sursă foto: Comisia Europeană

Potrivit programului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (PRES RO 2019), prioritățile au fost întocmite pornind de la importanța cetățenilor europeni, care ar trebui tratați în egală măsură ca sursă de inspirație pentru decidenții politici, dar și ca beneficiari ai acțiunilor europene. În perioada președinției, România susține că va maximiza beneficiile pe care o Uniune unitară, cu o politică de coeziune incluzivă, o poate aduce fiecărui cetățean european.

În materie de energie și climă, România și-a propus continuarea eforturilor depuse la nivelul Uniunii Europene (UE) privind implementarea inițiativelor aferente Strategiei privind Uniunea Energiei, având în atenție trei domenii prioritare, respectiv (1) continuarea consolidării Uniunii Energiei din perspectiva legislativă, (2) dezvoltarea viitorului sistem energetic european – infrastructură energetică, de stocare și tehnologii inteligente – precum și (3) securitatea nucleară.

(1) Continuarea implementării Uniunii Energiei din perspectiva legislativă

Uniunea Energetică reprezintă un proiect economic și politic important pentru viitorul Europei, întrucât în acest moment UE se confruntă cu o serie de vulnerabilități generate de factori interni și externi, care fac necesară dezvoltarea și consolidarea unei Uniuni Energetice funcționale. Reducerea importurilor de energie, diversificarea furnizorilor externi, modernizarea infrastructurii energetice învechite, reducerea consumului de combustibili fosili și, implicit a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și integrarea pe deplin a piețelor de energie reprezintă câteva dintre prioritățile actualului ciclu legislativ european. Definirea cadrului de reglementare rămâne o componentă importantă pentru dezvoltarea unei Uniuni Energetice funcționale. În acest sens, Președinția României la Consiliul UE susține că viitorul Uniunii Energetice trebuie să se bazeze pe un sistem de guvernare care sprijină și implementează soluții inovative, având la bază măsuri de eficiență energetică în vederea asigurării tranziției către o energie curată, în beneficiul consumatorului european.

România și-a propus să avanseze negocierile privind câteva dosare în sectorul energetic, fără a avea însă vreo inițiativă proprie, deși acesta ar fi fost momentul oportun. În materie de energie și climă, România intenționează să faciliteze înaintarea mai multor dosare, dintre care două se remarcă prin importanță și impact la nivel european. Primul se referă la reformarea pieței de energie electrică, parte a Pachetului energie curată, ce prevede inclusiv inițierea unor acorduri politice, dosar care a înregistrat progrese substanțiale în decembrie 2018, la finalul mandatului Președinției Austriei la Consiliul UE. Cel de-al doilea dosar se referă la negocierile privind Directiva normelor comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (2009/73/EC), în vederea consolidării unui cadru de reglementare transparent, cuprinzător și coerent.

Dosarul privind reformarea pieței de energie electrică, care se regăsește în programul României la Președinția Consiliului UE, dar care a fost soluționat de Președinția rotativă a Austriei aduce noi reguli pentru funcționarea mai eficientă a acesteia. Astfel, negociatorii din partea Consiliului UE, Parlamentului European și Comisiei Europene au reușit să ajungă la un acord politic cu privire la un nou Regulament și o nouă Directivă privind organizarea pieței de energie electrică, iar acest lucru a deschis calea pentru adoptarea finală a celor două dosare – pietrele de temelie ale Pachetului privind energia curată. Aceste modificări ne aduc mai aproape de atingerea priorităților stabilibite de comisia Juncker, respectiv finalizarea Uniunii Energiei și combaterea schimbărilor climatice.

Ce schimbări aduc noul Regulament și noua Directivă privind energia electrică?

Regulamentul privind energia electrică stabilește norme noi privind comercializarea acesteia, revizuiește normele și principiile pieței interne a energiei electrice pentru a asigura lipsa distorsiunilor, buna funcționare și competitivitatea acesteia. Nu în ultimul rând, acest regulament urmărește decarbonizarea sectorului energetic al UE, eliminarea obstacolelor din calea comerțului transfrontalier cu energie electrică și integrarea energiei electrice obținută din resurse regenerabile fără a crea dispoziții discriminatorii sau distorsiuni pe piață.

În acest sens, sunt stabilite condițiile în care statele membre pot institui mecanisme de asigurare a capacității, precum și principiile pentru crearea lor. Aceste mecanisme au scopul de a asigura faptul că furnizarea de energie electrică este suficientă în perioadele de sarcină maximă. De asemenea, acestea trebuie să fie temporare și trebuie elaborate astfel încât să răspundă unor preocupări identificate în legătură cu adecvarea resurselor. Totodată, este instituită o limită de emisii de 550 g de CO2 provenite din combustibili fosili per kWh de energie electrică. Centralele electrice noi care au emisii peste această limită și care își încep producția comercială după intrarea în vigoare a regulamentului nu vor mai putea participa la mecanismele de asigurare a capacității. Noile dispoziții vor ajuta UE să își atingă obiectivele climatice și, în același timp, să protejeze securitatea investițiilor.

Un alt element-cheie al regulamentului se referă la instituirea unor centre regionale de coordonare care să sprijine gestionarea regională a operatorilor de sisteme de transport. Acestea înlocuiesc autoritățile existente de coordonare a securității la nivel regional, dar au și alte atribuții legate de exploatarea sistemului, de funcționarea pieței și pregătirea acesteia pentru riscuri. În plus, regulamentul creează o entitate europeană a operatorilor de sisteme de distribuție.

Directiva privind energia electrică garantează că piața energiei electrice din UE este competitivă, orientată către consumator, flexibilă și nediscriminatorie. Directiva conferă mai multe drepturi consumatorilor și protejează, în același timp, clienții vulnerabili. În plus, definește rolurile și responsabilitățile participanților la piață. Consiliul s-a asigurat că protejarea clienților vulnerabili va continua prin autorizarea statelor membre să aplice prețuri reglementate pentru clienții casnici vulnerabili. De asemenea, directiva privind energia electrică prevede un cadru de reglementare pentru operatorii de sisteme de transport și distribuție.

Noile norme permit participarea activă a consumatorilor punând totodată în aplicare un cadru solid pentru protecția acestora. Noua arhitectură a pieței va contribui, de asemenea, la obiectivul UE de a deveni lider mondial în producția de energie care provine din surse de energie regenerabilă, permițând o mai mare flexibilitate pentru integrarea unei ponderi de energie regenerabilă sporită în rețea.

După agrearea provizorie a acordului politic cu privire la noul Regulament și la noua Directivă privind organizarea pieței de energie, comisarul european pentru acțiuni climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a declarat că: noua piață va fi mai flexibilă și va facilita integrarea unei cantități mai mare de energie regenerabilă (…) iar o piață energetică integrată reprezintă modalitatea cea mai rentabilă pentru a asigura furnizarea sigură și accesibilă tuturor cetățenilor UE.

Se preconizează că în cursul lunii martie, Parlamentul European va vota cele două dosare. Adoptarea finală în cadrul Consiliului va avea loc după acest vot, cel mai probabil pe mandatul PRES RO 2019.  Având în vedere că cele două dosare menționate mai sus au fost deja parțial soluționate pe mandatul Președinției Austriei, României îi mai rămân în gestiune doar câteva dosare în domeniul energiei și al schimbărilor climatice.

Unul dintre acestea este dosarul privind Regulamentul de etichetare energetică a pneurilor. În data de 17 mai 2018, Comisia Europeană a propus un nou regulament privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibili și alți parametri esențiali, inclusiv siguranța și reducerea zgomotului. Regulamentul propus va abroga și va înlocui Regulamentul privind etichetarea pneurilor din 2009, păstrând și consolidând, în același timp, principalele prevederi și obiective cheie ale regulamentului inițial.

Reducerea cererii de energie prin punerea în practică a eficienței energetice reprezintă unul dintre cele 5 obiective ale strategiei Uniunii Energetice din februarie 2015. În ultimul deceniu, consumul de energie în domeniul transportului a scăzut mult mai puțin decât în alte sectoare cheie, cum ar fi în cel industrial sau rezidențial.

În acest moment, sectorul transporturilor reprezintă mai mult de 30% din consumul de energie la nivelul UE, în timp ce transportul rutier este responsabil pentru aproximativ 22% din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale UE. Mai mult decât atât, până în 2050 se prevede o creștere a consumului de energie cu peste 40% pentru transportul de călători și o creștere cu peste 60% pentru transportul cu mărfuri.

În acest context, este important de menționat că pneurile sunt responsabile de 20-30% din consumul de combustibil al unui vehicul, în mare parte din cauza rezistenței la rulare, motiv pentru care economisirea de energie în acest domeniu poate contribui la atingerea eficientă a obiectivului principal.  

În acord cu motivele menționate mai sus și argumentele din comunicarea Comisiei din 2016 privind o Strategie europeană pentru mobilitate cu emisii reduse, unde este subliniat faptul că până în anul 2050 emisiile din transport trebuie diminuate cu cel puțin 60% față de nivelul din 1990, îmbunătățirea eficienței consumului de combustili în sectorul transporturilor devine urgentă. Aceste obiective se regăsesc și în cel de-al Treilea Pachet privind Mobilitatea, care include inițiative pentru reducerea emisiilor de la autoturisme și camioane, pentru îmbunătățirea siguranței transportului rutier, precum și pentru reducerea poluării. În acest context, România și-a propus finalizarea negocierilor privind propunerea de stabilire a standardelor de emisii de CO2 pentru noile vehicule grele, o măsură menită să sprijine statele membre în reducerea emisiilor provenite din transportul rutier. În plus, intenționează să avanseze negocierile pentru propunerea legislativă de monitorizare a emisiilor de CO2 din sectorul maritim. Aceste măsuri odată implementate vor contribui la reducerea dependenței UE de importurile de energie, pe de o parte, și la realizarea angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris, pe de altă parte.

(2) Dezvoltarea viitorului sistem energetic european – ce a reușit Președinția României la Consiliul UE să realizeze până în prezent?

În atenția PRES RO 2019 se află un alt subiect de interes major la nivel european, respectiv securizarea pieței energetice europene, care să ofere mai multă siguranță statelor membre și încredere investitorilor, prin asigurarea unei energii sigure, durabile și accesibile consumatorilor. În completare, România și-a propus să contribuie la tranziția energetică prin atingerea obiectivelor în materie de energie și schimbări climatice prevăzute în Pachetul pentru energie curată. Astfel, o atenție deosebită va fi acordată infrastructurii energetice europene, soluțiilor privind stocarea energiei electrice și a gazelor naturale, precum și tehnologiilor inovative în domeniul tranziției energetice.

Îmbunătățirea conectivității și a securității energetice prin dezvoltarea infrastructurii rămâne esențială pentru consolidarea sistemului energetic european, întrucât o piață integrată a gazelor naturale reprezintă o prioritate a Uniunii Energetice europene. Pentru a contribui la realizarea acestui deziderat, România a avut sarcina complicată de a gestiona dosarul privind Directiva normelor comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (2009/73/EC), în vederea consolidării unui cadru de reglementare transparent, cuprinzător și coerent. În discursul privind Starea Uniunii Europene din 13 septembrie 2017, președintele Juncker a declarat că, pornind de la principiul solidarității la nivelul Uniunii Energetice, Comisia va propune reguli comune pentru gazoductele care intră pe piața energetică europeană.

Acest lucru s-a materializat la o diferență de două luni, când Comisia a venit cu o serie de amendamente la adresa Directivei privind piața gazelor naturale din 2009, pentru a se asigura că principalele elemente ale legislației europene în sectorul energetic (accesul terților, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparența) vor fi aplicate în cazul tuturor gazoductelor existente și viitoare între UE și alte state terțe. Mai mult, noile amendamente prevăd ca toate gazoductele care intră pe teritoriul UE să se conformeze regulilor europene. Pe scurt, gazoductele din Rusia (inclusiv Nord Stream 2), Norvegia, Algeria, Libia, Tunisia sau Maroc vor fi obligate să respecte toate reglementările pentru piața internă a gazelor naturale. Totodată, aceste amendamente ar trebui să ajute și la clarificarea viitoarei relații energetice dintre UE și Marea Britanie, după ce Regatul Unit va parăsi Uniunea și va deveni un stat terț.

Parlamentul European susține amendamentele aduse de Comisie acestei Directive. Mai mult, în martie 2018 a propus înăsprirea condițiilor care trebuie îndeplinite în cazul acceptării unor excepții de la normele pieței de gaze naturale, cum ar fi derogările (pentru conductele existente) sau scutirile (pentru cele care urmează să fie construite). În acest sens, pentru scutiri se impune o limită de 5 ani, fapt care ar crește implicarea Comisiei în luarea deciziilor privind derogările, iar statele membre ale căror piețe ar putea fi afectate de infrastructura de conducte, precum și autoritățile statelor terțe relevante, vor fi implicate în luarea deciziilor privind derogările și scutirile.

Deși Parlamentul European susține amendamentele Comisiei, totuși îmbunătățirea Directivei s-a lovit de reticența câtorva state membre din Consiliul UE. 11 state membre, printre care se numără Statele Baltice, Polonia, România și Marea Britanie s-au poziționat în favoarea amendamentelor aduse de Comisie și Parlament, în timp ce oponenții acestora – Germania, Austria, Belgia, Bulgaria, Ungaria și Olanda – considerau că modificările ar fi fost elaborate pentru a împiedica construirea gazoductului Nord Stream 2. Acest fapt nu este lipsit de adevăr, întrucât proiectul odată finalizat, va duce la dublarea cantității de gaze naturale importate de Germania din Federația Rusă și, implicit va fragiliza securitatea energetică a Uniunii, deoarece sporirea dependenței energetice de cel mai important furnizor de gaze al UE va pune Uniunea într-o poziție de vulnerabilitate, cu atât mai mult în relația cu un actor impredictibil, precum Federația Rusă. În 2016, Uniunea Europeană a importat din Federația Rusă 42% din totalul gazelor naturale, 34% din Norvegia și 10% din Algeria. Dincolo de argumentele de natură geopolitică, amendamentele au obiectivul major de a contribui la finalizarea Uniunii Energetice, prin sporirea competiției între furnizorii de gaze, prin reducerea conflictelor de interese între operatorii de transport și furnizorii de gaze, precum și prin întărirea securității energetice a UE.

Deși acest dosar are o mare încărcătură geostrategică și securitară, niciuna dintre precedentele președinții rotative la Consiliul UE – a Bulgariei și Austriei – nu au dispus de voință politică și interes pentru a atinge progrese, poziții explicate de relațiile apropiate cu Federația Rusă.

În aceste circumstanțe, avansarea amendamentelor în Consiliul de Miniștri al UE, se dovedea a fi dificilă, întrucât pentru a obține majoritatea calificată era necesar votul a cel puțin 16 state, care să reprezintă 65% din totalul populației UE.

Cu o zi înainte de reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), în data de 7 februarie 2019, ministrul de externe francez a declarat că Franța intenționează să sprijine amendamentele aduse directivei gazelor, în ciuda presiunilor realizate de Germania asupra statelor membre pentru a bloca această propunere. Fără sprijinul Franței, Germania nu mai deținea cele 35% pentru minoritatea de blocaj a deciziilor luate cu majoritate calificată.

Astfel, COREPER a mandatat Președinția Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European privind amendarea Directivei de gaze, cea mai mare realizare a Președinției rotative române în materie de energie. La o diferență de câteva zile, Președinția României la Consiliul UE a obținut un acord provizoriu cu Parlamentul European privind îmbunătățirea Directivei. Acesta urmează a fi transmis reprezentanților statelor membre din Consiliu spre aprobare.

Amendamentele propuse au obiectivul de a se asigura că regulile pentru reglementarea pieței interne a gazelor din UE se aplică și liniilor de transport între un stat membru și un stat terț. Aceste modificări vor avea un impact major asupra cadrului legal al UE, care va deveni mai transparent și mai sigur atât pentru investitorii din infrastructura gazelor, cât și pentru utilizatorii rețelei.

În ceea ce privește gazoductul Nord Stream 2, urmare a compromisului încheiat între Germania și Franța, noile reglementări, dacă vor fi adoptate, nu vor împiedica construirea conductei, însă vor crește costurile și perioada de finalizare a acesteia, planificată pentru finalul acestui an. O amânare a finalizării gazoductului înseamnă timp și spațiu de manevră pentru renegocierea contractului de tranzitare a gazelor din Rusia în Ucraina, contract care expiră la sfârșitul anului 2019. În acest fel, UE, în calitate de mediator, dispune de un instrument politic pentru a determina Federația Rusă să prelungească contractul cu Ucraina și după 2019.

Atingerea progreselor în acest dosar complicat pe mandatul președinției rotative române ar întări poziția României de „honest broker” (mediator onest), fapt care i-ar asigura rolul de actor european relevant care a contribuit la consolidarea Uniunii Energetice.

Dacă în domeniul infrastructurii energetice europene România a reușit să deblocheze un important dosar, în celelalte domenii de interes (soluții de stocare a energiei electrice și a gazelor naturale, dezvoltarea tehnologiilor innovative în domeniul tranziției energetice) momentan nu a fost înregistrat vreun progres.

(3) Consolidarea securității nucleare

În lista scurtă de priorități în domeniul energetic, România își propune aplicarea celor mai înalte standarde stabilite de Comunitatea Euroatom în vederea protejării angajaților, populației și pacienților medicali împotriva pericolelor generate de radiațiile ionizante.

După accidentul nuclear de la Fukushima din 2011, procedurile de urgență ale acestor standarde au fost întărite. Amendamentele se regăsesc în Directiva privind standardele de siguranță de bază, care a intrat în vigoare în 2014.

Directiva privind securitatea nucleară din 2014 prevede ca statele membre UE să acorde cea mai mare prioritate siguranței nucleare în toate etapele ciclului de viață ale unei centrale nucleare. Acest lucru implică efectuarea unor evaluări de siguranță înainte de construirea noilor centrale nucleare și asigurarea unor îmbunătățiri semnificative ale siguranței pentru reactoarele vechi. În prezent, există 130 de reactoare nucleare în 14 state UE, iar 30% din întreaga energie electrică din UE este generată de centralele nucleare. Fiecare țară UE decide dacă include sau nu energia nucleară în mixul energetic. De asemenea, UE a dezvoltat programe de asistență pentru a ajuta state precum Bulgaria, Lituania și Slovacia să finanțeze dezafectarea în condiții de siguranță a reactoarelor vechi de tip sovietic și să sprijine statele care investesc în modernizarea centralelor nucleare. Astfel, pe mandatul președinției rotative române avem așteptarea ca și alte initiative europene să fie promovate în vederea consolidării securității nucleare.

În materie de climă și energie, una dintre prioritățile care reiese din programul Președinției României la Consiliul UE se referă la promovarea agendei UE privind schimbările climatice, în vederea implementării Acordului de la Paris. În acest context, președinția română susține că va promova asigurarea tranziției către o economie circulară cu emisii reduse de carbon, o transformare durabilă a economiei, fapt care dacă va fi realizat cu succes va contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni. De asemenea, în acest proces este important ca întreprinderile mici și mijlocii să fie implicate, prin sporirea încrederii acestora în materiile prime secundare, prin asigurarea unor condiții mai bune pentru realizarea investițiilor în tehnologiile verzi, precum și prin stimularea a diverse măsuri pentru a obține sprijinul public.

Ce alte subiecte conexe sectorului energetic ar fi fost necesare să fie susținute de PRES RO 2019?

În acord cu temele prioritare ale PRES RO 2019, respectiv asigurarea convergenței și a coeziunii pentru o dezvoltare sustenabilă și corectă pentru toți cetățenii europeni, consumatorul de energie vulnerabil ar fi fost oportun să se afle pe lista de priorități a președinției române. Această afirmație se fundamentează pe faptul că la nivelul UE, 6,9% din populație nu își poate plăti facturile la timp, iar în România 1 din 5 români (19,7%) se află se află în situație de sărăcie energetică. Având în vedere aceste cifre, precum și faptul că UE nu dispune în prezent de un cadrul legal și administrativ unificat în abordarea sărăciei energetice, România ar fi putut înainta o astfel de propunere care să faciliteze reducerea sărăciei energetice la nivel european.

Digitalizarea energiei ar fi fost un alt subiect de interes major pentru președinția română, având în vedere dezvoltarea remarcabilă a sectorului IT din România. Pentru ca firmele și consumatorii finali să profite de avantajele digitalizării în sectorul energetic, este nevoie de un cadru de reglementare care să asigure că operatorii existenți își pot adapta modelele de afaceri, iar companiile de tehnologie sunt atrase de sectorul energetic și prin prisma unor stimulente reale pentru furnizori.

Concluzie

În încheiere, este important să subliniem faptul că circumstanțele favorabile la nivel european au permis avansarea dosarelor „cu greutate” în materie de energie. Astfel, acordul politic cu privire la noul Regulament și noua Directivă privind organizarea pieței de energie electrică agreat pe mandatul Președinției Austriei va permite finalizarea Uniunii Energiei și combaterea schimbărilor climatice, în timp ce schimbarea de poziție a Franței cu privire la amendarea Directivei normelor comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (2009/73/EC) i-a permis președinției rotative române să deblocheze acest dosar complicat și să obțină un acord provizoriu cu Parlamentul European.

În plus, până la încheierea actualului ciclu legislativ european avem așteptarea ca România să contribuie la finalizarea negocierilor privind propunerea de stabilire a standardelor de emisii de CO2 pentru noile vehicule grele; să avanseze negocierile privind propunerea legislativă de monitorizare a emisiilor de CO2 din sectorul maritim; să identifice soluții de stocare a energiei electrice și a gazelor naturale, să investească în tehnologiile inovative pentru asigurarea tranziției energetice și, nu în ultimul rând, să implementeze soluții care să întărească securitatea nucleară la nivel european.