Europa se află într-un moment de introspecție, având în față o răscruce. Am putea spune că dezbaterea despre Viitorul Europei a început o dată cu votul de ieșire din UE al Marii Britanii, dar în realitate era de mult timpul pentru o analiză și o decizie majoră, instituțională, dar și politică.

Vrem mai multă integrare? UE, așa cum este acum, funcționează cum trebuie? Pot statele membre să rămână relevante, competitive, prospere, pe scena mondială? Poate Uniunea să constituie în continuare un garant al păcii pe continent în contextul amenințărilor externe, în special din partea Kremlinului?

Valul de naționalism și euro-scepticism, împins înainte de o lipsă de interes a clasei politice naționale de a informa constant și complet cetățenii despre ce este UE, ce face și cum funcționează, a scutit ca prin miracol, România. Până acum.

Dar în această perioadă existențială, nu mai putem să rămânem un veșnic codaș al UE. Atât din punct de vedere al acțiunilor dar și al potențialului pentru viitor. România trebuie, în perioada 2018-2019, să se decidă cu adevărat ce fel de Uniune Europeană își dorește, care este locul său în această Uniune și, mai ales, cu ce poate contribui ea la acest proiect.

Declarațiile Președintelui Comisiei Europene din septembrie 2017 au marcat două elemente importante pentru viitorul Europei: dorința și acceptarea schimbării. Așa cum a confirmat Jean-Claude Juncker, “vântul pare să sufle iar în pânzele noastre, astfel că avem oportunitatea de a naviga și de a fi pe val”.

România a fost menționată în toate instanțele discursului, având astfel oportunitatea de a- și revizui amprenta pe care și-a pus-o de-a lungul acestui deceniu de la aderare asupra Uniunii, dar și de a cugeta la responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume în calitate de membru UE și viitoare deținătoare a Președinției Consiliului UE în 2019.

Deși este clar că România dorește un loc în centrul viitoarei Uniuni, viziunea României asupra viitorului Europei nu este una clară. România nu își dorește o Europă cu mai multe viteze și susține ideea unei Europe mai unite și cu mai multe competențe. Cu toate acestea, România nu a oferit o perspectivă a așteptărilor pe care le are de la viitorul său în UE, iar cetățenii nu știu care vor fi responsabilitățile și propunerile României despre noua Uniune.

Cu mai puțin de un an până la Alegerile Europene din 2019, Europuls își dorește să lanseze o discuție serioasă despre viitorul UE și rolul României în el. Cu ocazia Forumului Eurosfat din 2018, cea de-a 6-a ediție, și a dezbaterilor din cadrul plenarei intitulată “Viziunea României asupra viitorului Uniunii Europene”, am lansat acest policy brief pe care vă invităm să îl parcurgeți mai jos.

DESCARCĂ DOCUMENTUL AICI