Pe data de 9 septembrie, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, a avut loc o dezbatere despre rolul fondurilor de coeziune în domenii de dezvoltare cheie pentru statele membre, precum și despre modalități de simplificare a accesării acestora de către autoritățile locale, regionale și naționale.

În acest sens, europarlamentarul Dragoș Benea (S&D) a depus un raport de evaluare a politicii de coeziune la jumătatea perioadei de bugetare și cum poate aceasta să răspundă la provocările strategice actuale geopolitice, sociale, dar și administrative.

Raportul a fost dezbătut și au fost adăugate și amendamente, le menționăm pe cele mai importante:

• Posibilitatea ca anumite fonduri pentru infrastructură să aibă dublă utilizare: în mod general, acestea să rămână dedicate dezvoltării sociale și economice, iar în perioade de criză să fie utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii critice fizice, a securității cibernetice, a sistemelor de telecomunicații sigure, a supravegherii și a detectării amenințărilor hibride;
• Fondurile de coeziune să poată fi utilizate pentru a garanta pregătirea cetățenilor pentru situații de criză;
• Acordarea unei atenții speciale granițelor Uniunii, în special Flancul estic care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, întrucât acestea sunt în prima linie și sunt deosebit de expuse amenințărilor externe, inclusiv atacurilor hibride, încălcărilor frontierelor externe ale Uniunii și altor activități ostile;
• Posibilitatea de a direcționa o parte din politica de coeziune către obiective legate de apărare, prioritizând proiectele care promovează ocuparea forței de muncă, dezvoltarea competențelor și diversificarea industrială la nivel regional, sprijinirea IMM-urilor și a rețelor regionale active în tehnologii cu dublă utilizare, securitate cibernetică și inteligență artificială, asigurându-se că aceste investiții servesc intereselor strategice ale Uniunii și obiectivului de coeziune economică, socială și teritorială;
• Sprijinirea investițiilor în domeniul transporturilor, în special pentru hub-urile de transport care permit mobilizarea rapidă a serviciilor de urgență și distribuirea proviziilor esențiale care contribuie la continuitatea serviciilor vitale și la securitatea națională;
• Extinderea finanțării politicii de coeziune pentru a include și întreprinderile mari, dar prioritizând în continuare IMM-urile în regiunile mai puțin dezvoltate. Această extindere ar facilita ajustarea industrială legată de transformarea digitală (inclusiv Inteligența Artificială) și decarbonizare. În plus, se dorește ca Fondul pentru o Tranziție Justă să poată finanța aceste investiții fără a mai fi necesară o analiză prealabilă;
• Asigurarea rezilienței sistemului energetic al Uniunii și competitivitatea regiunilor de tranziție prin eligibilitatea finanțării hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj;
• Sprijinirea măsurilor integrate pentru a construi, renova și transforma spațiile urbane, inclusiv prin transformarea clădirilor neutilizate în locuințe;
• Anularea decontării costurilor legate de implementarea reformelor, chiar și atunci când aceste costuri nu sunt direct legate de punerea în aplicare a investițiilor.

Raportorul Dragoș Benea (S&D) a subliniat importanța ajustării instrumentelor financiare europene pentru a răspunde noilor provocări regionale. Acesta a menționat că, în ciuda viziunilor diferite, s-a ajuns la un acord provizoriu care introduce cinci noi priorități. Astfel, printre cele mai importante puncte convenite se numără includerea apărării, a pregătirii cetățenilor și a gestionării apei ca noi domenii de investiții.

S-a pus, de asemenea, un accent deosebit pe extinderea sprijinului pentru locuințe accesibile, vizând familiile vulnerabile, precum și pe alocarea de prefinanțare suplimentară pentru Flancul estic al UE. Acestea vor beneficia de o prefinanțare suplimentară unică, în valoare de 9,5 % din totalul sprijinului acordat prin programele FSE+ și FEDER.

În cadrul dezbaterii, a luat cuvântul și Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, subliniind faptul că politica de coeziune este un instrument esențial pentru a aborda provocările actuale ale UE, de la incertitudine la disparitățile regionale. El a prezentat raportul ca pe un pachet de compromis, având în vedere dimensiunea securității ce a fost adăugată politicii de coeziune. În încheiere, a menționat că aceste modificări vor face politica de coeziune să devină mai agilă și mai adaptată la realitățile actuale.

Acordul provizoriu a fost adoptat de membrii Parlamentului European cu 440 de voturi pentru, 168 împotrivă și 52 de abțineri, urmând ca un nou regulament să fie adoptat, pentru ca toate statele membre, regiunile și autoritățile să dezvolte proiecte și beneficii concrete pentru comunitățile din toate regiunile Uniunii Europene.

Niciun europarlamentar român nu a luat cuvântul la dezbatere. Majoritatea au votat „pentru”, 2 europarlamentari împotrivă (Diana Iovanovici Șoșoacă (Neafiliat) și Nicolae Ștefănuță (Verzi/ALE)), iar Dimitrie Șerban Sturdza a fost absent în cadrul sesiunii de vot.

Concluzii

Este de la sine înțeles faptul că, din cauza instabilității geopolitice, posibilitatea de adaptare a proiectelor este esențială pentru continuarea dezvoltării armonioase a regiunilor. Cu siguranță vom observa aceste propuneri și în Cadrul Financiar Multianual post-2027, dar impasul pe care trebuie să îl depășim este o mai bună conectare a regiunilor prin proiecte transfrontaliere.