Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită dezvoltarea unei noi strategii europene pentru combaterea sărăciei, mai multă finanțare și o coordonare mai bună între Uniune și statele membre, cu obiectivul de a contribui semnificativ la eradicarea acesteia din UE până în 2035.

 
Inițiativa, propusă de João Oliveira (The Left), fixează o poziție politică fermă într-un context în care inegalitățile sociale rămân ridicate în mai multe state membre.

Ce spune Parlamentul European
Documentul cere Comisiei Europene să recunoască explicit sărăcia drept o încălcare a drepturilor omului și să includă în viitoarea strategie obiective clare privind reducerea șomajului, combaterea segregării economice și promovarea locurilor de muncă bine plătite. Parlamentul insistă asupra unei abordări integrate, care să trateze sărăcia nu doar ca problemă de venit, ci ca fenomen structural, cu dimensiuni educaționale, sociale și de sănătate.

În condițiile în care numărul copiilor aflați în risc de sărăcie este în creștere, Parlamentul cere sprijin suplimentar pentru implementarea Garanției europene pentru copii, astfel încât toți copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la servicii esențiale: sănătate, educație, îngrijire și alimentație adecvată.

Eurodeputații solicită un buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru această inițiativă. În plus, statele membre ar trebui să aloce minimum 5% din fondurile Fondului Social European Plus pentru combaterea sărăciei infantile, iar cele cu rate ale riscului de sărăcie peste media UE, cum este cazul României, unde aproape un copil din trei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, să direcționeze cel puțin 10%.

Parlamentul consideră că ocuparea deplină și protecția socială trebuie să devină obiective centrale ale politicilor economice. Se cere promovarea salariilor echitabile și respectarea principiului „plată egală pentru muncă egală”.

Documentul mai cere investiții publice sporite pentru a asigura acces universal la locuințe, hrană, apă, energie, salubritate și transport. Parlamentul solicită și un plan de acțiune pentru eliminarea lipsei de adăpost în UE până în 2030, cu măsuri dedicate copiilor, familiilor, persoanelor care și-au pierdut locul de muncă și femeilor.

În plus, eurodeputații vor ca persoanele care trăiesc în sărăcie să fie implicate direct în procesul de luare a deciziilor și în evaluarea politicilor care le afectează.

Ce au spus europarlamentarii români la dezbatere?
Dezbaterea a fost deschisă de Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, cu un discurs în care a accentuat necesitatea unui efort colectiv și a recunoașterii caracterului multidimensional al sărăciei în Uniunea Europeană.

 
Georgiana Teodorescu (ECR) s-a pronunțat împotriva documentului, susținând că „sărăcia nu se combate prin idei progresiste și prin încălcarea dreptului la proprietate, ci prin soluții adaptate realității din teren”. Ea a afirmat că UE nu ar trebui să încurajeze dependența de ajutoare sociale și a sugerat că anumite măsuri ar putea afecta dreptul de proprietate, inclusiv prin posibile intervenții asupra locuințelor nelocuite.

Textul adoptat de Parlament nu conține însă prevederi privind confiscarea sau redistribuirea proprietăților private. Mai mult, UE nu are competență directă de a impune exproprieri sau redistribuiri de bunuri, iar regimul proprietății și politicile privind locuințele rămân în principal la nivelul statelor membre. Documentul face referire la creșterea accesului la locuințe și la investiții în politici publice în domeniu, lăsând implementarea concretă la latitudinea autorităților naționale.

 
Claudiu Târziu (ECR) a discutat nevoia ca Uniunea să investească în comunitățile defavorizate, considerând că un astfel de demers își justifică costurile financiare. „Lupta împotriva sărăciei nu cere un efort bugetar, ci este una dintre cele mai profitabile investiții pe care le putem realiza”, a declarat europarlamentarul.

Dan-Ștefan Motreanu (PPE) a declarat: „Susțin propunerea Comisiei Europene ca în bugetul Uniunii 2028-2034, minimum 14 % din fondurile alocate statelor membre să fie dedicate domeniului social. (...) În plus, subliniez importanța menținerii unei rate de cofinanțare a Uniunii Europene de cel puțin 90 % pentru proiectele sociale și chiar de 95 % pentru regiunile din flancul estic, grav afectate economic de războiul din Ucraina.”

Daniel Buda (PPE) a accentuat nevoia de combatere a foametei pe teritoriul blocului comunitar, punând accent pe rolul Politicii Agricole Comune. „Iar atunci când vorbim despre copii, responsabilitatea noastră este cu atât mai mare. Pentru mulți copii din Uniunea Europeană, masa primită la școală este singura masă a zilei”, a declarat europarlamentarul.

Cum au votat europarlamentarii români?
Rezoluția a fost adoptată cu 385 de voturi pentru, 141 împotrivă și 53 de abțineri.

Dintre europarlamentarii români au votat:

Pentru:
PPE (Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Winkler)
Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu)
S&D (Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Mușoiu, Negrescu)

 
Împotrivă:
ECR (Axinia, Târziu, Teodorescu, Terheș)
NI (Lazarus)

 
Abțineri:
NI (Șoșoacă),

 
De la vot au fost absenți: Benea (S&D), Bogdan (PPE), Cârciu (S&D), Nica (S&D), Piperea (ECR), Ștefănuță (Verzi), Sturdza (ECR), Tudose (S&D), Vincze (PPE),

Miza bugetară și limitele intervenției europene
Prin acest vot, Parlamentul încearcă să influențeze direct negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual (2028-2034). Solicitarea de alocare a cel puțin 20 de miliarde de euro pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor reprezintă aproximativ 1% dintr-un buget european estimat la 2.000 de miliarde de euro. Proporțional, suma nu modifică radical arhitectura bugetară, însă presupune opțiuni politice clare privind prioritizarea resurselor în cadrul viitorului buget post-2027.

În contextul în care viitorul buget european va trebui să acopere simultan apărarea, competitivitatea, tranziția verde și digitală, o astfel de alocare presupune fie redistribuiri, fie creșterea contribuțiilor.

Un alt element important este competența. Politicile sociale rămân, în mare măsură, la nivelul statelor membre. Uniunea poate coordona, finanța și stabili obiective, dar implementarea efectivă depinde de guvernele naționale. Prin urmare, chiar dacă strategia va fi elaborată, succesul ei va depinde de voința politică internă și de capacitatea administrativă a fiecărui stat.

Pentru România, datele recente arată că situația socială este deosebit de îngrijorătoare comparativ cu media Uniunii Europene. În 2024, 27,9% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de media UE de 21,0%.

În plus, dintre copiii sub 18 ani, aproximativ 33,8% erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, mult peste media de 24,2% în Uniunea Europeană.

Astfel, cu peste un sfert din populație și o treime dintre copii aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, eventualele alocări dedicate din viitorul buget european sunt o necesitate pentru România.