Pe 26 și 27 ianuarie, cetățeanul ceh va intra în cabina de vot cu un buletin ce conține 2 nume, al celor doi candidați la funcția de președinte al Cehiei. Daca va privi spre vest, cetățeanul ceh va vedea scris numele lui Jiří Drahoš. Daca va privi spre est, va observa numele actualului președinte Miloš Zeman.

Pentru a-l ajuta pe cetățeanul ceh, dar și pe alți cetățeni europeni care se regăsesc sau se vor regăsi curând în situația de a face o alegere, este nevoie de o privire asupra desfășurării campaniei electorale în Cehia.

Sondajele arată rezultate foarte strânse, din 1522 de subiecți, 45% au înclinat spre Drahoš, iar 45.5% spre Zeman, 9.5% fiind indeciși. Drahoš se bucură de susținerea majorității candidaților care au pierdut din primul tur, în timp ce Zeman are sprijinul partidului Comunist (Komunistická strana Čech a Moravy) și a partidului de extremă dreapta anti-UE și anti-NATO, SPD (Svoboda a přímá demokracie).

Cetățeanul ceh e cu atât mai derutat cu cât acest vot pare mai degrabă un referendum. Daca ar fi să ne imaginăm mai departe acest scenariu, întrebarea ar putea fi: „Sunteți de acord cu continuarea mandatului Președintelui Zeman?” sau „Sunteți de acord cu continuarea politicii eurosceptice?”. Cetățeanul ceh va face o alegere importantă, va decide dacă va dori să întoarcă spatele estului sau vestului pentru următorii 4 ani.

Cei doi candidați îl ajută pe deplin să facă această alegere, fiecare în felul său. Avem o cursă prezidențială ce hrănește toate tipurile de jurnalism, televiziuni și alegători, condimentată cu propagandă falsă, cu insulte și acuzații de corupție, dar și discursuri coerente și luări de poziție pe teme importante la nivel național și european.

Încă din primul tur, site-uri de propagandă falsă ce au fost ulterior reportate l-au caracterizat pe Drahoš, fără a aduce argumente solide, ca fiind un “pedofil, hoț și comunist”. Ulterior, autoritățile din Cehia au afirmat că acesta nu a avut niciodată legături cu poliția secretă din perioada comunistă.

Există toate motivele în a crede că aceste atacuri sunt concertate de actualul președinte Zeman, care este unul din cei mai mare aliați ai lui Vladimir Putin din Europa centrală și nu se ferește în a împrumuta tehnicile acestuia de dezinformare. De fapt, mai mulți politologi consideră că această campanie de dezinformare și priza sa la public reprezintă factorul ce va decide soarta votului din al doilea tur. S-au remarcat în total 30 de site-uri pro-ruse ce au publicat teorii conspiraționiste cu poziții anti-SUA, anti-NATO și anti-NATO, dar care îl laudă constant pe Zeman, fiind pro-rus.

De cealaltă parte, și Zeman s-a plâns de știri false ce vorbesc despre starea sa gravă de sănătate și incapacitatea sa de a duce la capăt încă un mandat de 4 ani. Afirmațiile au fost negate de administrația prezidențială și de medicul personal al lui Zeman. De asemenea, au circulat zvonuri către votanții lui Zeman, încurajându-i pe aceștia să nu voteze, deoarece “Zeman ar fi ajuns automat în al doilea tur, fiind președinte în funcție”. Acesta ar fi și un motiv pentru care Zeman nu a obținut mai puține voturi în mediul rural, în comparație cu așteptările partidului.

Două personalități

Purtătorul de cuvânt al lui Zeman a afirmat despre Drahoš că este “un produs artificial al mass media”, “un șoarece fără păreri” și un “ficus”. În realitate, Jiří Drahoš este un academician pro-european, de meserie profesor universitar de chimie și fost președinte al Academiei de Științe exacte din Cehia. Se auto-intitulează un “apărător al valorilor democrației și civilizației”. Este un nou-venit pe scena politică, candidat independent și fără o carismă evidentă, deoarece profilul său se opune personalităților curente din Europa Centrală precum Viktor Orban, premierul Ungariei sau Jaroslaz Kazynski, fost premier polonez. Consideră că cetățenii își doresc un președinte neimplicat în vreun scandal și a explicat că a fost abordat de 2 ori de partidul comunist, dar a refuzat aderarea, deoarece termenul de “partid” are o conotație negativă pentru generația sa.

Este moderat în discurs, cea mai suculentă replică a sa din timpul campaniei a fost: „Există o vorbă în Cehia, că peștele se împute de la cap. Acest proverb rezumă perfect mandatul domnului Zeman.”

Președintele Zeman a câștigat mandatul din 2013 prin abordarea sa de stânga, contrară politicilor de dreapta din regiune, ca urmare a crizei economice. Fiind un fost prim-ministru, s-a prezentat drept un luptător ce va combate un sistem plin de corupție, pile și relații. Cu toate acestea, o dată ajuns la putere, prioritățile sale s-au îndreptat mai degrabă către apropierea Cehiei de Rusia și către criticarea Uniunii în gestionarea crizei refugiaților. A devenit unul din cei mai vocali oponenți al sancțiunilor UE împotriva Rusiei, iar prioritatea sa este îmbunătățirea relațiilor cu China.

Utilizând un limbaj dur și neșlefuit, a început să fie văzut de votanți ca o voce autentică a oamenilor de rând. De exemplu, în timpul unei vizite a unui oraș aflat la graniță, a afirmat că “va respinge refugiații și cu tunuri de apă”. Deși replicile sale tind să ofenseze clasa intelectuală din Praga, criticii acestuia spun că Zeman este un intelectual și unul din cei mai buni oratori din țară. Cu cât replicile sale atacă clasa intelectuală, cu atât atrage mai mulți simpatizanți din regiuni mai sărăce ale țării. Comportamentul său are totuși consecințe grave, deoarece încurajează grupuri extremiste să devină vocale, cum este cazul unui grup neo-fascist chemat chiar la guvernare de către premierul Babiš.

Două viziuni

Problema migrației a fost principalul subiect de dezbatere. Site-uri și pagini pe rețelele de socializare ce îl susțin pe Zeman au publicat texte și afișe acuzându-l pe Drahoš că dorește să deschidă granițele Cehiei și să primească refugiați, alimentând astfel temeri de un posibil flux de extremiști musulmani. Drahoš a declarat că “se aștepta la astfel de minciuni și dezinformări” și a repetat în nenumărate rânduri în campanie că se opune cotelor obligatorii de refugiați impuse de UE alocate statelor membre. De partea cealaltă, Zeman a iscat controverse încă din primul său mandat, când s-a poziționat clar împotriva refugiaților și politicii de migrații, denigrând musulmanii deoarece aceștia “nu se pot integra”. De asemenea, el consideră că criza migranților din 2015 a fost o “invazie organizată”. Aceste declarații și-au servit scopul, deoarece viziunea sa este populară și agreată de cehi.

Alegerile vor avea un impact și asupra viitorului guvern. Actualul premier, miliardarul Andrej Babiš, om de afaceri, dorește să formeze în mare grabă un nou guvern până la începerea noului mandate prezidențial. Acesta se confruntă, în paralel, și cu acuzații de fraudă în alocarea fondurilor europene, iar autoritățile judiciare i-au ridicat și imunitatea. Zeman îl susține pe Babiš, care la rândul său l-a susținut politic și financiar pe durata campaniei, în timp ce Drahoš dorește demisia actualului premier, deoarece consideră inacceptabil ca funcția să fie deținută de o persoană ce este implicată într-un dosar în care este considerat inculpat.

Drahoš consideră că politica externă este crucială și că sunt necesare “ancorarea Cehiei în Europa, întărirea parteneriatului cu NATO și îmbunătățirea relațiilor cu spațiul Euro-atlantic”. Critică Rusia pentru implicarea sa în procesul electoral din țările din Europa Centrală și de Est. Dorește să combată curentul eurosceptic din Cehia și să orienteze țara spre vest, deși sarcina sa nu este una ușoară, în 2017 doar 33% din cetățeni considerau că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Cu toate acestea, nu își dorește apartenența Cehiei la zona euro și susține ca Cehia să își păstreze identitatea.

În contrast cu Drahoš care este vocea democrației și orientării spre vest, Zeman este promotorul viziunii Rusiei și un vizionar eurosceptic. Își păstrează opiniile față de musulmani, susține în continuare apropierea de Rusia și laudă politicile lui Vladimir Putin, este un critic constant al politicilor UE, nu susține libertatea presei și consideră că 90% din cetățenii inadaptați din Cehia sunt de etnie rromă. Critici ai lui Zeman se tem că, în cazul în care acesta va primi încă un mandat, va conduce țara pe un drum anti-liberal, similar Ungariei și Poloniei.

Cetățeanul ceh dă astfel un examen pe 26 și 27 ianuarie, oferind răspunsul la un test ce măsoară intensitatea curentului populist în țară, dar și în Europa Centrală.