Cu doar două luni înainte de preluarea Președinției rotative, România s-a aflat în atenția tuturor instituțiilor europene, așa cum plănuiește orice țară care se află pe ultima sută de metri a pregătirilor pentru Președinția Consiliului UE. Cu toate acestea, atenția de care a beneficiat România a fost legată de fapt de evenimentele petrecute la nivel național care au demonstrat distanțarea față de valorile fundamentale europene.

Pe 13 noiembrie 2018, în aceeași zi cu publicarea raportului MCV de către Comisia Europeană, Parlamentul European a adoptat rezoluția privind statul de drept în România și a plasat astfel România în clubul “statelor-problemă” din UE pentru nerespectarea statului de drept precum Ungaria și Polonia.

În acest cadru, vizita delegației Parlamentul European în România pe data de 21 noiembrie are o însemnătate deosebită, făcând parte din demersurile inițiate de Parlamentul European pentru protejarea statului de drept în România. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, Udo Bullman (membru în grupul Socialiștilor și Democraților), Hans-Olaf Henkel (vicepreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), Guy Verhofstadt (liderul grupului ALDE din PE), Bas Eickhout (lider interimar al grupului Verzilor), Aymeric Chauprade (vicepreședintele grupului Europa Libertății și Democrației Directe) și Nicolas Bay (copreședinte al grupului Europa Națiunilor și a Libertății) au avut întrevederi oficiale cu șeful statului și cu reprezentanții Guvernului și au participat la un eveniment de dialog deschis dedicat tinerilor din România privind viitorul Uniunii Europene.

În ceea ce privește rezoluția privind statul de drept în România, Președintele Tajani a afirmat: “România este pregătită să prezideze Consiliul UE. Corupția nu este o problemă doar în această țară. PE a adoptat o rezoluție în acest sens privind situația politică. Nu este doar o problemă a guvernului, ci și a educației. Corupția este și o problemă culturală. Trebuie să colaborăm împreună. Trebuie să verificăm peste tot situația”.

La rândul său, Guy Verhofstadt a menționat: ”Democrația e motivul pentru care avem pace astăzi, dar dacă avem tendințe iliberale, e îngrijorător”. Vizita lui Verhofstadt a survenit la o zi distanță după ce i-a transmis un mesaj foarte dur lui Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE România, printr-o scrisoare publică în data de 20 noiembrie, atenționând că România este la o răscruce de drumuri în parcursul său european și nu ar trebui să urmeze calea iliberală, ci este absolut necesar în schimb să urmeze recomandările Comisiei de la Veneția. Această reacție vine în urma scrisorii inițiale înaintate de Tăriceanu către partidul omolog din Parlamentul European, în care își exprima îngrijorarea cu privire la adoptarea rezoluției pe baza opiniilor partizane și nejustificate.

Decizia Parlamentului European de a supune votului o rezoluție împotriva României pentru derapajele înregistrate de la statul de drept a survenit în urma mai multor evenimente notabile, printre care menționăm modificările aduse unor legi din domeniul justiției, atacul jandarmeriei împotriva protestatarilor din luna august 2018, culminând cu dezbaterea privind statul de drept din comisia LIBE și intervenția ostilă a premierului Dăncilă în sesiunea plenară a Parlamentului european în data de 3 octombrie. La acel moment, prim-ministrul României făcea următoarele afirmații: Nu am venit să dau socoteală în fața UE (…). Noile legi ale justiţiei le redau judecătorilor independenţa. Niciun decident politic nu mai intervine în numirea şi revocarea judecătorilor. Independenţa e totală, nicidecum restrânsă (…) Nu îi interziceţi României ceea ce este permis în alte state ale Uniunii”.Totuși, în momentul de față, deși România pretinde tratament egal cu celelalte state membre UE, încălcarea repetată a valorilor fundamentale europene prin atacurile vădite la adresa statului de drept fac ca misiunea instituțiilor europene de a asigura echilibrul între statele membre să fie dificilă, având în vedere contextul politic internațional și discrepanțele între atitudinile mai multor țări din UE.

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, astfel că mai mulți europarlamentari și-au exprimat îngrijorarea față de direcția în care se îndreaptă România.  Europarlamentarul Ska Keller, co-președintă a Grupului Verzilor, cea care a solicitat dezbaterea din sesiunea plenară a Parlamentului european în 3 octombrie, a avut o intervenție notabilă în cadrul ședinței LIBE în ziua precedentă plenarei: ”Guvernul vostru va permite oamenilor condamnaţi să fure bani. Legalizaţi, de fapt, corupţia. Banii sunt luaţi de la oameni şi merg în buzunarele altora. Românilor le pasă, pentru că au ieşit în stradă. (…) Cetățenii români nu cer decât libertate, nediscriminare și libertate de întrunire. Sunt foarte importante aceste libertăți civile”.

Europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt a susținut de asemenea luarea măsurilor pentru asigurarea statului de drept: ”Colegii români au nu o problemă, ci două: corupţia generalizată şi serviciile secrete, un adevărat stat în stat. (…) Permiteţi-mi să vă dau un sfat, doamnă prim-ministru: nu urmaţi exemplele proaste din Ungaria şi Polonia, urmaţi pe deplin recomandările Comisiei de la Veneţia şi permiteţi revizuirea sistematică a propunerilor dumneavoastră legislative, pentru ca lupta contra corupţiei să fie consolidată, nu slăbită, iar independenţa instanţelor judecătoreşti să fie garantată, nu subminată.

În același context politic tensionat, vizita oficială a comisarului european pentru justiție, Vera Jourova, care a succedat publicarea raportului MCV pentru România și adoptarea rezoluției privind statul de drept a avut de asemenea o importanță sporită. Jourova a afirmat: „Mă aștept ca România să urmeze recomandările MCV. (…) Susțin ce este menționat în MCV. Îngrijorarea mea este Parchetul European, care va începe să funcționeze în 2020 și mi-ar plăcea ca România să fie reprezentată acolo”.

Discursurile liderilor familiilor politice europene ce condamnau acțiunile Guvernului României s-au reflectat și în votul acestei rezoluții, adoptată cu o majoritate covârșitoare: 473 de europarlamentari au votat pentru, 151 împotrivă și au existat 40 de abțineri. De remarcat este  faptul că majoritatea a fost asigurată preponderent de europarlamentarii socialiști din grupul politic S&D, grup în care este înscris și partidul PSD. Europarlamentarii care au votat împotriva acestei rezoluții au fost în principal europarlamentari români înscriși în grupul S&D sau europarlamentari polonezi și unguri înscriși în grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) și în grupurile eurosceptice (ENF și EFDD).

 

Conținutul rezoluției

În rezoluția adoptată există aspecte comune cu prevederile raportului MCV publicat în aceeași zi, precum:

  • atenționările privind revizuirea legislației judiciare și penale în România și subminarea independenței sistemului judiciar și capacității sale de a combate corupția în România, precum și slăbirea statului de drept;
  • Opunerea față de măsurilor care au ca efect dezincriminarea corupției și aplicarea strategiei naționale anticorupție;
  • aplicarea recomandărilor Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și abținerea de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

Rezoluția vizează de asemenea și efectul negativ al modificării legislației ONG-urilor pentru societatea civilă şi menţionează că noile prevederi ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată. În 2018, Comisia de la Veneția a criticat într-o declarație comună proiectul de lege inițiat de deputatul PSD, Liviu Pleșoianu, care făcea modificări semnificative asupra ordonanței 26/2000 în temeiul căreia funcționează organizațiile neguvernamentale. Una dintre cele mai importante îngrijorări privește noile condiții de acordare a statutului de utilitate publică a ONG-urilor. Vor ajunge să fie excluse domenii de activitate fundamentale într-o societate democratică, cum ar fi drepturile omului și lupta împotriva corupției. De asemenea, obligația ONG-urilor de a publica în Monitorul Oficial, la un interval de șase luni, o declarație detaliată a veniturilor și cheltuielilor, va avea un efect de restrângere a posibilității de acțiune a organizațiilor neguvernamentale, afectând în mod implicit libertatea de asociere și dreptul la viață privată, consacrate atât în normele naționale cât și în cele unionale.

În plus, rezoluția atrage atenția și asupra proiectului de lege aprobat de Parlament pentru transpunerea Directivei a patra privind spălarea banilor, menționând “dubioasa repetiție a votului”. Peste peste 40 de organizații neguvernamentale au solicitat Camerei Deputaților să nu voteze acest proiect de lege, deoarece activitatea societății civile va fi grav afectată, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extrem de drastică a dizolvării în caz de neconformare. Europuls a susținut demersul societății civile și a criticat aceste prevederi nou-introduse fără publicarea analizelor de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, punându-se pe plan de egalitate ONG-urile și instituțiile care înregistrează profituri substanțiale, deși chiar și acestea din urmă vor putea face față cu greu noilor reglementări. În esență, proiectul de lege deturnează scopul pretins de a preveni spălarea banilor, și este mai degrabă îndreptat către blocarea activității organizațiilor neguvernamentale.

Practic, scrisoarea deschisă menționează că proiectul va conduce la:

  • închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă;
  • reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
  • statutul de entitate raportoare, impus ONG-urilor prin interpretarea exagerată a directivei, are efecte foarte nocive asupra activității ONG-urilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate”

Impactul rezoluției este unul covârșitor, venind din partea Parlamentului European în calitatea sa de reprezentant al vocii poporului european și al democrației europene. Însăși reprezentativitatea asigurată în cadrul instituției europene este cel mai clar semnal că nu există nicio urmă de îndoială în imparțialitatea deciziei privitoare la România, astfel că măsurile de contestare a rezoluției sunt nejustificate. Mai mult, rezoluția nu este un act arbitrar și nici intempestiv, aceasta survenind în urma unui lung șir de semnale de alarmă ce au fost înaintate atât pentru România, cât și pentru Polonia și Ungaria, state care au fost de asemenea avertizate.

 

Prioritatea UE de a asigura respectul valorilor fundamentale

Instituțiile europene au solicitat în nenumărate rânduri respectarea statului de drept în statele membre. De-a lungul ultimilor ani au fost sugerate mai multe metode pentru a asigura aceste valori în statele UE. În 2012 a fost propus un nou mecanism Copenhaga, o continuare a criteriilor de aderare pentru ca instituțiile europene să se asigure că statele membre respecta valorile fundamentale ale UE consacrate în Art. 2 din TUE. Măsura ce s-ar fi impus pentru încălcarea valorilor comune presupunea ca sancțiune imediată înghețarea fondurilor europene pentru statele membre care nu se conformează, însă mecanismul nu a fost implementat la acel moment.

De asemenea, în 2016 au fost adresate recomandări către Comisia Europeană pentru înființarea unui mecanism al UE pentru democrație, stat de drept și drepturile fundamentale (DSF). Acest mecanism consta într-o revizuire anuală pe baza unor indici obiectivi prin care să se evalueze respectarea DSF de către toate statele membre, urmată de realizarea recomandărilor pentru fiecare țară în parte. Răspunsul Comisiei din 2017 a susținut obiectivul Parlamentului European de a promova dialogul interinstituțional privind cele trei aspecte și s-a angajat să își asume instrumentele și programele actuale care constituie premisele activității organizațiilor societății civile și a asociațiilor pentru drepturile omului. Cu toate acestea, propunerea a fost respinsă de Comisie pentru motivul dublării mecanismelor deja existente, iar statele membre sunt de altfel reticente la aplicarea unor mecanisme care presupun realizarea clasamentelor acestora.

În noiembrie 2018, Sophia in ‘t Veld (europarlamentar ALDE) a propus o nouă rezoluție pentru implementarea unui astfel de mecanism la nivelul UE, întrucât până în prezent Comisia și Consiliul nu au adoptat acordul instituțional privind Pactul UE pentru democrație, stat de drept și drepturi fundamentale. Raportul european privind DSF ar trebui să completeze instrumentele existente, chiar punându-se problema înlocuirii raportului MCV pentru România și Bulgaria cu noul mecanism. Considerând de asemenea și decizia Comisiei de a nu publica raportul UE din 2017 referitor la combaterea corupției, inițiativa consideră necesară existența unei mai mari transparențe la nivelul tuturor statelor membre privind evoluțiile pe care le înregistrează la nivelul DSF, sau, dimpotrivă, în cazul în care există încălcări ale acestor valori, acestea ar trebui remediate. Inițiativa cerea de asemenea ca statele care nu sunt monitorizate prin MCV să fie supuse altor mecanisme prin care să se poată evalua parcursul acestora în corelație cu valorile fundamentale europene.

În contextul evenimentelor recente ce au făcut anumite state să fie caracterizate ca având democrații iliberale, subiectul respectării celor trei piloni fundamentali ai UE  – stat de drept, democrație și drepturile fundamentale, este înfățișat prin necesitatea existenței unui mecanism de monitorizare a acestor valori. În acest sens, Comisia Europeană a propus recent clauza respectării statului de drept în acordarea fondurilor europene statelor membre, începând cu ciclul financiar următor, 2021-2027. Respectarea principiilor statului de drept va deveni astfel o condiție prealabilă care va sta la baza finanțării primite de la UE. Noul mecanism are în vedere protejarea bugetului UE de eventualele riscuri financiare ce ar surveni prin încălcarea acestor valori de către anumite state UE. Concret, noile măsuri vor putea suspenda, reduce sau restricționa accesul la fondurile europene în funcție de gravitatea acțiunilor care pun în pericol statul de drept. Decizia va trebui adoptată în Consiliu printr-un vot cu majoritate calificată inversă.

Importanța măsurilor este deja resimțită în cadrul alocării bugetare din Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene post-2020, potrivit căruia s-a adoptat recent în Parlamentul European suplimentarea finanțării programului de Drepturi și Valori. De asemenea, va fi introdus un nou program, numit Valori ale Uniunii, care va beneficia de o alocare de cel puțin 500 de milioane de euro pentru proiecte şi acţiuni privind consolidarea şi apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Așadar, rezoluția Parlamentului European este unul dintre mijloacele pe care UE îl folosește pentru a demonstra că respectarea valorilor fundamentale este o prioritate și că nu va mai exista toleranță pentru abateri de la art. 2 TEU. Pentru România, evenimentele recente au o încărcătură simbolică foarte mare, cu atât mai mult cu cât s-au petrecut chiar înainte de preluarea Președinției Consiliului UE de către România. Autoritățile române ar trebui să le perceapă ca pe o decredibilizare a imaginii României ca stat membru UE să conștientizeze și să repare imaginea României pe plan european, în contradicție în acest moment cu încrederea românilor în UE. Reacția României după publicarea raportului MCV și adoptarea rezoluției Parlamentului European a fost mai mult decât nepotrivită, în special prin afirmațiile făcute de mai mulți politicieni din actuala coaliție de guvernare prin care își manifestau intenția de a chema Comisia Europeană în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru așa-zise ingerințe în politica națională.

Pentru o țară care promovează pe durata Președinției rotative principiul unei “Europe a valorilor comune”, este esențial ca Guvernul și Parlamentul să se alinieze cetățenilor români care insuflă sentimente pro-europene. De asemenea, dincolo de exercițiul Președinției, instabilitatea politică, economică, slăbirea statului de drept au consecințe pe termen lung în procesul de integrare europeană deplină a României: aderarea la zona euro, precum și la zona Schengen. La aceste elemente se adaugă și discursurile anti-europene bazate pe afirmații false care erodează sentimentul pro-european al cetățenilor români și umbresc avantajele incontestabile ale unui deceniu de apartenență a României la UE.

*imagine preluată de pe news.ro