În perioada 21-22 mai 2025, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Bruxelles pentru a dezbate și vota o serie de teme de interes major pentru Uniunea Europeană și partenerii săi. Sesiunea plenară este cea mai importantă etapă a procesului decizional european, în care toți europarlamentarii se reunesc pentru a discuta, modifica și adopta legislația UE, precum și pentru a adopta poziții oficiale pe teme esențiale.

Agenda acestei sesiuni reflectă clar direcția strategică pe care Uniunea Europeană o urmează: o Europă mai verde, mai echitabilă, mai rezilientă și mai deschisă către parteneriate externe.


Astfel, printre principalele subiecte se numără:

• Eliminarea treptată a energiei rusești, Nord Stream și suveranitatea energetică a UE

Discuția vizează planurile Uniunii de a reduce complet dependența de combustibilii fosili importați din Rusia, inclusiv gaze naturale (prin conducte și GNL), petrol și materiale nucleare. Parlamentul subliniază că proiectele precum Nord Stream sunt incompatibile cu obiectivele UE de securitate și independență energetică. Se promovează, în schimb, investițiile în energie curată și infrastructură internă.

• Alegeți Europa pentru știință

Această inițiativă are ca scop atragerea cercetătorilor, oamenilor de știință și profesioniștilor de înaltă calificare către Uniunea Europeană, în contextul reducerilor de finanțare și al restricțiilor academice din alte părți ale lumii, în special din Statele Unite.

Pentru a sprijini acest demers, Comisia Europeană propune un pachet de investiții de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027, destinat consolidării carierelor în cercetare și promovării libertății științifice în Europa . Printre măsurile propuse se numără:
Crearea unui Act privind Spațiul European de Cercetare, care să garanteze libertatea cercetării științifice în UE.
Oferirea de burse postdoctorale și granturi substanțiale pentru cercetători internaționali.
Reducerea birocrației și facilitarea mobilității cercetătorilor în interiorul UE.

Această inițiativă face parte din programul de acțiuni Marie Skłodowska-Curie și urmărește să transforme Europa într-un centru global de excelență științifică, oferind condiții de muncă atractive și sprijin pentru cercetători din întreaga lume .

• Acordarea echivalenței pentru Moldova și Ucraina în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe

Europarlamentarii vor discuta despre acordarea echivalenței pentru Republica Moldova și Ucraina în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe. Această măsură permite ca semințele produse și certificate oficial în aceste țări să fie recunoscute ca echivalente cu cele produse în Uniunea Europeană, facilitând astfel importul și comerțul cu semințe între aceste state și UE.

Începând din 2018, Moldova beneficiază de echivalență pentru semințele de cereale, legume și plante oleaginoase și textile. În 2022, autoritățile moldovene au solicitat extinderea acestei echivalențe pentru semințele de plante furajere. Comisia Europeană a evaluat legislația și sistemul de certificare din Moldova și a concluzionat că acestea oferă garanții similare celor din UE în ceea ce privește calitatea semințelor și procedurile de control.

Din 2020, Ucraina are echivalență pentru semințele de cereale. În 2022 și 2023, Ucraina a solicitat extinderea echivalenței pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia. Comisia Europeană a analizat legislația ucraineană și a constatat că inspecțiile în câmp și certificarea acestor semințe respectă standardele UE.

• Îmbunătățirea sănătății mintale la locul de muncă

Această inițiativă se aliniază cu Săptămâna Europeană a Sănătății Mintale (19–22 mai), care promovează integrarea sănătății mintale în politicile sociale și de muncă .

Parlamentul a evidențiat faptul că peste 84 de milioane de cetățeni europeni se confruntă cu probleme de sănătate mintală, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru societate și economie. Printre factorii de risc psihosocial la locul de muncă se numără volumul excesiv de muncă, orele prelungite și lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală .

În acest context, europarlamentarii au solicitat Comisiei Europene:

• Elaborarea unei strategii europene integrate pentru sănătatea mintală.
• Adoptarea unei legislații care să stabilească cerințe minime privind telemunca și să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, pentru a proteja drepturile și bunăstarea angajaților .
• Introducerea unui „drept la deconectare”, care să permită angajaților să se deconecteze de la obligațiile profesionale în afara orelor de muncă

• Comisia prezintă o nouă strategie privind piața unică

Strategia se bazează pe concluziile raportului Enrico Letta, intitulat „Mai mult decât o piață”, și pe Raportul anual privind piața unică și competitivitatea pentru 2025. Aceste documente evidențiază potențialul neexploatat al pieței unice, în special în sectorul serviciilor, și necesitatea unei abordări mai integrate pentru a valorifica pe deplin beneficiile acesteia.

Printre principalele direcții ale strategiei se numără:
Simplificarea procedurilor pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, pentru a facilita accesul la piața unică.
Sprijinirea dezvoltării economiei digitale și a infrastructurii necesare pentru a asigura competitivitatea UE în era digitală.
Adaptarea politicilor pentru a face față schimbărilor geopolitice și economice globale, asigurând stabilitatea și securitatea aprovizionării.

• Modificarea Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM)

În cadrul acestei dezbateri se va discuta despre modificarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), un sistem prin care Uniunea Europeană taxează importurile de produse poluante (cum ar fi ciment, oțel, aluminiu, îngrășăminte), pentru a proteja clima și a preveni mutarea producției în afara UE în țări cu reguli mai permisive privind emisiile de carbon.

Comisia Europeană propune simplificarea regulilor CBAM pentru a le face mai ușor de aplicat de către firme și autorități. Una dintre principalele schimbări este introducerea unui prag minim: firmele care importă mai puțin de 50 de tone pe an ar fi scutite de obligațiile CBAM. De asemenea, se va prelungi termenul până la care importatorii trebuie să depună certificatele de emisii, iar cantitatea de certificate cerută în avans va fi redusă, pentru a diminua presiunea financiară.

Pentru a preveni abuzurile și ocolirea regulilor, se vor introduce măsuri mai clare și colaborare între statele membre. Toate aceste schimbări sunt gândite pentru a face mecanismul mai eficient, dar și mai prietenos cu mediul de afaceri, fără să se renunțe la scopul principal: reducerea emisiilor de carbon în Uniunea Europeană.