Europuls – Centrul de Expertiză Europeană

Europarlamentarii români, divizați privind planul de pace al lui Trump

de Matei Lupchian  
Parlamentul European a votat astăzi o rezoluție prin care Uniunea Europeană își exprimă poziția legat de planul de pace pentru conflictul din Ucraina. Rezoluția a fost propusă în contextul în care propunerile de pace elaborate de președintele Trump au apărut în public săptămâna trecută.

Planul de pace elaborat de Trump se bazează pe 28 de puncte și a fost intens criticat atât de către societatea civilă și mediul politic european, cât și de conducerea ucraineană. Cele mai importante prevederi includ cedarea teritoriului controlat de Ucraina în regiunea Donbas, scăderea armatei țării cu aproximativ o treime, interzicerea Ucrainei de a intra în NATO, reintegrarea Rusiei în economia globală și amnistie pentru crimele de război comise de ambele părți. Totodată, SUA și NATO for oferi garanții de securitate tratând un atac asupra Ucrainei ca un atac asupra „întregii comunități transatlantice”, însă SUA cer „compensație” pentru acestea. Deși Ucraina este considerată eligibilă pentru intrarea în Uniunea Europeană și i se promite finanțarea reconstrucției din conturile rusești înghețate, planul implică concesii importante pentru țara invadată. Rusia susține că încă nu a fost consultată, iar Ucraina dorește să negocieze cele mai importante puncte, principalul fiind cedarea teritoriului. Se așteaptă noi negocieri în viitorul apropiat.
 
Cum vede Uniunea Europeană finalul conflictului?
UE rămâne dedicată principiilor pe care le-a urmărit constant de-a lungul timpului: condamnă agresiunea rusească și afirmă că nu va recunoaște anexări ale teritoriilor ucrainene, și că nu va accepta negocieri fără consultarea Europei și a Ucrainei. Totodată, blocul european cere întoarcerea copiilor răpiți de Rusia, o încetare preliminară a focului și metode pentru a se asigura că Rusia nu va încălca acest tratat: forțe de menținere a păcii prin intermediul ONU, menținerea sancțiunilor până la un tratat de pace, retragerea forțelor rusești din zonele ocupate, garanții de securitate concrete, comparabile cu cele pentru alte membre NATO și lipsa limitelor asupra armatelor ucrainene.

Dezbaterea din plenul Parlamentului European a fost deschisă de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Discursul acesteia a promovat rezoluția, afirmând nevoia ca Europa să aibă un cuvânt important de spus la negocieri, afirmând: „Nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre Europa fără Europa, nimic despre NATO fără NATO”.

Majoritatea reprezentanților României au fost absenți de la dezbatere, însă 4 au avut intervenții care reflectă părerile diferite din cadrul parlamentului. 

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (S&D) spune că planul de pace trebuie să includă garanții clare pentru suveranitatea Ucrainei și securitatea Europei. El amintește incidentele cu drone rusești în România și rolul strategic al Mării Negre, subliniind nevoia de protecție și pentru țările expuse amenințărilor hibride, precum Republica Moldova.

Maria Grapini (S&D) pune sub semnul întrebării reacția Uniunii Europene la începutul crizei, întrebând dacă aceasta a fost cu adevărat rapidă și eficientă. Ea solicită clarificări privind existența unui plan strategic coerent al Comisiei Europene, subliniind că mulți cetățeni se simt abandonați.  

Gheorghe Piperea (ECR) afirmă că UE a reacționat târziu și greșit, spunând că „birocrația belicoasă a UE a crezut că poate câștiga un război cu bani și sancțiuni prost gândite”. El susține că Rusia s-a întărit, UE s-a slăbit economic, iar corupția a înghițit fondurile europene. Piperea avertizează că, atunci când ucrainenii vor realiza că au fost „carne de tun”, ar putea căuta răzbunare „probabil într-o alianță cu rușii”. 

Cristian Terheș (ECR) afirmă că decizia unor state occidentale, în 2008, de a bloca drumul clar al Ucrainei și Georgiei către NATO a fost percepută de Rusia ca un semn de slăbiciune, ceea ce a încurajat agresiunea. La scurt timp, Rusia a invadat Georgia, demonstrând că este dispusă să folosească forța pentru a domina națiuni europene libere. Reacția slabă a comunității internaționale a dus la noi escaladări: anexarea Crimeei și invadarea estului Ucrainei în 2014, apoi invazia pe scară largă din 2022. Terheș susține că aceste acțiuni sunt consecința politicilor de conciliere ale Occidentului față de Moscova. El conchide că sprijinirea Ucrainei nu este un act de caritate, ci o investiție esențială în securitatea și pacea durabilă a Europei.

Votul europarlamentarilor români
Privind textul integral al rezoluției, europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru: ECR (Terheș), PPE (Rareș Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Teodorescu, Winkler), Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), S&D (Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Negrescu, Nica, Tudose), Verzii (Ștefănuță)
Împotrivă: Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)
Abțineri: ECR (Piperea, Sturdza, Târziu), Neafiliați (Lazarus)

Rezoluția a fost adoptată de Parlamentul European cu 401 de voturi pentru, 70 împotrivă și 90 de abțineri.
Update cookies preferences