Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în calitate de asociație neutră din punct de vedere politic dorește să facă următoarele precizări cu privire la informațiile vehiculate recent în presă referitor la Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România. Această rezoluție urmează să fie votată în sesiunea plenară a Parlamentului European în data de 13 noiembrie, chiar în aceeași zi cu data programată pentru publicarea Raportului MCV pentru România.

Dorim să precizăm astfel câteva elemente referitoare la declarația dată de europarlamentarul Gabriela Zoană în data de 6 noiembrie: “Mâine, 07 Noiembrie, rezoluția cu privire la statul de drept în România va fi discutată în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European (LIBE). Să ne unim cu toții pentru țara noastră!

Pe lângă data eronată menționată de doamna deputat Zoană (întâlnirea Comisiei LIBE a Parlamentului European a avut loc pe 8 noiembrie, nu a existat o reuniune a acestei Comisii pe 7 noiembrie), precizăm că rezoluția privind statul de drept în România nu este pusă în discuție în respectiva ședință. Conform agendei oficiale a Comisiei LIBE a întâlnirii de pe 8 noiembrie, europarlamentarii au discutat despre propunerea de regulament privind Protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate privind statul de drept în statele membre (Protection of the Union’s budget in case of generalised deficiencies as regards the rule of law in the Member States) – LIBE/8/13055, și nu despre rezoluția care privește România.

În cazul propunerii de moțiune pentru rezoluție, pe data de 1 octombrie a avut loc o dezbatere despre statul de drept în România în Comisia LIBE din Parlamentul European la care a luat parte și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Pe data de 3 octombrie a avut loc o dezbatere în plenul Parlamentului European. Conform Regulilor de procedură privind moțiunile și rezoluțiile în Parlamentul European, această dezbatere s-a încheiat cu o rezoluție al cărei vot va avea loc pe data de 13 noiembrie. Propunerile de rezoluție se redactează de către fiecare partid în cadrul unor reuniuni informale, iar o propunere comună de rezoluție înlocuiește propunerile de rezoluție depuse anterior de semnatarii acesteia. În cadrul reuniunilor informale participă câte un delegat/reprezentant al familiilor politice din Parlamentul European care negociază conținutul acestei rezoluții comune. Ulterior, propunerea finală va fi votată în sesiunea plenară a Parlamentului European. Dacă în urma votului rezoluția nu va fi adoptată, procedura prevede reluarea dezbaterilor în cadrul reuniunilor informale, ocazie cu care vor avea loc noi negocieri și propuneri. Așadar, nu se vor purta discuții în cadrul comisiei LIBE.

Reamintim procedura de adoptare a rezoluțiilor în Parlament evocată în Regulile de procedură privind moțiunile și rezoluțiile în Parlamentul European.

  1. Membrii Comisiei, Consiliul UE și Consiliul European pot, în orice moment, să ceară președintelui Parlamentului permisiunea de a face o declarație. Președintele Consiliului European face o declarație după fiecare dintre reuniunile sale. Președintele Parlamentului decide cu privire la momentul în care poate fi făcută declarația și dacă urmează să fie urmată de o dezbatere completă sau de o perioadă de întrebări scurte și concise ale deputaților care durează 30 de minute.
  2. La înscrierea pe ordinea de zi a unei declarații cu dezbatere, Parlamentul decide dacă va încheia sau nu dezbaterea printr-o rezoluție. Nu va proceda astfel dacă un raport privind aceeași chestiune este programat pentru aceeași sau pentru următoarea perioadă de sesiune, cu excepția cazului în care președintele, din motive excepționale, propune altfel. Dacă Parlamentul decide să încheie o dezbatere cu o rezoluție, un comitet, un grup politic sau membrii care ating cel puțin pragul minim pot prezenta o propunere de rezoluție.
  3. Propunerile de rezoluție sunt supuse la vot cât mai curând posibil. Președintele decide cu privire la orice excepție. Explicațiile privind votul sunt admisibile.
  4. O propunere comună de rezoluție înlocuiește propunerile de rezoluție depuse anterior de semnatarii acesteia, însă nu cele depuse de alte comisii, grupuri politice sau deputați.
  5. În cazul în care o propunere comună de rezoluție este depusă de grupuri politice care reprezintă o majoritate clară, Președintele poate supune la vot propunerea respectivă.
  6. După adoptarea unei rezoluții, nu se pot supune la vot alte propuneri, cu excepția cazului în care președintele, în circumstanțe excepționale, decide altfel.
  7. Autorul sau autorii unei propuneri de rezoluție depuse în temeiul alineatului (2) sau al articolului 135 alineatul (2) au dreptul să o retragă înainte de votul final.
  8. O propunere de rezoluție care a fost retrasă poate fi preluată și reintrodusă imediat de un grup, de un comitet sau de același număr de deputați care au dreptul să o depună. Prezentul alineat și alineatul (7) se aplică și rezoluțiilor depuse în conformitate cu articolele 105 și 106.