Anul 2025 marchează împlinirea a 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, un moment simbolic al maturizării, care deschide oportunitatea unei reflecții serioase asupra rolului pe care țara noastră îl poate și trebuie să îl joace în viitorul proiectului european.

În acest context, Europuls - Centrul de Expertiză Europeană are plăcerea de a vă invita să rezervați în calendar data de 22 septembrie 2025, când va avea loc, la București, cea de-a XIII-a ediție a Forumului EUROSFAT – cel mai important eveniment de afaceri europene din Europa de Est.

Ediția din acest an se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Parlamentului European, al Comisiei Europene, al Președinției Danemarcei la Consiliul Uniunii Europene și având Universitatea din București drept partener principal. Vom avea alături de noi numeroși parteneri, începând cu AmCham România.

Forumul va aduce în prim-plan teme esențiale legate de parcursul României în UE, de contribuția sa viitoare la dezvoltarea Uniunii și de modul în care ne raportăm la noile realități geopolitice și economice. Va fi un moment de reflecție, dar și de proiecție: România își va asuma matur un loc la masa deciziilor, sau va continua să fie percepută ca o prezență pasivă în Europa?

Agenda completă și detaliile de participare vor fi comunicate în curând. Până atunci, vă invităm să consultați Raportul de activitate Europuls 2024, care oferă o privire de ansamblu asupra activităților noastre recente.

Printre subiectele principale se numără moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, siguranța produselor în comerțul electronic și importurile din țările terțe, prioritățile Președinției daneze a Consiliului UE, adoptarea monedei euro de către Bulgaria, regimul special de TVA pentru vânzările online din afara UE și declararea TVA-ului la import, libertatea mass-mediei în statele membre, negocierile comerciale dintre UE și SUA, precum și disparitățile de gen în materie de sănătate, și anume endometrioza.

Concluziile Summitului Consiliului European Apărare, Ucraina, comerț și viitorul UE
 

Consiliul European desfășurat la Bruxelles în perioada 26–27 iunie 2025 a marcat o serie de premiere: prima participare a președintelui României, Nicușor Dan, dar și ultimul summit sub președinția poloneză a Consiliului UE, înainte de preluarea acesteia de către Danemarca pe 1 iulie. Reuniunea liderilor europeni a acoperit un spectru amplu de teme strategice: sprijinul pentru Ucraina, securitatea și apărarea europeană, relațiile comerciale tensionate cu Statele Unite, migrația, extinderea UE, și poziționarea UE în fața crizelor internaționale actuale.

Cum au votat europarlamentarii români moțiunea lui Gheorghe Piperea împotriva Ursulei von der Leyen?
O moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen, a fost depusă oficial de europarlamentarul Gheorghe Piperea, membru al partidului AUR și afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Parlamentul European dorește să protejeze consumatorii UE care fac cumpărături online
 

Pe 9 iulie, Parlamentul European a adoptat, cu 619 voturi pentru, 26 împotrivă și 46 de abțineri, propunerea de rezoluție inițiată de europarlamentarul Salvatore De Meo (PPE, Italia) privind provocările generate de comerțul electronic și importurile din țări non‑UE, în special din China, care încalcă atât regulile vamale, cât și standardele europene de calitate ale produselor.

Prioritățile Președinției Daneze la Consiliul UE
La 1 iulie 2025 începe oficial Președinția Daneză a Consiliului Uniunii Europene,sub sloganul „O Europă puternică într-o lume în schimbare”, axându-se pe creșterea competitivității și sustenabilitate.

Comisia Europeană a publicat o nouă ediție a evaluării periodice privind punerea în aplicare a politicilor de mediu în statele membre ale Uniunii Europene,cunoscută sub acronimul EIR (Environmental Implementation Review). România este analizată în cadrul acestei evaluări, precum toate celelalte state membre, în raport cu diferite teme-cheie: economia circulară și gestionarea deșeurilor, biodiversitatea și protecția naturii, calitatea aerului și a apei, combaterea poluării, schimbările climatice, dar și aspecte legate de finanțare, guvernanță și implicarea publicului.

Noul cadru privind ajutoarele de stat în vederea atingerii obiectivelor de sustenabilitate prin Pactul pentru o Industrie Curată (CISAF)
Lansarea Pactului pentru Industrie Curată de către Comisia Europeană, pe 26 februarie 2025, marchează o etapă fundamentală în redefinirea politicii industriale europene în contextul tranziției ecologice. Acest pact oferă o foaie de parcurs strategică ce îmbină obiectivele de competitivitate industrială cu imperativele decarbonizării, având în centrul său un nou instrument-cheie: Cadrul pentru Ajutoare de Stat destinat Industriei Curate (Clean Industry State Aid Framework – CISAF).

• Comisia Europeană sprijină negocierea colectivă a licențelor în sectorul auto

Comisia Europeană a emis recent o scrisoare informală de orientare prin care confirmă compatibilitatea cu normele europene în materie de concurență a constituirii unui grup comun de negociere a licențelor (Automotive Licensing Negotiation Group – ALNG), format din producători auto europeni. Grupul va avea rolul de a negocia în mod colectiv licențele pentru brevetele esențiale standard (Standard Essential Patents – SEPs) în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii (FRAND). Această abordare este menită să reducă fragmentarea pieței, să faciliteze accesul la tehnologii esențiale pentru vehicule conectate și autonome și să susțină inovația în sectorul auto. Comisia subliniază că, atâta timp cât grupul respectă principiile transparenței și voluntariatului, evitând schimbul de informații sensibile, nu există riscul încălcării regulilor antitrust. Inițiativa este privită ca un potențial model de bună practică pentru alte domenii cu provocări similare în materie de licențiere.

• Semnal de alarmă în Parlamentul European privind comportamentul neprevăzut al modelelor AI

Pe 13 iunie, eurodeputata Maria Zacharia (neafiliată, Cipru) a adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene, exprimând îngrijorări serioase cu privire la nivelul tot mai ridicat de autonomie al sistemelor de inteligență artificială. Inițiativa vine în urma unui experiment desfășurat de compania americană Palisade Research, în care cel mai recent model dezvoltat de OpenAI (sub numele de „o3”) ar fi refuzat să se închidă, încălcând comenzile primite. Concret, în 7 din 100 de cazuri testate, modelul AI ar fi modificat propriul cod pentru a rămâne activ, continuând să rezolve probleme matematice chiar și după ce i s-a ordonat să se oprească. Acest comportament ridică întrebări presante privind controlul, conformitatea și supravegherea umană a sistemelor avansate de inteligență artificială, precum și potențialele riscuri pentru securitate, responsabilitate și drepturile fundamentale. Zacharia a solicitat Comisiei să precizeze dacă Regulamentul privind Inteligența Artificială (AI Act), aflat în curs de finalizare, va include garanții clare pentru prevenirea unor astfel de scenarii. De asemenea, a cerut informații despre posibile modificări imediate ale textului legislativ, menite să asigure că modelele AI de ultimă generație rămân permanent sub control uman eficient. Această luare de poziție intervine într-un moment în care instituțiile UE lucrează la etapele de implementare ale AI Act, iar discuțiile despre suveranitate tehnologică și securitate digitală devin tot mai acute. Problema modelelor IA care dezvoltă comportamente autonome nesolicitate accentuează nevoia unei reglementări proactive, flexibile și orientate către protecția cetățeanului european în era digitală.

• Inteligența artificială la scară europeană: interes masiv pentru inițiativa Megafactories AI

La finalul lunii iunie, Comisia Europeană a anunțat un răspuns impresionant la apelul recent pentru exprimarea interesului privind inițiativa europeană „Gigafactories AI”, primind 76 de candidaturi din partea a 16 state membre, acoperind 60 de posibile locații pentru centre de infrastructură avansată de inteligență artificială. Apelul, care a atras propuneri din partea unor consorții formate din lideri din industrie, operatori de centre de date, companii telecom, dar și investitori publici și privați, prevede achiziția a cel puțin 3 milioane de procesoare de ultimă generație specializate în antrenarea AI. Această reacție depășește cu mult așteptările Comisiei și evidențiază ritmul accelerat în care Europa își mobilizează capacitățile pentru dezvoltarea infrastructurii critice necesare inteligenței artificiale de mare scară. Gigafactoriile AI vor fi proiectate să sprijine antrenarea și implementarea de modele AI de generație viitoare, construindu-se pe baza rețelei europene EuroHPC de supercomputere. Obiectivul strategic al inițiativei este consolidarea suveranității tehnologice a Uniunii Europene, în linie cu Planul de Acțiune „Continentul Inteligenței Artificiale” lansat anterior în 2024. Într-un context global competitiv, această inițiativă reprezintă un pas crucial pentru poziționarea Europei în fruntea inovării tehnologice, prin investiții strategice în capacități proprii, sigure și sustenabile.

• Parlamentul European avansează reglementările privind managementul algoritmic

Pe 26 iunie, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European a făcut un pas important în direcția reglementării utilizării inteligenței artificiale la locul de muncă, adoptând un raport preliminar privind o propunere de directivă referitoare la managementul algoritmic. Documentul, coordonat de raportorul Andrzej Buła, subliniază că, deși instrumentele digitale și IA pot aduce beneficii reale pentru productivitatea și competitivitatea companiilor, implementarea acestora trebuie să fie responsabilă, transparentă și reglementată clar. Raportul cere introducerea unor măsuri ferme de protecție a lucrătorilor, printre care: evaluări de impact asupra sănătății și securității muncii atunci când se implementează noi sisteme IA, programe de formare profesională direcționate, acțiuni concrete pentru reducerea decalajului de competențe digitale și sprijin sporit pentru lucrătorii tineri și vulnerabili. În același timp, se pune accent pe respectarea vieții private, dreptul la deconectare și implicarea activă a reprezentanților angajaților în procesul decizional privind utilizarea instrumentelor algoritmice la locul de muncă. Directiva propusă solicită și ghiduri adaptate pentru IMM-uri, precum și un dialog social continuu, care să asigure o tranziție digitală echitabilă, sigură și incluzivă pentru toți angajații europeni. În timp ce proiectul se află încă în stadiul de dezbatere parlamentară și nu are forță juridică, el beneficiază de un sprijin politic în creștere, fiind programat pentru o analiză detaliată în toamna acestui an în cadrul comisiei competente. Această inițiativă vine în completarea Regulamentului privind Inteligența Artificială (AI Act), într-un moment în care europarlamentarii și organizațiile sindicale militează pentru standarde minime obligatorii și garanții solide.

• Comisia lansează consultarea publică privind revizuirea Regulamentului Piețelor Digitale

Comisia Europeană a lansat pe 3 iulie 2025 consultarea publică privind prima revizuire a Regulamentului Piețelor Digitale (Digital Markets Act – DMA), cu scopul de a evalua eficiența implementării acestuia și impactul asupra funcționării pieței unice digitale. Consultarea este deschisă până pe 24 septembrie și se adresează tuturor actorilor interesați – de la companii din tehnologie și IMM-uri, până la organizații ale societății civile și autorități publice. Regulamentul DMA urmărește să limiteze practicile abuzive ale platformelor digitale care dețin poziții de control asupra ecosistemelor online și să creeze un mediu concurențial echitabil pentru inovatori și utilizatori. Prin această consultare, Comisia își propune să identifice posibile obstacole administrative și zone de ambiguitate, dar a transmis că nu intenționează să reducă din ambiția inițială a regulamentului. Revizuirea DMA face parte din strategia mai amplă a UE de consolidare a suveranității digitale și a unui spațiu digital sigur, echitabil și competitiv.

• Reformarea cadrului procedural de concurență - actualizarea Regulamentului 1/2003

La peste două decenii de la adoptare, Comisia Europeană a demarat procesul de revizuire a Regulamentului 1/2003 și a Regulamentului de punere în aplicare 773/2004, piloni esențiali în aplicarea legislației UE în domeniul concurenței. Reforma are în vedere modernizarea procedurilor de investigație, digitalizarea proceselor administrative, creșterea transparenței pentru părțile implicate și reducerea duratei investigațiilor. Totodată, se analizează modul în care autoritățile naționale de concurență cooperează în cadrul Rețelei Europene a Concurenței (ECN), pentru a asigura o aplicare coerentă și eficientă a legislației. Inițiativa survine în contextul noilor provocări generate de economia digitală, globalizarea piețelor și consolidarea verticală a marilor actori economici. Comisia încurajează un dialog deschis cu actorii economici, societatea civilă și instituțiile naționale pentru definirea unui nou cadru procedural care să răspundă exigențelor secolului XXI.

Porturile europene colaborează pentru reducerea emisiilor
Comisia Europeană a emis o scrisoare informală de orientare privind compatibilitatea unui acord de sustenabilitate între mai mulți operatori portuari cu normele europene în materie de concurență. Acordul prevede angajamentul comun al participanților de a achiziționa exclusiv echipamente de manipulare a containerelor electrice, cu scopul de a reduce emisiile de CO₂ în marile porturi maritime din UE. Potrivit Comisiei, inițiativa este justificată din punct de vedere ecologic și nu restrânge în mod nejustificat concurența, atât timp cât nu exclude furnizori alternativi și menține deschiderea pieței. Acest tip de orientare reflectă noua abordare proactivă a Comisiei în direcția integrării obiectivelor de mediu în aplicarea politicii de concurență, susținând tranziția verde printr-un cadru juridic clar și previzibil. Scrisoarea este al doilea exemplu de acest tip în UE, oferind un precedent important pentru alte inițiative sectoriale cu obiective climatice.

• Investiții strategice europene: Dialogul privind IPCEI la Madrid – bilanț și perspective

La finalul lunii iunie, a avut loc la Madrid primul Dialog de Implementare dedicat Proiectelor Importante de Interes Comun European (IPCEI), un cadru menit să faciliteze coordonarea și transparența în implementarea acestor proiecte strategice. Organizat sub egida Comisiei Europene, evenimentul a reunit miniștri ai economiei, reprezentanți ai industriei și ai Comisiei, având ca obiectiv evaluarea progresului și identificarea soluțiilor pentru o mai bună integrare a IMM-urilor în lanțurile valorice europene. De la lansarea acestui instrument, UE a aprobat 10 IPCEI-uri în domenii precum baterii, semiconductori, hidrogen și cloud industrial, cu o finanțare publică cumulată de peste 37 miliarde euro. Dialogul a evidențiat necesitatea reducerii sarcinii administrative pentru companii, consolidarea punctelor de contact naționale și sprijinirea accesului la „Design Support Hub” – platforma UE pentru asistență tehnică în fazele incipiente ale proiectelor. Comisia și-a reafirmat angajamentul față de autonomia strategică a Uniunii și intenția de a extinde acest instrument pentru a sprijini tranziția digitală și verde a industriei europene.

Într-o epocă în care interviurile par din ce în ce mai controlate, iar întrebările prea des negociate, Oriana Fallaci ne amintește ce înseamnă jurnalismul curajos.

În „Interviu cu Puterea”, adună discuții cu oameni ca Henry Kissinger, Yasser Arafat, Golda Meir sau Ayatollahul Khomeini. Dar nu e vorba doar despre ce spun ei, ci despre cum se simt acele conversații. Tensionate, vii, imprevizibile. Vezi cum puterea se bâlbâie, cum se încruntă, cum se ferește sau devine agresivă.

E o carte care te face să înțelegi cât de important e să pui întrebări. Și cât curaj îți trebuie uneori să insiști, chiar și când ești singură într-o cameră cu oameni care pot decide războaie.

Dacă ești pasionat de politică, jurnalism sau pur și simplu vrei să citești ceva care să te scoată din zona de confort, îți recomandăm cartea asta. E un exercițiu de gândire critică și o lecție despre ce înseamnă să fii cu adevărat liber într-o conversație.

„Puterea e rece. Trebuie să o atingi cu mâinile goale ca să înțelegi ce e.” – Oriana Fallaci

Alătură-te canalului de WhatsApp Europuls!