Cum au votat europarlamentarii români rezoluția privind securitatea Mării Negre
Parlamentul European cere o posibilă operațiune navală a UE în regiune
Intensificarea atacurilor rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc au readus securitatea regiunii în centrul dezbaterilor europene. În ultimele săptămâni, mai multe nave civile au fost atacate în apropierea coastelor României și Bulgariei, provocând victime și perturbând transportul maritim.
În acest context, Parlamentul European a dezbătut, marți, 20 octombrie, escaladarea atacurilor rusești în Marea Neagră și amenințările la adresa vieții oamenilor, stabilității regionale și securității alimentare și au adoptat o rezoluție din partea tuturor grupurilor politice prin care solicită Comisiei Europene măsuri suplimentare pentru protejarea regiunii, inclusiv analizarea posibilității desfășurării unei operațiuni navale europene.
Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și condamnă atacurile asupra navelor comerciale civile și încălcările spațiului aerian românesc, atribuind Rusiei responsabilitatea pentru escaladarea tensiunilor din vestul Mării Negre. Parlamentul European consideră că aceste incidente fac parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri asupra transportului maritim civil, prin care Rusia extinde consecințele războiului împotriva Ucrainei asupra securității statelor membre ale UE.
Totodată, europarlamentarii invită NATO să analizeze posibilitatea dezvoltării unei inițiative dedicate Mării Negre, pornind de la discuțiile privind o eventuală misiune „Black Sea Sentry”. O astfel de abordare ar presupune o cooperare regională mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia.
Pentru România și Bulgaria, rezoluția solicită sprijin european suplimentar în identificarea și monitorizarea dronelor ostile care amenință transportul maritim. În acest sens, Parlamentul cere statelor membre să colaboreze cu NATO pentru dezvoltarea capacităților de detectare timpurie și supraveghere a amenințărilor.
O altă prioritate este operaționalizarea rapidă a Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, una dintre inițiativele centrale ale Strategiei UE pentru regiune, prezentată de Comisia Europeană în mai 2025. Proiectul urmărește consolidarea supravegherii maritime, îmbunătățirea schimbului de informații și protejarea infrastructurii maritime critice.
Operaționalizarea Hubului de Securitate Maritimă a fost abordată și de Europuls, care a elaborat un plan de acțiune cu recomandări concrete privind strategia, finanțarea, guvernanța, cooperarea și vizibilitatea acestui proiect. Vă invităm să îl consultați aici.
În ceea ce privește finanțarea, europarlamentarii solicită utilizarea fondurilor europene necheltuite din instrumentul SAFE pentru sprijinirea României și Bulgariei în gestionarea amenințărilor de securitate. De asemenea, rezoluția subliniază necesitatea ca viitorul Cadru Financiar Multianual al UE să acopere inclusiv nevoile de securitate și apărare ale regiunii Mării Negre.
Europarlamentarii mai solicită și consolidarea protecției proiectelor de cabluri de telecomunicații, transmisie a energiei electrice și date, prin supraveghere maritimă sporită, cooperare între state și mecanisme de intervenție rapidă.
În același timp, rezoluția critică reacția diplomatică a autorităților bulgare față de Rusia și solicită Sofiei să nu mai întârzie participarea la inițiativa NATO privind apărarea împotriva dronelor și a altor amenințări aeriene de joasă altitudine.
Din partea Partidului Popular European (PPE), Siegfried Mureșan a atras atenția asupra creșterii numărului de incidente de securitate, menționând că peste 30 de drone au încălcat spațiul aerian românesc de la începutul anului, iar peste 40 de nave comerciale au fost atacate în regiunea Mării Negre. Europarlamentarul a formulat trei solicitări concrete: operaționalizarea imediată a Hubului de Securitate Maritimă, utilizarea fondurilor necheltuite din SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare ale României și Bulgariei și alocarea unor fonduri dedicate securității Mării Negre în viitorul buget multianual al UE.
Tot din partea PPE, Daniel Buda a solicitat finanțare europeană rapidă pentru dezvoltarea capacităților de detectare și neutralizare a dronelor și protejarea infrastructurii portuare din România și Bulgaria. Acesta a susținut consolidarea supravegherii maritime europene, în cooperare cu NATO, și accelerarea înființării Hubului de Securitate Maritimă.
Din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), Victor Negrescu a cerut finanțarea și operaționalizarea urgentă a Hubului, cu un rol central pentru Constanța. Europarlamentarul a solicitat un calendar clar de implementare, capacități reale de supraveghere și intervenție, precum și fonduri suplimentare pentru regiunile afectate de instabilitatea din Marea Neagră, inclusiv pentru sectoarele economice și comunitățile locale. El a subliniat că România și Bulgaria nu trebuie să gestioneze singure amenințările din regiune.
Maria Grapini (S&D) a intervenit prin procedura „cartonașului albastru”, adresând o întrebare europarlamentarului francez Bernard Guetta. Aceasta a invocat incidentele cu drone înregistrate pe teritoriul României și a întrebat dacă Uniunea Europeană a depus suficiente eforturi diplomatice de la începutul războiului și dacă dispune de un sistem de securitate adecvat pentru a-și proteja cetățenii.
În cadrul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Cristian Terheș a solicitat Comisiei Europene și Consiliului să pregătească măsuri de retorsiune economică împotriva Rusiei, inclusiv prin restricționarea accesului la piața europeană pentru mărfurile transportate prin coridorul feroviar nordic dintre Asia și Europa, care traversează teritoriul rus. Acesta a cerut și investiții în apărarea antiaeriană și antidrone, finanțarea Hubului de Securitate Maritimă și includerea unor bugete clare pentru Strategia UE la Marea Neagră în viitorul Cadru Financiar Multianual.
Adrian-George Axinia (ECR) a susținut necesitatea acordării de compensații financiare României și Bulgariei pentru efectele instabilității din regiune. Acesta a solicitat fonduri dedicate infrastructurii portuare, feroviare și rutiere de la Marea Neagră, sprijin pentru fermierii și producătorii locali, precum și investiții în tehnologii antidrone și amplasarea acestora în cele două state.
Șerban Dimitrie Sturdza (ECR) a atras atenția asupra consecințelor incidentelor cu drone asupra populației din regiunile de frontieră. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2026 au fost înregistrate 97 de atacuri cu drone în apropierea frontierei României, iar 35 de drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc. Europarlamentarul a cerut finanțare europeană specială pentru comunitățile afectate, amintind situația agricultorilor, pescarilor și micilor întreprinzători care suportă consecințele economice și de securitate ale conflictului.
Din partea Renew Europe, Dan Barna a solicitat acțiuni urgente din partea UE și NATO pentru protejarea transportului maritim civil. El a insistat asupra necesității de a transforma Hubul de Securitate Maritimă într-un mecanism funcțional și a cerut Comisiei Europene să pună rapid la dispoziție finanțarea necesară. Europarlamentarul a felicitat, de asemenea, piloții români și spanioli implicați în interceptarea dronelor rusești din regiune.
Diana Iovanovici-Șoșoacă, europarlamentară neafiliată, a contestat atribuirea responsabilității pentru incidente exclusiv Rusiei și a susținut necesitatea negocierilor de pace cu Moscova. În intervenția sa, aceasta a formulat acuzații la adresa Ucrainei privind incidentele cu drone și a criticat abordarea europeană față de război.
Pentru
PPE: Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Muşoiu, Tudose
ECR: Axinia, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi: Ștefănuță
NI: Lazarus
Niciun europarlamentar român prezent nu a votat împotrivă și nu s-a abținut.
În acest context, Parlamentul European a dezbătut, marți, 20 octombrie, escaladarea atacurilor rusești în Marea Neagră și amenințările la adresa vieții oamenilor, stabilității regionale și securității alimentare și au adoptat o rezoluție din partea tuturor grupurilor politice prin care solicită Comisiei Europene măsuri suplimentare pentru protejarea regiunii, inclusiv analizarea posibilității desfășurării unei operațiuni navale europene.
Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și condamnă atacurile asupra navelor comerciale civile și încălcările spațiului aerian românesc, atribuind Rusiei responsabilitatea pentru escaladarea tensiunilor din vestul Mării Negre. Parlamentul European consideră că aceste incidente fac parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri asupra transportului maritim civil, prin care Rusia extinde consecințele războiului împotriva Ucrainei asupra securității statelor membre ale UE.
- Ce măsuri solicită Parlamentul European pentru Marea Neagră?
Totodată, europarlamentarii invită NATO să analizeze posibilitatea dezvoltării unei inițiative dedicate Mării Negre, pornind de la discuțiile privind o eventuală misiune „Black Sea Sentry”. O astfel de abordare ar presupune o cooperare regională mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia.
Pentru România și Bulgaria, rezoluția solicită sprijin european suplimentar în identificarea și monitorizarea dronelor ostile care amenință transportul maritim. În acest sens, Parlamentul cere statelor membre să colaboreze cu NATO pentru dezvoltarea capacităților de detectare timpurie și supraveghere a amenințărilor.
O altă prioritate este operaționalizarea rapidă a Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, una dintre inițiativele centrale ale Strategiei UE pentru regiune, prezentată de Comisia Europeană în mai 2025. Proiectul urmărește consolidarea supravegherii maritime, îmbunătățirea schimbului de informații și protejarea infrastructurii maritime critice.
Operaționalizarea Hubului de Securitate Maritimă a fost abordată și de Europuls, care a elaborat un plan de acțiune cu recomandări concrete privind strategia, finanțarea, guvernanța, cooperarea și vizibilitatea acestui proiect. Vă invităm să îl consultați aici.
În ceea ce privește finanțarea, europarlamentarii solicită utilizarea fondurilor europene necheltuite din instrumentul SAFE pentru sprijinirea României și Bulgariei în gestionarea amenințărilor de securitate. De asemenea, rezoluția subliniază necesitatea ca viitorul Cadru Financiar Multianual al UE să acopere inclusiv nevoile de securitate și apărare ale regiunii Mării Negre.
Europarlamentarii mai solicită și consolidarea protecției proiectelor de cabluri de telecomunicații, transmisie a energiei electrice și date, prin supraveghere maritimă sporită, cooperare între state și mecanisme de intervenție rapidă.
În același timp, rezoluția critică reacția diplomatică a autorităților bulgare față de Rusia și solicită Sofiei să nu mai întârzie participarea la inițiativa NATO privind apărarea împotriva dronelor și a altor amenințări aeriene de joasă altitudine.
- Ce au spus europarlamentarii români?
Din partea Partidului Popular European (PPE), Siegfried Mureșan a atras atenția asupra creșterii numărului de incidente de securitate, menționând că peste 30 de drone au încălcat spațiul aerian românesc de la începutul anului, iar peste 40 de nave comerciale au fost atacate în regiunea Mării Negre. Europarlamentarul a formulat trei solicitări concrete: operaționalizarea imediată a Hubului de Securitate Maritimă, utilizarea fondurilor necheltuite din SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare ale României și Bulgariei și alocarea unor fonduri dedicate securității Mării Negre în viitorul buget multianual al UE.
Tot din partea PPE, Daniel Buda a solicitat finanțare europeană rapidă pentru dezvoltarea capacităților de detectare și neutralizare a dronelor și protejarea infrastructurii portuare din România și Bulgaria. Acesta a susținut consolidarea supravegherii maritime europene, în cooperare cu NATO, și accelerarea înființării Hubului de Securitate Maritimă.
Din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), Victor Negrescu a cerut finanțarea și operaționalizarea urgentă a Hubului, cu un rol central pentru Constanța. Europarlamentarul a solicitat un calendar clar de implementare, capacități reale de supraveghere și intervenție, precum și fonduri suplimentare pentru regiunile afectate de instabilitatea din Marea Neagră, inclusiv pentru sectoarele economice și comunitățile locale. El a subliniat că România și Bulgaria nu trebuie să gestioneze singure amenințările din regiune.
Maria Grapini (S&D) a intervenit prin procedura „cartonașului albastru”, adresând o întrebare europarlamentarului francez Bernard Guetta. Aceasta a invocat incidentele cu drone înregistrate pe teritoriul României și a întrebat dacă Uniunea Europeană a depus suficiente eforturi diplomatice de la începutul războiului și dacă dispune de un sistem de securitate adecvat pentru a-și proteja cetățenii.
În cadrul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Cristian Terheș a solicitat Comisiei Europene și Consiliului să pregătească măsuri de retorsiune economică împotriva Rusiei, inclusiv prin restricționarea accesului la piața europeană pentru mărfurile transportate prin coridorul feroviar nordic dintre Asia și Europa, care traversează teritoriul rus. Acesta a cerut și investiții în apărarea antiaeriană și antidrone, finanțarea Hubului de Securitate Maritimă și includerea unor bugete clare pentru Strategia UE la Marea Neagră în viitorul Cadru Financiar Multianual.
Adrian-George Axinia (ECR) a susținut necesitatea acordării de compensații financiare României și Bulgariei pentru efectele instabilității din regiune. Acesta a solicitat fonduri dedicate infrastructurii portuare, feroviare și rutiere de la Marea Neagră, sprijin pentru fermierii și producătorii locali, precum și investiții în tehnologii antidrone și amplasarea acestora în cele două state.
Șerban Dimitrie Sturdza (ECR) a atras atenția asupra consecințelor incidentelor cu drone asupra populației din regiunile de frontieră. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2026 au fost înregistrate 97 de atacuri cu drone în apropierea frontierei României, iar 35 de drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc. Europarlamentarul a cerut finanțare europeană specială pentru comunitățile afectate, amintind situația agricultorilor, pescarilor și micilor întreprinzători care suportă consecințele economice și de securitate ale conflictului.
Din partea Renew Europe, Dan Barna a solicitat acțiuni urgente din partea UE și NATO pentru protejarea transportului maritim civil. El a insistat asupra necesității de a transforma Hubul de Securitate Maritimă într-un mecanism funcțional și a cerut Comisiei Europene să pună rapid la dispoziție finanțarea necesară. Europarlamentarul a felicitat, de asemenea, piloții români și spanioli implicați în interceptarea dronelor rusești din regiune.
Diana Iovanovici-Șoșoacă, europarlamentară neafiliată, a contestat atribuirea responsabilității pentru incidente exclusiv Rusiei și a susținut necesitatea negocierilor de pace cu Moscova. În intervenția sa, aceasta a formulat acuzații la adresa Ucrainei privind incidentele cu drone și a criticat abordarea europeană față de război.
- Cum au votat europarlamentarii români?
Pentru
PPE: Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Muşoiu, Tudose
ECR: Axinia, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi: Ștefănuță
NI: Lazarus
Niciun europarlamentar român prezent nu a votat împotrivă și nu s-a abținut.
