Apropierea de Moscova costă: Georgia riscă pierderea regimului fără viză cu UE
După alegerile parlamentare din octombrie 2024, marcate de controverse și acuzații de fraudă electorală, precum și după suspendarea procesului de aderare la UE declanșat în noiembrie 2024, relațiile dintre UE și Georgia au intrat într-o perioadă de răcire vizibilă.
Măsurile adoptate la Bruxelles privind regimul de vize sunt considerate, în mare parte, un răspuns la îndepărtarea progresivă a autorităților de la Tbilisi de la parcursul european și la semnele tot mai evidente că Georgia se reorientează spre sfera de influență a Moscovei, abandonând reformele democratice promise.
În acest context, UE a evitat contactele politice la nivel înalt cu oficialii georgieni și a facilitat posibilitatea statelor membre de a introduce restricții naționale de viză pentru demnitarii de rang înalt din Georgia. Bruxellesul nu a reușit însă să adopte sancțiuni unitare împotriva liderilor politici georgieni, deoarece Ungaria și Slovacia s-au opus în mod repetat unei astfel de decizii, care necesită unanimitatea celor 27 de state membre.
Acordul votat de Parlamentul European - Un pas major spre o politică de vize mai strictă
În lipsa unui consens asupra sancțiunilor, instituțiile europene au ales o altă cale de acțiune: întărirea mecanismului care permite suspendarea temporară a regimului fără viză pentru țările terțe. Această decizie a fost formalizată printr-un acord provizoriu adoptat de Parlamentul European, ce modifică Regulamentul (UE) 2018/1806 privind regimul vizelor. Noul text reprezintă o reformă amplă a cadrului legal existent, oferind Uniunii mai multă flexibilitate și mai multe motive justificate pentru a reacționa atunci când o țară parteneră se abate de la principiile de cooperare, securitate și respect al statului de drept.
În prezent, 61 de state, între care se numără Georgia, Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, beneficiază de călătorii fără viză în spațiul Schengen. Noua reglementare le permite instituțiilor europene să reintroducă temporar obligația de viză pentru cetățenii unei țări care se bucură de regim fără viză, atunci când sunt identificate probleme serioase legate de migrație, securitate, lipsă de cooperare sau deteriorarea relațiilor politice.
Printre situațiile care pot conduce la activarea mecanismului se numără:
De asemenea, mecanismul se poate aplica și atunci când o țară adoptă o politică de vize nealiniată celei europene, facilitând astfel intrarea în Uniune a cetățenilor altor state, ori când relațiile externe se deteriorează grav din cauza încălcării drepturilor fundamentale, a corupției, a presiunilor politice sau economice asupra Uniunii.
Procedura de suspendare poate fi declanșată fie de un stat membru, fie direct de Comisia Europeană, pe baza unor date și analize obiective. Suspendarea se aplică inițial pentru o perioadă de 12 luni, printr-un act de punere în aplicare, și poate fi prelungită cu încă 24 de luni printr-un act delegat, dacă situația nu se îmbunătățește. În cazurile cele mai grave, Comisia poate propune reintroducerea permanentă a obligației de viză pentru țara respectivă, prin mutarea acesteia din lista statelor exceptate în lista celor care necesită viză. Pentru a limita impactul asupra populației generale, suspendarea poate fi direcționată doar către anumite categorii de persoane, precum oficiali guvernamentali sau membri ai administrației publice, astfel încât cetățenii obișnuiți să nu fie afectați direct.
O schimbare esențială adusă de acord constă în faptul că, prin acesta, Comisia Europeană dobândește puterea de a declanșa suspendarea din proprie inițiativă, fără a mai aștepta o cerere formală din partea unui stat membru. Procedurile au fost simplificate pentru a permite o reacție rapidă și eficientă, inclusiv prin măsuri de urgență.
Reforma consolidează și rolul Comisiei în monitorizarea constantă a țărilor care beneficiază de regim fără viză. Comisia va analiza periodic datele provenite din sistemele europene de control la frontieră și de autorizare a călătoriilor, precum ETIAS și EES, și va colabora cu agenții specializate ale Uniunii, inclusiv Europol, Frontex și Agenția UE pentru Azil. Pe baza acestor informații, Comisia va întocmi rapoarte anuale adresate Parlamentului European și Consiliului, semnalând statele care nu mai îndeplinesc criteriile de încredere și cooperare care au stat la baza liberalizării vizelor.
Sprijin solid din partea europarlamentarilor - inclusiv a celor români
Documentul a fost adoptat cu un sprijin semnificativ, obținând 518 voturi pentru, 96 împotrivă și 24 de abțineri. Toți europarlamentarii români prezenți au votat în favoarea acordului:
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Neafiliați: Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
PPE : Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
S&D: Benea, Cristea, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica
Pașii următori
Consiliul Uniunii Europene urmează să aprobe oficial reforma la 17 noiembrie, iar actul legislativ va intra în vigoare în luna decembrie. Prin această decizie, Uniunea Europeană își întărește cadrul legal care îi permite să reacționeze rapid și proporțional în fața statelor partenere care se abat de la principiile de cooperare, securitate și încredere reciprocă.
În același timp, noul mecanism transmite un semnal politic clar către guvernele țărilor vizate, inclusiv către Georgia: beneficiile apropierii de Uniunea Europeană vin la pachet cu responsabilități concrete și cu respectarea valorilor fundamentale care stau la baza proiectului european.
Măsurile adoptate la Bruxelles privind regimul de vize sunt considerate, în mare parte, un răspuns la îndepărtarea progresivă a autorităților de la Tbilisi de la parcursul european și la semnele tot mai evidente că Georgia se reorientează spre sfera de influență a Moscovei, abandonând reformele democratice promise.
În acest context, UE a evitat contactele politice la nivel înalt cu oficialii georgieni și a facilitat posibilitatea statelor membre de a introduce restricții naționale de viză pentru demnitarii de rang înalt din Georgia. Bruxellesul nu a reușit însă să adopte sancțiuni unitare împotriva liderilor politici georgieni, deoarece Ungaria și Slovacia s-au opus în mod repetat unei astfel de decizii, care necesită unanimitatea celor 27 de state membre.
Acordul votat de Parlamentul European - Un pas major spre o politică de vize mai strictă
În lipsa unui consens asupra sancțiunilor, instituțiile europene au ales o altă cale de acțiune: întărirea mecanismului care permite suspendarea temporară a regimului fără viză pentru țările terțe. Această decizie a fost formalizată printr-un acord provizoriu adoptat de Parlamentul European, ce modifică Regulamentul (UE) 2018/1806 privind regimul vizelor. Noul text reprezintă o reformă amplă a cadrului legal existent, oferind Uniunii mai multă flexibilitate și mai multe motive justificate pentru a reacționa atunci când o țară parteneră se abate de la principiile de cooperare, securitate și respect al statului de drept.
În prezent, 61 de state, între care se numără Georgia, Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, beneficiază de călătorii fără viză în spațiul Schengen. Noua reglementare le permite instituțiilor europene să reintroducă temporar obligația de viză pentru cetățenii unei țări care se bucură de regim fără viză, atunci când sunt identificate probleme serioase legate de migrație, securitate, lipsă de cooperare sau deteriorarea relațiilor politice.
Printre situațiile care pot conduce la activarea mecanismului se numără:
- creșterea semnificativă a numărului de persoane care intră sau rămân ilegal pe teritoriul Uniunii,
- creșterea cererilor de azil nefondate,
- refuzul unei țări de a coopera la readmisia migranților,
- falsificarea documentelor de călătorie,
- existența unor scheme de cetățenie prin investiții care nu au o legătură reală cu statul respectiv.
De asemenea, mecanismul se poate aplica și atunci când o țară adoptă o politică de vize nealiniată celei europene, facilitând astfel intrarea în Uniune a cetățenilor altor state, ori când relațiile externe se deteriorează grav din cauza încălcării drepturilor fundamentale, a corupției, a presiunilor politice sau economice asupra Uniunii.
Procedura de suspendare poate fi declanșată fie de un stat membru, fie direct de Comisia Europeană, pe baza unor date și analize obiective. Suspendarea se aplică inițial pentru o perioadă de 12 luni, printr-un act de punere în aplicare, și poate fi prelungită cu încă 24 de luni printr-un act delegat, dacă situația nu se îmbunătățește. În cazurile cele mai grave, Comisia poate propune reintroducerea permanentă a obligației de viză pentru țara respectivă, prin mutarea acesteia din lista statelor exceptate în lista celor care necesită viză. Pentru a limita impactul asupra populației generale, suspendarea poate fi direcționată doar către anumite categorii de persoane, precum oficiali guvernamentali sau membri ai administrației publice, astfel încât cetățenii obișnuiți să nu fie afectați direct.
O schimbare esențială adusă de acord constă în faptul că, prin acesta, Comisia Europeană dobândește puterea de a declanșa suspendarea din proprie inițiativă, fără a mai aștepta o cerere formală din partea unui stat membru. Procedurile au fost simplificate pentru a permite o reacție rapidă și eficientă, inclusiv prin măsuri de urgență.
Reforma consolidează și rolul Comisiei în monitorizarea constantă a țărilor care beneficiază de regim fără viză. Comisia va analiza periodic datele provenite din sistemele europene de control la frontieră și de autorizare a călătoriilor, precum ETIAS și EES, și va colabora cu agenții specializate ale Uniunii, inclusiv Europol, Frontex și Agenția UE pentru Azil. Pe baza acestor informații, Comisia va întocmi rapoarte anuale adresate Parlamentului European și Consiliului, semnalând statele care nu mai îndeplinesc criteriile de încredere și cooperare care au stat la baza liberalizării vizelor.
Sprijin solid din partea europarlamentarilor - inclusiv a celor români
Documentul a fost adoptat cu un sprijin semnificativ, obținând 518 voturi pentru, 96 împotrivă și 24 de abțineri. Toți europarlamentarii români prezenți au votat în favoarea acordului:
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Neafiliați: Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
PPE : Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
S&D: Benea, Cristea, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica
Pașii următori
Consiliul Uniunii Europene urmează să aprobe oficial reforma la 17 noiembrie, iar actul legislativ va intra în vigoare în luna decembrie. Prin această decizie, Uniunea Europeană își întărește cadrul legal care îi permite să reacționeze rapid și proporțional în fața statelor partenere care se abat de la principiile de cooperare, securitate și încredere reciprocă.
În același timp, noul mecanism transmite un semnal politic clar către guvernele țărilor vizate, inclusiv către Georgia: beneficiile apropierii de Uniunea Europeană vin la pachet cu responsabilități concrete și cu respectarea valorilor fundamentale care stau la baza proiectului european.
