Cum au votat europarlamentarii români sprijinul UE pentru inundațiile devastatoare din România

de Miruna Nitulescu

După dezastrele naturale care au afectat Europa în 2025, Uniunea Europeană demonstrează încă o dată că solidaritatea europeană este un mecanism concret de sprijin pentru statele membre aflate în dificultate.

România s-a numărat printre țările grav afectate de fenomene meteorologice extreme, după inundațiile produse între sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2025, care au lovit numeroase județe, printre care Harghita, Covasna, Brașov, Suceava, Neamț, Bacău, Iași, Botoșani, Vrancea, Prahova, Argeș și Dâmbovița. Precipitațiile torențiale, însoțite pe alocuri de grindină și vânt puternic, au provocat pierderi de vieți omenești și pagube semnificative infrastructurii rutiere și hidrotehnice, locuințelor, rețelelor de utilități și terenurilor agricole.

Unul dintre cele mai grave efecte ale inundațiilor s-a înregistrat la Salina Praid, unde apele râului Corund au afectat grav infrastructura hidrotehnică și au pătruns în exploatarea minieră, compromițând stabilitatea pilonilor de susținere și punând în pericol integritatea întregului complex. În același timp, mii de gospodării au rămas fără energie electrică, iar numeroase comunități au fost afectate de întreruperea serviciilor publice esențiale.

În acest context, Parlamentul European a aprobat astăzi, în cadrul sesiunii plenare, mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), votând în favoarea alocării a 144,1 milioane de euro pentru sprijinirea Spaniei, României și Ciprului, în urma dezastrelor naturale produse în 2025.

Decizia a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare: 642 de voturi pentru, 13 împotrivă și o abținere.

Din suma totală, România va beneficia de 14,34 milioane de euro prin Fondul de Solidaritate al UE. Resursele financiare vor fi utilizate pentru acoperirea costurilor intervențiilor de urgență, refacerea infrastructurii esențiale și a serviciilor publice, curățarea zonelor afectate, sprijinirea operațiunilor de salvare și acordarea de asistență temporară persoanelor afectate. Totodată, fondurile vor contribui la refacerea infrastructurii critice și la consolidarea rezilienței comunităților vulnerabile în fața unor fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente.

Raportul adoptat de Parlamentul European subliniază că frecvența și intensitatea tot mai mare a inundațiilor și incendiilor de vegetație reprezintă o consecință directă a schimbărilor climatice și evidențiază necesitatea unor investiții mai consistente în măsuri de prevenire, adaptare și creștere a rezilienței.

De asemenea, europarlamentarii solicită accelerarea procedurilor de mobilizare a Fondului de Solidaritate, astfel încât sprijinul financiar european să ajungă cât mai rapid la cetățeni, autorități locale și comunitățile afectate.

Cum au votat europarlamentarii români

Pentru
Partidul Popular European (PPE): Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D): Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzii:Ștefănuță
Neafiliați: Lazarus

La acest vot, nu au fost prezenți europarlamentarii Mihai Tudose (S&D), Dragoș Benea (S&D)și Iovanovici-Șoșoacă (Neafiliați).

Ce este Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

Ca principalul mecanism de sprijinire a statelor membre pentru a gestiona efectele calamităților sau a urgențelor de sănătate publică, FSUE a oferit pe parcursul timpului 8,6 miliarde EUR pentru 24 de state membre și patru țări în curs de aderare la UE. În principal, sumele sunt folosite pentru refacerea infrastructurii publice afectate, pentru acoperirea
costurilor ce nu pot fi adresate prin alte instrumente financiare europene, pentru acțiuni de protecție civilă și pentru sprijinirea populației.

FSUE ia forma unei subvenții care acoperă pagubele non-asigurabile și este disponibil doar statelor membre și țărilor în proces de aderare la Uniune. Cetățenii, companiile private sau organizațiile din statele afectate nu pot iniția astfel de cereri de finanțare, nici dacă pierderile sunt de natură privată, întrucât doar o serie limitată de acțiuni urgente sunt eligibile pentru finanțare prin intermediul Fondului.

Punerea în aplicare a mecanismului se realizează în patru etape. Întâi, țara afectată trebuie să depună o cerere de asistență financiară timp de 12 săptămâni de la producerea dezastrului. Solicitarea este mai apoi evaluată de către Comisie, care propune suma ce va fi acordată. Ulterior, Parlamentul și Consiliul trebuie să aprobe mobilizarea subvenției. Odată ce sunt acceptate alocările bugetare, Comisia poate încheia un acord cu statul beneficiar și transferă în final finanțarea.

Eligibilitatea României pentru sprijin financiar

Dat fiind faptul că FSUE oferă asistență financiară în urma inundațiilor, a incendiilor forestiere, a cutremurelor, a furtunilor sau a secetei, situația din mai-iunie 2025 din România reprezintă o catastrofă naturală regională, aliniindu-se astfel domeniului de aplicare al acestui mecanism european. Având în vedere că ajutorul acordat prin FSUE se poate obține doar pe baza unei cereri justificate și a unui proces bugetar la nivel european, la 14 august 2025, România a depus o cerere de mobilizare a fondului în termenul prevăzut de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de inundații.

Întrucât prejudiciul a depășit 1,5% din produsul intern brut, prag stabilit de Regulamentul privind FSUE, Comisia a concluzionat că România îndeplinește condițiile impuse de Regulament și, așadar, este eligibilă pentru
primirea de ajutor, respectiv suma de 14 339 675 EUR, plata nefiind realizată în avans.