de Mihaela Popa și Tana Foarfă

Pe 8 aprilie, Viktor Orbán încearcă să obțină încă un mandat de prim-ministru pentru a-și continua ambițiile iliberale și politicile anti-migraționiste din ce în ce mai îndrăznețe. Deși sondajele arată o victorie a partidului lui Orbán, Fidesz, există dubii referitoare la posibilitatea partidului de a obține două treimi din voturi (echivalentul a 100 de locuri în Parlament). Campania electorală a fost destul de tensionată, cu acuzații de spionaj, dezinformare, scurgeri de informații și scandaluri de corupție, iar toate aceste elemente au dus la o agresivitate și ambiție mai mari în discursurile actualului premier. Mizele sunt destul de mari, de la interesele personale ale membrilor de partid de a rămâne la putere pentru a scăpa de condamnarea lor penală, la politica externă a Ungariei în relațiile cu Uniunea Europeană.

Problemele actuale cu care (nu) se confruntă Ungaria

Campania electorală a început pe 17 februarie și va continua până în ziua alegerilor. Caracterizată în principal prin reducerea spațiului pentru o dezbatere informată, campania electorală a partidului de la guvernare, Fidesz, are ca temă aproape exclusivă migrația și interferenta actorilor europeni și transnaționali în Ungaria. Orbán nu se sfiește de eticheta de populist, ba chiar a îmbrățișat-o public, cu mândrie, de nenumărate ori. Pe 7 martie, cu o lună înainte de alegeri, campania electorală s-s suprapus cu o neașteptată distribuire a resurselor administrative, acordarea de vouchere de 10 000 HUF (echivalentul a 33 EUR) pentru pensionari și reducerea facturilor la utilități cu până la 12 000 HUF (38 EUR). Opoziția a considerat măsura abuzivă, însă guvernul a justificat propunerea pe baza unei ierni geroase și a performanței economice a țării.

Prin retorica anti-imigrație pe care o duce de câțiva ani, Orbán pozează în garantul identității maghiare și a Ungariei și Europei creștine. Dacă Donald Trump visează la un zid care să păstreze imigranții mexicanii în afara teritoriilor Statelor Unite, Orbán chiar a ridicat un gard de sârmă ghimpată menit să țină la distanță refugiații. Fanul teoriei ciocnirii civilizațiilor, discursurile sale anti-imigrație sunt pline de propagandă anti-UE și dezinformare, enunțând că Europa s-ar afla sub invazie sau că Bruxelles-ul dorește înlocuirea valorilor și a populației europene cu refugiați.

Pe lângă ONU, UE, Berlin, Paris, Bruxelles, ținta criticilor liderului Fidesz a fost și George Soros, filantrop și om de afaceri american născut la Budapesta. Fidesz-ul a fost acuzat de nenumărate ori de organizații internaționale și societatea civilă de promovarea unui discurs antisemit și instigator de ură. De curând, un deputat Fidesz a considerat amuzantă, deși în realitate scandaloasă, postarea pe Facebook a unei poze cu un porc înjunghiat și ars pe care scria „Ő volt a soros!”, un joc de cuvinte care s-ar putea traduce fie ca “era următorul la rând”, sau “era Soros”. Deputatul a comentat poza spunând “un porc în minus” la care a adăugat un smiley emoji, însă publicul din mediul virtual l-a taxat aspru pe politician.

Photo: PABLO GORONDI / AP

Campania anti-Soros face parte din așa-zisele “consultări naționale” prin care Fidesz-ul a încercat să vândă ungurilor câteva conspirații. Prima consultare lansată în 2015 viza migrația și terorismul, a doua s-a intitulat “Să oprim Bruxelles-ul”, iar în 2017 campania anti-Soros purta mesajul “Nu-l lăsați pe Soros să râdă la urmă”. Fidesz-ul îl acuză pe Soros de aducerea a un milion de refugiați pe an în Europa pentru care europenii vor plăti mii de euro de refugiat. Tot din planul anti-Soros se înscrie și un pachet de legi care presupune taxe ridicate pentru ONG-uri care susțin “migrația ilegală”, interdicții de călătorie pentru cetățeni maghiari și străini care ar susține “migrația ilegală”, înregistrarea și prezentarea frecventă a unor rapoarte de activitate pentru organizațiile care promovează “migrația ilegală”. Pe lângă minciuna evidentă, propagandistică, mesajele au contribuit la crearea unui climat politic toxic și la instigarea urii și divizării în societate, multe din panourile cu chipul lui Soros fiind vandalizate cu mesaje antisemite. Eficientă sau nu, campania anti-Soros a costat guvernul (și implicit contribuabilii) 40 milioane de euro în 2017, potrivit cifrelor avansate de Átlátszó.hu, principalul site de jurnalism de investigație din Ungaria.

Orbán duce o retorică similară și când vine vorba de minorități: referindu-se la integrarea socială a romilor, a declarat că nu trebuie să le fie acordată posibilitatea de a alege criminalitatea ca stil de viață. János Lázár, șeful de cabinet al lui Victor Orbán susține aceeași idee că migranții nu pot fi integrați, dând exemplul romilor, prezenți pe teritoriul Ungariei de peste 600 ani: “integrarea Romilor în societate este un basm”.

Cine mai participă în alegerile de pe 8 aprilie

Atât migrația, care este tema centrală a campaniei electorale, dar și campania “Stop Soros” s-au dezvoltat în lipsa unei opoziții unite și puternice. Există 5 partide care candidează împotriva lui Fidesz, însă la ultimele alegeri doar 2 dintre acestea au reușit să obțină peste 20 de locuri în Parlament.

Cel mai puternic partid de opoziție, Partidul Socialist Ungar (MSZP) a făcut coaliție cu un partid nou fondat în 2013, Dialog pentru Ungaria. Pe lângă ideologia de stânga, alianța a fost dorită din motive lesne de înțeles pentru ambele tabere. Pe de o parte, partidul socialist a pierdut foarte mulți alegători după protestele din 2006 cauzate de o înregistrare audio care a confirmat că partidul a mințit pentru a câștiga alegerile, dar și din cauza crizei economice din 2008, astfel că o alianță cu un partid nou de centru-stânga ar spori șansele atragerii altor tipuri de electorat, mai ales că partidul e condus de un tânăr politolog cercetător. De cealaltă parte, Dialog pentru Ungaria este conștient că nu poate obține pragul minim de unul singur, așa că pot avea mai multe șanse dacă sunt ajutați de un partid cu tradiție.

Partidul de extremă dreapta Jobbik este un partid naționalist radical creștin ce a fost fondat cu scopul principal de a proteja interesele și valorile Ungariei. Ulterior, a renunțat la unele elemente controversate din discurs și s-a poziționat mai degrabă ca un partid conservator și vrea să se plaseze în opoziție, deși retorica sa pe tema migrației sau minorităților nu este mult diferită de cea a Fidesz. Reputația partidului a fost afectată de un scandal legat de campania sa de finanțare, biroul național de investigații acuzând Jobbik de susținere financiară ilegală. Amenda primită de partid depășește bugetul partidului și a afectat serios campania sa electorală și publicitatea. Investigația a fost contestată de liderul partidului Jobbik, Gábor Vona, invocând legăturile președintelui biroului național cu partidul Fidesz.

În opoziție se află și 3 partide care nu au reușit să obțină mai mult de 5 locuri la alegerile din 2014: partidul LMP“Politica poate fi altfel”, un partid liberal ecologist condus de o femeie economist și politician cu doctorat în relații internaționale, Bernadett Szél; partidul DK“Coaliția democrată”, un partid liberal socialist desprins din partidul socialist ungar MSZP, condus de Ferenc Gyurcsány, fost prim-ministru al Ungariei și om de afaceri și Együtt“Împreună”, un partid liberal socialist inițial conceput ca o coaliție de stânga pentru alegerile din 2014 pentru a contrasta guvernul lui Viktor Orbán. Liderul său este Viktor Szigetvári, politolog și manager de campanie.

Singura șansă prin care opoziția ar putea învinge Fidesz sau măcar l-ar putea împiedica din a obține o majoritate confortabilă în Parlament ar fi printr-o coaliție unitară și puternică și promovarea unui singur candidat principal ca imagine a coaliției. Deși au fost făcute eforturi în acest sens și discursurile opoziției s-au coagulat pe principalele teme pentru a transmite mesaje comune, o alianță puternică de opoziție nu s-a putut realiza în timp util pentru a convinge procentajul foarte ridicat de alegători indeciși ce sunt declarați împotriva lui Fidesz.

O nouă lege electorală

La sfârșitul anului 2012 Parlamentul de la Budapesta adopta o controversată lege privind procedura electorală care ar fi fost “croită”, potrivit opozanților, pentru realegerea lui Victor Orbán în 2014. Legea a fost trimisă de președintele János Áder spre control la Curtea Constituțională, după refuzul său de a o semna. Aceasta a invalidat o parte din lege, constatând că Parlamentul și-a depășit competențele legislative, anulând totodată unul dintre articolele cele mai controversate care îi obliga pe ungurii cu drept de vot să se înscrie pe o listă cu cel târziu 15 zile înainte de scrutin. Dacă înainte de 2012 un simplu document de rezident era suficient pentru a vota, opozanții legii au susținut că această măsură viza în special alegătorii indeciși, mulți dintre ei dezamăgiți de Orbán, care ar fi renunțat într-un final să mai meargă la vot.

Parlamentul de la Budapesta este ales printr-un sistem electoral mixt, însemnând că din cei 199 deputați din Parlament, 106 sunt aleși prin vot uninominal direct (vot direct pentru o persoană anume) iar 93 pe baza votului pe liste (vot pentru întreaga listă a unui partid). Metoda de distribuire a locurilor în Parlament tinde să favorizeze coalițiile și partidele mari în detrimentul celor mici, deoarece partidele politice care depășesc pragul de 5% (10% pentru listele unei coaliții de două partide și 15% pentru listele unei coaliții de mai mult de 2 partide) primesc, la finalul calculelor, voturi în plus. Fiecare partid câștigător primește voturi în plus pentru fiecare candidat al său care a obținut voturi individuale, dar nu a reușit să obțină un loc în parlament (deoarece era prea jos pe listă), dar și pentru fiecare candidat care a primit mai multe voturi decât necesarul pentru a obține un mandat.

Noua lege a făcut ca alegerile să aibă loc în circumscripții electorale, pe când sistemul anterior presupunea un al doilea tur de scrutin în cazul în care niciun candidat nu reușea să obțină majoritate absolută. Sistemul permitea astfel opoziției să își retragă candidații în favoarea candidatului opoziției cu cea mai mare șansă de câștig. Noua lege electorală îngreunează așadar formarea alianțelor în opoziție și presupune totodată o opoziție fragmentată.

Cum să obții o “super majoritate” în Parlament

Prin urmare, principalul favorit rămâne tot Viktor Orbán, toate sondajele indicând faptul că partidul său va primi peste 50% din voturi, în timp ce restul partidelor din opoziție nu vor reuși să obțină individual nici măcar 20%. Cu toate acestea, există voci chiar din interiorul partidului Fidesz care se tem că partidul nu va reuși să obțină super majoritatea, adică majoritatea de două treimi din parlament, cea care le-a oferit un avantaj considerabil alianței Fidesz-KDNP în 2010 și 2014. Super majoritatea parlamentară i-a permis lui Orbán în cele două mandate să înscrie multe victorii mari, precum adoptarea unei noi constituții, schimbarea legii electorale și să propună amendamente controversate la legea educației superioare și legea taxei pe internet.

Pentru a-și asigura victoria cu o majoritate confortabilă pentru a-și duce la îndeplinire viziunile, Fidesz mizează pe doi factori ce i-au asigurat victoria în 2014.

În primul rând, voturile de la “vecinul apropiat” – noua lege electorală a introdus acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din diaspora (în special din România și Serbia, dar și din Slovacia și Ucraina), deși mulții dintre aceștia nu au locuit vreodată în Ungaria. Pentru alegerile din 8 aprilie, mai bine de 378,000 persoane neînregistrate în Ungaria vor putea vota. În 2014 acest sistem a dat Fidesz-ului încă un mandat care a asigurat majoritatea de două treimi din parlament și se vehiculează ca la alegerile din 8 aprilie va da două mandate. Sistemul este foarte criticat de opoziție, în special pentru că partidele din opoziție nu au o foarte mare prezență și vizibilitate în regiunile apropiate Ungariei așa cum are Fidesz-ul, susținut și de partide naționale de minorități maghiare din diaspora care îi fac campanie. De asemenea, înscrierea maghiarilor de peste hotarele Ungariei la vot este valabilă timp de 10 ani și sistemul nu dispune de controale periodice cu privire la informațiile declarate la momentul înscrierii, ceea ce îl face susceptibil de fraudă. În aceeași logică se pot înscrie și măsurile guvernului de la Budapesta de a acorda constant cetățenia maghiară pe teritoriul României și Ucrainei tuturor persoanelor care dovedesc că familia lor a locuit pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar. În această campanie, Orbán mizează pe sentimente de înstrăinare, dor de țară pentru a convinge electoratul din diasporă, promite să lupte împotriva emigrării și susține autonomia comunităților maghiare din alte țări.

Un alt factor important a fost redistribuirea voturilor parțiale. Orbán a profitat din plin de reforma sa electorală și a reușit să obțină în 2014 o super majoritate deși obținuse doar 47% din voturi. Dar obținerea de voturi în plus pentru toți candidații lui Fidesz care au luat mai multe voturi individuale decât necesarul pentru a câștiga un mandat i-au oferit un surplus disproporționat de voturi. Iar acest principiu îi va fi de folos și pe 8 aprilie, datorită vizibilității ridicate pe care o are partidul atât în țară, cât și în diasporă.

La toate acestea se adaugă alte elemente caracteristice rețetei de succes a lui Orbán, în special propaganda prin panouri publicitare pe stradă și dominarea mass-media. Încă din 2010, Orbán a început restructurarea peisajului mediatic în favoarea alianței Fidesz-KDNP. Câțiva pași importanți au fost limitarea sau, mai bine spus, acapararea pieței de tipărire și închiderea principalului jurnal de opoziție, Népszabadság, deținerea și controlul a mai multor publicații de către baroni locali precum Lőrinc Mészáros, prieten apropiat al lui Victor Orbán. Potrivit lui Átlátszó.hu, 59% din mass-media s-ar afla în mâinile oamenilor de afaceri care au legături strânse cu Fidesz.

Relațiile viitoare al Ungariei cu UE, neschimbate

Într-un interviu din 2015, Orbán se declara anti-UE și anti-NATO pentru că “sunt departe de a fi perfecte”, însă de atunci nu a contribuit cu nimic constructiv la reformarea lor. Simpatizantul lui Putin, departe de a fi fanul lui Merkel, Orbán propune în Ungaria construirea unei alternative la democrațiile liberale din UE: o democrație iliberală.  Termenul este propus în anii 90 de Fareed Zakaria și definește un regim hibrid, cu alegeri libere, dar care nu asigură o societate liberă, „o democrație fără liberalism constituțional care produce regimuri centralizate, eroziunea libertății, competiție etnică, conflict și război.“ (1997, ‘The Rise of Illiberal Democracy’). Pe scurt, Orbán vrea să beneficieze de câte puțin din cele două lumi: să păstreze beneficiile oferte de piața liberă, dar să renunțe în același timp la valorile democratice mult promovate și lăudate în UE.

În tot acest timp, UE a tras numeroase semnale de alarmă referitoare la practicile Ungariei ce violează drepturi fundamentale și la abordarea acesteia vădit declarată împotriva UE, deși este stat membru încă din 2004. Pe lângă propaganda exercitată de guvern, instigare la ură, limitarea și controlul mass-media, restrângerea spațiului de acțiune pentru societatea civilă, Ungaria nu stă bine nici la capitolul corupție. În ultimul raport “Corruption perception index” al Transparency International, Ungaria este percepută mai coruptă decât Muntenegru. Directorul Transparency International Europe, Carl Dolan, sublinia într-un interviu pentru Reuters că “e ironic faptul că UE nu lasă Muntenegru să devină membru deoarece este o țară coruptă, însă UE are state membre precum Ungaria”. Între timp, Ungaria se bucură de prestigiul de a fi stat membru, de finanțări europene și ia parte la deciziile care guvernează întreaga uniune.

Relația UE-Ungaria a devenit din ce în ce mai tensionată începând cu 2015, în 2016 Comisia Europeană notează în “Raportul anual privind monitorizarea punerii in aplicare a dreptului UE” un număr record de 57 de proceduri de infringement (încălcare a dreptului european) în Ungaria. De asemenea, în februarie 2018 Oficiul european anti-fraudă a deschis o anchetă privind o posibilă fraudă cu fonduri europene și conflicte de interese în cazul a 35 proiecte acordate unei companii specializate în tehnologie de iluminat stradal, co-deținută de ginerele lui Orbán. UE a amenințat Ungaria de multe ori cu activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, însă, cel puțin în cazul Poloniei, gestul a fost văzut ca unul simbolic, nicidecum “nuclear”, pentru că este nevoie de vot în unanimitate la masa Consiliului, iar Ungaria va găsi mereu cel puțin un aliat în Polonia. UE este obișnuită să gestioneze criză după criză, însă rezolvarea “crizei statului de drept” pare să stagneze de ceva timp până în momentul în care instituțiile găsesc instrumentele legale potrivite de acțiune. UE a apărut de multe ori incapabilă să rezolve aceasta criză, fie din lipsă de dorință politică a liderilor europeni de a proteja valorile fundamentale ale UE, fie din dezacord instituțional, fiecare instituție părând să aibă propria soluție. Lipsa de acțiune însă nu face altceva decât să încurajeze populiștii. Parlamentul european a propus în 2016 un instrument de monitorizare a democratiei, statului de drept si drepturilor fundamentale în toate statele membre, cu indicatori de “supraveghere” și recomandări anuale, însă Comisia Europeană a respins propunerea pe motiv că acest mecanism ar fi doar o dublare a instrumentelor deja existente. În fapt, șefii de stat și guvern nu vor accepta oricum în Consiliu un astfel de clasament între statele membre.

Comisia Europeană a anunțat de curând intenția de a prezenta în octombrie 2018 o inițiativă de întărire și protejare a statului de drept în Uniunea Europeană, precum și câteva modificări instituționale. O soluție vehiculată este legarea fondurilor europene de protejarea statului de drept, prin intermediul Semestrului european. Deși Semestrul european este în principal un instrument ce asigură convergența și stabilitatea politicilor economice în UE, se dorește și monitorizarea justiției în statele membre prin acest mecanism. În practică, în cadrul Semestrului european, fiecare țară primește recomandări în domeniul economic. Sistemul nou propus va veni și cu recomandări în domeniul justiției și va transforma recomandările în obligații. Nerespectarea acestor recomandări va duce la suspendarea fondurilor structurale. Polonia, Ungaria, Slovacia, România sunt cu siguranță vizate de contribuitorii neți la bugetul Uniunii europene prin acest mecanism.

Ungaria este tot mai departe de UE

În stadiul actual, Ungaria nu se va îndepărta de partenerul ei populist stabil din grupul Vișegrad, Cehia, și va continua să rupă relațiile cu UE, menținându-le doar la nivelul la care Ungaria obține beneficii de pe urma statului de membru UE. Calea urmată de Ungaria cu un nou mandat al lui Orbán va duce la implementarea tot mai adâncă a unei democrații iliberale și va semăna tot mai mult cu modelul promovat de Rusia și Turcia, cu restricționarea libertății presei, cu alterarea principiilor democratice, fără opțiuni electorale și eliminarea tuturor ONG-urilor cu finanțări străine. Încălcarea drepturilor omului și libertăților fundamentale vor determina UE să sporească eforturile de respectare a valorilor fundamentale ale Uniunii, iar aceste inițiative noi se vor transforma în criterii de respectat de către statele din Europa de Est (inclusiv cele care nu fac parte din grupul Vișegrad, precum România sau Bulgaria) care doresc să absoarbă cât mai multe fonduri structurale.

Tendințele populiste ale țării sunt suficient de ridicate cât să asigure victoria partidului Fidesz, cu 65% din cetățenii sprijinind partide sau mișcări anti-sistem. Rămâne de văzut dacă Viktor Orbán va reuși să obțină super majoritatea pentru a-și pune în aplicare grandiosul plan de a forma o alianță globală anti-migraționistă. Cu toate acestea, speranța încă atârnă în buletinele de vot ale cetățenilor indeciși, care nu sunt mulțumiți de oferta politică prea puțin dezvoltată și preferă să absenteze. Iar aceștia par să reprezinte un procentaj destul de mare din populația Ungariei, dat fiind că 67% din participanții la un sondaj realizat de Pew Research Center au o părere bună despre UE.