La fiecare șase luni, o altă țară membră a UE deține președinția rotativă a Consiliului de Miniștri. Pentru miniștrii energiei din Statele Membre, Președinția estonă a fost una productivă. Spre surprinderea multora, estonienii au reușit să-și țină promisiunea de a obține acordul statelor membre cu privire la toate elemente cuprinse în Clean Energy Package, prezentat de Comisia Europeană în 2016.

Propunerile care au rămas fără un acord și care vor fi convenite de toți cei 28 de miniștri ai energiei din statele membre, au ca obiectiv transformarea piețelor de energie ale UE în vederea pregătirii acestora pentru introducerea în sistem a unor cantități mai mari de energie regenerabilă și pentru asigurarea unui acces mai liber al energiei pe piața unică a UE, dincolo de frontierele naționale. Modificările sunt, de asemenea, menite să permită și să încurajeze consumatorii să își genereze propria electricitate și să aibă mai mult control asupra momentului și modului în care utilizează energia electrică.

Consiliul a aprobat pozițiile sale de negociere cu privire la șapte dintr-un total de  opt propuneri legislative din cadrul Pachetul Energie curata pentru toți europenii. Acesta este un pas important spre punerea în aplicare a strategiei Uniunii Energetice și atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul energiei și climei din 2030.

Acum, când Consiliul are o poziție comună cu privire la șapte acte legislative, negocierile pot începe cu Parlamentul European. Membrii Parlamentului și-au adoptat propria poziție cu privire la actele legislative sau se așteaptă să facă acest lucru în scurt timp. Cele două versiuni trebuie reconciliate. La 15 ianuarie 2018, europarlamentarii s-au reunit sa dezbată în prima sesiune plenara de la Strasbourg, noile amendamente la prevederile Pachetului energie curata pentru toți europenii, realizare de Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentul European (ITRE) în trei domenii. Pe 17 ianuarie, Parlamentul a adoptat în plen poziția sa asupra a trei propuneri privind energia ecologică: energia regenerabilă, eficiența energetică și un mecanism de control. În urma acestui vot, Parlamentul va lua în prezent aceste propuneri în negocierile cu miniștrii UE din statele membre individuale, care apoi își vor dezvolta propriile obiective naționale pentru a sprijini obiectivul mai larg la nivelul UE.

Pachetul privind energia curată – negocierile cu Parlamentul

Sarcina de a negocia în numele Consiliului va reveni Bulgariei, care a preluat președinția rotativă la 1 ianuarie. Pe 19 decembrie, estonienii au ajuns la un acord cu Parlamentul privind o legislație care să stimuleze eficiența energetică a clădirilor. Acest lucru lasă șapte propuneri legislative din pachetul privind energia curată să fie negociate de Bulgaria.

Una dintre ele, o propunere de extindere a competențelor ACER (Agency for the Cooperation of Energy Regulators), are încă nevoie de o poziție comună care să fie convenită între miniștrii energiei – aceasta a fost singura propunere legislativă din Pachetul privind energia curată care nu a putut fi finalizat de președinția estonă.

Astfel rămâne de negociat cu Parlamentul regulamentul privind guvernanța Uniunii Energetice, directiva privind promovarea energiei din surse regenerabile, directivă privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice, reglementarea pieței interne a energiei electrice, directiva privind eficiența energetică, performanța energetică a clădirilor și directiva privind pregătirea sectorul energiei electrice la situațiile de risc.

Bulgarii au semnalat că vor acorda o prioritate documentelor legislative privind eficiența energetică și energia regenerabilă, negociindu-le împreună, deoarece acestea sunt legate.

Există așteptări reduse cu privire la obținerea unui acord privind guvernanța Uniunii Energetice și piețele de energie electrică în timpul președinției lor, care se încheie la 1 iulie 2018.

Dosarul Nord Stream 2

Bulgarii vor avea, de asemenea, sarcina de de a prelua dosarul Nord Stream 2, ceva care a fost aruncat în brațele estonienilor după ce Polonia și alte țări, la solicitarea Washingtonului, au cerut ca un mandat de negociere cu privire la noua conductă de către statele membre înainte ca UE să poarte discuții cu Rusia.

Rusia dorește să construiască conducta sub Marea Baltică, pe traseul conductei existente Nord Stream 1, transportând gazul rusesc în Germania. Dar Washingtonul se teme că aceasta este o încercare de ocolire a Ucrainei și de pedepsire prin tăierea acesteia din bucla energetică.

În încercarea de a rezolva impasul dintre țările care doresc gazele naturale precum Germania și țările care nu au încredere în Rusia, cum ar fi Polonia, Comisia Europeană a propus un nou cadru juridic care să se aplice tuturor acordurilor viitoare privind conductele cu țări terțe.

Bulgarii vor trebui să caute un acord între statele membre cu privire la această propunere, înainte de a se concentra asupra mandatului de negociere în sine.

Gazul balcanic

Conducta Nord Stream a fost în curtea Estoniei. Dar pentru Bulgaria, beneficiile unei noi conducte de gaz prin Marea Baltică ar fi limitate. La fel ca Polonia, ei sunt îngrijorați de faptul că această conductă ar îndepărta gazele de traseul sudic.

„Diversificarea surselor și a rutelor și construirea centrului Balcanic European de gaze vor fi printre prioritățile guvernului bulgar în timpul Președinției Consiliului Uniunii Europene”, a scris guvernul în documentul de planificare al președinției.

Bulgarii intenționează să organizeze o primă masă rotundă a investitorilor pe Centrul Balcanic de Gaze (The Balkan Gas Hub) în primăvară. „Reuniunea va fi dedicată provocărilor cu care se confruntă interconexiunile și furnizările de gaze naturale în Europa de Sud-Est”, se arată în documentul de planificare. De asemenea, bulgarii planifică o întâlnire la nivel înalt a grupului de lucru privind conectarea la gazele din Europa Centrală și de Sud-Est (Central and South Eastern Europe Energy Connectivity).

La prima vedere pe bulgari îi așteaptă 6 luni pline, cel puțin în domeniul energiei. Estonia a ridicat ștafeta destul de sus, a reușit să lase lucrurile într-o ordine previzibilă iar Bulgaria acum știe ce are de făcut. O să fie și mai interesant cum se vor așeza lucrurile pentru președinția română. Mai ales că până în acest moment nu a avut loc nicio dezbatere publică susținută de Guvern sau de actualul minister al energiei în care să se vorbească despre prioritățile României de la 1 Ianuarie 2019.