sursă foto: Parlamentul European

Primele țări ce dau startul votului pentru alegerile europarlamentare 2019 sunt Marea Britanie și Olanda, ai căror cetățeni sunt chemați la urne astăzi, 23 mai. Până când își va desemna România viitorii membri ai Parlamentului European, să ne uităm care sunt mizele acestor alegeri în cele 2 state membre și de ce este important ca cetățenii europeni să arate prin vot cum văd viitorul UE.

Marea Britanie – o campanie electorală neplanificată

Câștigătoarea celei mai ciudate campanii electorale pentru alegerile europene este de departe Marea Britanie, în principal datorită situației incerte în care se află. În urma referendumului din 23 iunie 2016, majoritatea cetățenilor britanici a decis ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană, iar negocierile cu UE au stabilit ca Regatul Unit să se rupă de UE pe 29 martie 2019. Cu toate acestea, 3 eșecuri de ratificare a acordului de ieșire din UE de către Parlamentul britanic au dus la o extindere a Brexit-ului de pe 29 martie pe 12 aprilie, iar ulterior până la 31 octombrie (dată flexibilă). UE i-a oferit Marii Britanii posibilitatea de a părăsi Uniunea imediat ce acordul retragerii e ratificat de Parlamentul național, dar, cu condiția ca, în cazul în care Parlamentul britanic nu aprobă acordul până pe 23 mai, vor fi obligați să organizeze alegerile europene. Cum Parlamentul nu a votat acordul, Marea Britanie rămâne în continuare un stat membru UE și se vede nevoită de a organiza alegeri europene.

Indiferent de cât de încurcată e relația Marii Britanii cu UE, campania electorală le-a oferit cetățenilor britanici o perspectivă foarte clară asupra a ceea ce au de ales: cum să plece din UE, sau cum să rămână. Partidele au uitat de chintesența alegerilor europarlamentare, aceea de a alege deputați cu roluri și viziune pentru viitorul Europei și au profitat de contextul politic pentru a lansa idei și viziuni despre viitorul Marii Britanii și rezolvarea impasului în care se află în acest moment. Acest lucru este de înțeles, deoarece timpul a fost deosebit de scurt, iar pregătirea unor programe electorale și a unor propuneri de activități în Parlamentul European ar fi fost inutile, dat fiind că nu se știe cât timp vor sta la Bruxelles cei 73 de europarlamentari aleși. Astfel, campania pentru alegerile europarlamentare este momentul evaluării de către cetățenii britanici a modului în care a fost gestionat Brexitul până acum, iar rezultatul alegerilor va spune cum doresc cetățenii să arate viitorul Marii Britanii.

Nigel Farage continuă campania eurosceptică agresivă din 2014, dorind să ducă noul său partid Brexit la succesul obținut cu fostul său partid UKIP în 2014. Iar sondajele par să arate că va reuși acest lucru, fiind estimată o victorie a partidului Brexit cu 25 de locuri, depășind astfel cu 1 loc rezultatul UKIP din 2014. Nigel Farage a marșat pe un discurs ce critică abordarea Theresei May de gestionare a Brexitului și o acuză pe aceasta de nerespectare a dorinței poporului care a votat să părăsească UE. El își dorește ca Marea Britanie să se despartă de UE cât mai rapid, fără vreun acord și fără să achite nota de plată cerută de Comisie. Se preconizează că membrii partidului Brexit vor forma în Parlamentul European o nouă familie europeană cu Mișcarea 5 Stele din Italia, tot un partid eurosceptic.

Partidul Laburist condus de Jeremy Corbyn, afiliat grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a avut o delegație de 20 de europarlamentari în 2014, iar anul acesta se estimează că va avea cu 5 mai puțin. Și ei se opun acordului cu Uniunea Europeană privind Brexit, deoarece nu îl văd benefic economiei naționale. Cu toate acestea, ar fi de acord să supună la vot public acest acord, dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu conservatorii.

Legat de conservatori, se estimează că vor înregistra o pierdere semnificativă la aceste alegeri, reușind să obțină doar 7 locuri în Parlamentul European, comparativ cu 2014 când au avut 19. Nu trebuie să fim surprinși de acest lucru, deoarece conservatorii nu au crezut vreodată că aceste alegeri vor avea loc, Theresa May sperând până în ultima clipă că va reuși să obțină validarea acordului în Parlamentul britanic. Ei își doresc să ducă la îndeplinire dorința poporului britanic de a părăsi UE, dar printr-un acord cu UE care să fie validat de Parlamentul național. Theresa May și conservatorii speră să poată obține o majoritate cu laburiștii pentru a valida acordul până în luna iulie, atunci când europarlamentarii ar trebui să vină oficial la Bruxelles.

Partidul Liberal Democrat va avea parte, conform sondajelor, de o creștere spectaculoasă, de la 1 loc în 2014 la 12 în 2019. Acest partid dorește să formeze o nouă familie politică în Parlamentul European, alături de partidul En Marche al lui Emmanuel Macron și o parte a ALDE. Aceștia doresc un nou referendum pe tema Brexit, militând ca Marea Britanie să rămână în UE. În tabăra celor care doresc să rămână în UE se află și un nou grup independent de foști membri ai partidelor conservator și laburist intitulat “Schimbarea Marii Britanii”, care e cotat să obțină un loc. Aceștia promovează ideea ca orice acord pentru Brexit să fie votat de cetățeni într-un referendum și își doresc să se aleagă revocarea articolului 50 în locul unei ieșiri fără acord, pentru a avea timp să se organizeze un referendum prin care Regatul Unit să arate că dorește să rămână în UE. Membrii Liberal Democrați aleși în Parlamentul European vor refuza să ratifice acordul pe Brexit dacă acesta nu este supus votului publicului britanic.

Olanda deschide ușa democrației sau euroscepticismului în Parlamentul European

Campania pentru alegerile europarlamentare din Olanda prezintă poziții ale întregului spectru politic, iar cele 26 de locuri în Parlament par, conform sondajelor, să fie distribuite uniform principalelor partide favorite. Lupta va fi așadar foarte strânsă, în special între 3 partide care vor avea un cuvânt greu de spus în viitoare configurație a Parlamentului European.

Marea surpriză pe scena olandeză o reprezintă Partidul Forumul pentru Democrație, care a fost fondat cu doar 2 ani în urmă de Thierry Baudet. Prin discursuri populiste, afirmații scandaloase și nefondate, partidul aspiră la un referendum privind ieșirea Olandei din UE, acuzând UE de atacurile teroriste de pe continent care, conform partidului, au avut loc din cauza unei proaste gestionări a migrației ilegale. Partidul dorește și retragerea Olandei din Acordul de la Paris privind lupta împotriva schimbărilor climatice, ieșirea din Schengen și, la dorința cetățenilor, din zona euro. Partidul este estimat să obțină 5 locuri, ceea ce ar aduce o pondere mai mare familiei Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European.

La egalitate în sondaje se află partidul primului ministru Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, care ar câștiga 2 locuri față de alegerile din 2014. Promovează limitarea UE la competențe de bază în sectorul locurilor de muncă și cel economic și dorește reducerea costurilor Uniunii prin transferarea de competențe la statele membre. Prioritatea membrilor săi este tăierea subvențiilor pentru fermieri și investirea acelor fonduri în inovare. Se poziționează în favoarea luptei pentru protejarea planetei și doresc ca emisiile de CO2 să fie reduse până în 2030, dar impun ca modalitatea prin care acestea să fie reduse să rămână la latitudinea statelor membre. O victorie a lor ar însemna un plus pentru noua familie politică ALDE – En Marche din Parlamentul European.

Partidul Verzilor are o luptă importantă de dus, deoarece liderul lor de campanie, Bas Eickhout, este și candidatul Verzilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Consolidarea familiei Verzilor Europeni prin voturi aduse de partidul național este esențială, dacă Verzii aspiră să câștige negocierile în Parlament și să obțină postul de Președinte al Comisiei Europene. Pe lângă măsuri sustenabile și de protejare a mediului, partidul militează pentru mai multă transparență în procesul decizional la nivel european, liste transnaționale, vârsta minimă de vot să fie coborâtă la 16 ani și diminuarea numărului de semnături necesare pentru inițiativele cetățenești, pentru ca propunerile cetățenilor europeni să ajungă mai ușor pe masa instituțiilor europene. Se preconizează că aceștia vor obține 3 mandate, cu unul în plus față de 2014.

Partidul Laburist, condus de Frans Timmermans, își va păstra, conform sondajelor, 3 locuri în Parlamentul European. Promovează o Europă mai bună pentru oamenii ei și dorește renunțarea la votul în unanimitate în favoarea celui de majoritate la nivel european. Alte priorități promovate sunt introducerea unei taxe europene companiilor multinaționale din IT, taxarea companiilor pentru emisiile de CO2 și a companiilor aeriene pentru încurajarea transportului feroviar. Descurajează competiția inegală și doresc drepturi egale pe piața muncii.

De cealaltă parte, Creștin Democrații vor înregistra o pierdere de 2 mandate față de 2014, ceea ce ar însemna o pierdere pentru Partidul Popular European din Parlament. Aceștia doresc ca UE să fie mai activă în domenii precum securitate, climă, energie, politica de migrație și stabilitate economică și să devină mai vigilentă în ceea ce privește politicile statelor membre, propunând chiar consecințe stricte pentru neîndeplinirea obiectivelor financiare, precum excluderea temporară din zona euro. Aceștia încurajează și cooperarea regională și o transparență mai mare în procesul de decizie.

Marea Britanie și Olanda au pe portativ uvertura alegerilor europarlamentare 2019, iar cetățenii acestora vor dirija, la propriu, modul în care va arăta următorul Parlament European. Se observă deja o diminuare a puterii familiilor tradiționale la nivel european și se deschide astfel scena pentru noi familii politice, care vor diversifica spectrul european, dar îl vor și îngreuna în ceea ce privește acordul necesar pentru desemnarea Președintelui Comisiei Europene.