Uniunea Europeană traversează o perioadă de redefinire profundă a strategiei sale de securitate economică, marcată de trecerea de la o piață complet deschisă și uneori vulnerabilă la un model de protecție riguroasă a activelor sale critice. În acest context, Parlamentul European a aprobat un acord cu statele membre pentru monitorizarea și screeningul investițiilor străine directe, o inițiativă menită să blocheze tentativele unor state terțe de a dobândi influență politică sau control tehnologic asupra infrastructurilor europene esențiale.

Acordul a fost adoptat cu 508 voturi pentru, 64 împotrivă și 90 de abțineri, ceea ce reflectă existența unui consens politic larg și o conștientizare acută a faptului că independența continentului depinde direct de capacitatea de a-și proteja sectoarele industriale de vârf.

Nevoia acestei reforme radicale a devenit evidentă după ce mecanismele anterioare, instituite în anul 2019, s-au dovedit depășite de ritmul alert al schimbărilor geopolitice și de noile forme de agresiune hibridă.

Pandemia a scos la iveală vulnerabilități structurale majore în lanțurile de aprovizionare, în timp ce războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a demonstrat clar că interdependențele economice pot fi utilizate ca arme de șantaj geopolitic. În fața acestor realități, vechiul sistem de monitorizare voluntară și fragmentată s-a dovedit ineficient, permițând unor actori străini cu agende ostile să achiziționeze companii europene din domenii cheie, profitând de lipsa de coordonare dintre statele membre și de o anumită naivitate instituțională pe care actuala reformă își propune să o elimine definitiv.

• Ce conține acordul

Prin noul text adoptat, Parlamentul European impune reguli stricte și obligatorii de screening pentru investițiile care vizează domenii de o importanță strategică vitală. Printre sectoarele vizate direct se numără industria de apărare, producția de semiconductori, dezvoltarea inteligenței artificiale, managementul materiilor prime critice și infrastructura serviciilor financiare.

Dincolo de monitorizarea standard a fluxurilor directe de capital din afara spațiului european, acordul introduce o barieră esențială împotriva eludării regulilor, extinzând verificările și asupra tranzacțiilor realizate în interiorul Uniunii Europene, dacă investitorul aparent european este controlat sau deținut în ultimă instanță de persoane fizice ori entități juridice din țări terțe.

Pe lângă instituirea filtrelor de securitate, Parlamentul European cere o transformare profundă a modului în care autoritățile naționale colaborează între ele și cu Comisia Europeană. Europarlamentarii au solicitat simplificarea și unificarea procedurilor de screening la nivel național pentru a reduce birocrația și pentru a garanta faptul că UE rămâne un mediu atractiv și predictibil pentru investitorii de bună-credință. În același timp, se cere o intensificare a schimbului de informații în timp real și o capacitate sporită de acțiune comună în fața riscurilor de securitate transfrontaliere, astfel încât nicio vulnerabilitate dintr-un stat membru să nu poată fi exploatată pentru a periclita siguranța întregului spațiu comunitar.

Toate aceste măsuri fac parte dintr-un plan mult mai amplu de reziliență economică. Ca răspuns direct la solicitările Parlamentului de a accelera independența industrială, Comisia Europeană a înaintat deja o propunere legislativă concretă pentru un Act privind Acceleratorul Industrial, menit să stabilească termeni clari și avantajoși pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice pe teritoriu european.

• Cum au votat europarlamentarii români

Dintre cei 28 de europarlamentari români prezenți, 27 au fost în favoarea acestui acord:

Pentru
Partidul Popularilor Europeni (PPE): Bogdan, Buda, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților(S&D): Benea, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu

Abținere
Neafiliați: Lazarus

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță (Verzi), a prezidat sesiunea de vot. Nu au fost prezenți europarlamentarii Gheorghe Cârciu (S&D), Gheorghe Falcă, Mircea Hava (PPE) și Diana Șoșoacă (Neafiliat),

• Ce urmează

Pentru ca noul regulament de screening să devină pe deplin funcțional și să producă efecte juridice obligatorii, acesta trebuie să primească și aprobarea formală din partea Consiliului Uniunii Europene, urmând ca mecanismul să intre în vigoare și să fie aplicat efectiv la 18 luni de la finalizarea acestei ultime proceduri.