O Uniune a Egalității: Noua Strategie UE 2026-2030 împotriva Rasismului
De Ioana Ionescu și Denisa Popescu
Aproape 2 din 3 cetățeni ai Uniunii Europene continuă să considere discriminarea o problemă reală în țările lor. Datele arată că situația nu s-a îmbunătățit față de 2019, ci dimpotrivă: percepția discriminării rasiale a crescut de la 59% la 61%, iar cea împotriva persoanelor de etnie romă de la 61% la 65%. Aceste cifre indică un fenomen persistent, nu cazuri izolate.
Rapoartele europene arată și cum rasismul structural afectează concret viața minorităților etnice. Persoanele de etnie romă au o speranță de viață cu 7-8 ani mai mică decât populația generală, gospodăriile musulmane se confruntă cu un risc de sărăcie de aproximativ trei ori mai ridicat, iar 46% dintre persoanele de origine africană lucrează pe posturi sub nivelul lor de calificare. Aceste diferențe reflectă bariere care se repetă în timp în domenii precum sănătatea, educația și piața muncii.
În acest context, Uniunea Europeană lansează Strategia UE 2026-2030 împotriva rasismului, care își propune să transforme valorile egalității, democrației și respectului din principii declarative în politici aplicate. Strategia vizează combaterea rasismului sub toate formele sale, inclusiv ura împotriva persoanelor de culoare, a romilor, a persoanelor asiatice, a musulmanilor și antisemitismul. Un element central este îmbunătățirea colectării de date statistice, pentru a înțelege mai clar unde și cum apare discriminarea și pentru a putea evalua eficiența măsurilor adoptate.
Strategia subliniază că discriminarea nu afectează doar persoanele vizate direct, ci întreaga societate. În acest sens, este menționată și estimarea potrivit căreia discriminarea rasială duce anual la un potențial economic nerealizat de aproximativ 12,7 miliarde de euro la nivelul UE. Această cifră nu reprezintă o pierdere bugetară directă, ci arată impactul cumulativ al excluderii, al subutilizării competențelor și al accesului inegal la educație și muncă. Pornind de aici, strategia urmărește eliminarea barierelor precum dezavantajarea la angajare pe criteriul culorii pielii, inclusiv prin măsuri de prevenție și schimbare a practicilor instituționale.
Un accent important este pus pe rolul mass-mediei și al spațiului public. UE va derula un program de educație pentru jurnaliști și profesioniști din media, în parteneriat cu UNESCO, și va realiza un studiu privind prejudecățile anti-musulmane, pentru a înțelege mai bine modul în care stereotipurile sunt produse și reproduce în discursul public.
Strategia abordează și formele mai puțin vizibile ale discriminării, care se manifestă prin dificultăți în accesul la locuințe, educație sau servicii publice. Pentru a reduce aceste bariere, UE încurajează statele membre să introducă formări specializate pentru angajații din administrația publică și susține aplicarea Directivei pentru Egalitate Rasială prin analize comparative ale măsurilor naționale și ale eficienței sancțiunilor.
Pentru prima dată, strategia tratează explicit riscul de discriminare în deciziile automate. Pe măsură ce inteligența artificială este folosită tot mai des în recrutare, evaluare, administrație sau moderarea conținutului online, există riscul ca inegalitățile existente să fie reproduse sau amplificate prin algoritmi. Raportul Comisiei privind aplicarea Directivei pentru Egalitate Rasială va analiza în mod explicit cazuri de discriminare algoritmică, adică situații în care deciziile automate dezavantajează anumite grupuri pe criterii rasiale sau etnice.
În acest context, Regulamentul privind inteligența artificială stabilește limite clare. Sunt interzise practicile incompatibile cu valorile UE, precum sistemele care încurajează ura sau violența împotriva grupurilor protejate sau cele care deduc originea rasială a unei persoane din date biometrice. Totodată, regulamentul definește anumite utilizări drept sisteme cu risc ridicat, în special atunci când acestea pot afecta drepturi fundamentale, precum accesul la muncă sau relația cu autoritățile. Pentru aceste situații, Comisia Europeană va elabora ghiduri și instrumente de sprijin, va facilita schimburi între statele membre și va susține aplicarea legislației UE pentru a preveni și corecta deciziile discriminatorii bazate pe AI.
În domeniul egalității sociale, UE își asumă în principal un rol de coordonare și sprijin, respectând competențele statelor membre. În acest sens, va derula un studiu privind situația locuirii minorităților, va susține programe educaționale pentru combaterea rasismului și va încuraja politici de sănătate care să reducă prejudecățile rasiale prin consultarea comunităților afectate.
Uniunea Europeană își propune să conducă prin exemplu, promovând diversitatea și incluziunea în interiorul propriilor instituții. Statele membre sunt încurajate să îmbunătățească accesul la educație și la oportunități de muncă pentru persoanele marginalizate. În plus, Parlamentul European și Consiliul European susțin în continuare evaluarea și actualizarea cadrului privind egalitatea rasială pentru a întări protecția victimelor și încrederea acestora în instituțiile de aplicare a legii.
Unitate în diversitate.
Rapoartele europene arată și cum rasismul structural afectează concret viața minorităților etnice. Persoanele de etnie romă au o speranță de viață cu 7-8 ani mai mică decât populația generală, gospodăriile musulmane se confruntă cu un risc de sărăcie de aproximativ trei ori mai ridicat, iar 46% dintre persoanele de origine africană lucrează pe posturi sub nivelul lor de calificare. Aceste diferențe reflectă bariere care se repetă în timp în domenii precum sănătatea, educația și piața muncii.
În acest context, Uniunea Europeană lansează Strategia UE 2026-2030 împotriva rasismului, care își propune să transforme valorile egalității, democrației și respectului din principii declarative în politici aplicate. Strategia vizează combaterea rasismului sub toate formele sale, inclusiv ura împotriva persoanelor de culoare, a romilor, a persoanelor asiatice, a musulmanilor și antisemitismul. Un element central este îmbunătățirea colectării de date statistice, pentru a înțelege mai clar unde și cum apare discriminarea și pentru a putea evalua eficiența măsurilor adoptate.
Strategia subliniază că discriminarea nu afectează doar persoanele vizate direct, ci întreaga societate. În acest sens, este menționată și estimarea potrivit căreia discriminarea rasială duce anual la un potențial economic nerealizat de aproximativ 12,7 miliarde de euro la nivelul UE. Această cifră nu reprezintă o pierdere bugetară directă, ci arată impactul cumulativ al excluderii, al subutilizării competențelor și al accesului inegal la educație și muncă. Pornind de aici, strategia urmărește eliminarea barierelor precum dezavantajarea la angajare pe criteriul culorii pielii, inclusiv prin măsuri de prevenție și schimbare a practicilor instituționale.
Un accent important este pus pe rolul mass-mediei și al spațiului public. UE va derula un program de educație pentru jurnaliști și profesioniști din media, în parteneriat cu UNESCO, și va realiza un studiu privind prejudecățile anti-musulmane, pentru a înțelege mai bine modul în care stereotipurile sunt produse și reproduce în discursul public.
Strategia abordează și formele mai puțin vizibile ale discriminării, care se manifestă prin dificultăți în accesul la locuințe, educație sau servicii publice. Pentru a reduce aceste bariere, UE încurajează statele membre să introducă formări specializate pentru angajații din administrația publică și susține aplicarea Directivei pentru Egalitate Rasială prin analize comparative ale măsurilor naționale și ale eficienței sancțiunilor.
Pentru prima dată, strategia tratează explicit riscul de discriminare în deciziile automate. Pe măsură ce inteligența artificială este folosită tot mai des în recrutare, evaluare, administrație sau moderarea conținutului online, există riscul ca inegalitățile existente să fie reproduse sau amplificate prin algoritmi. Raportul Comisiei privind aplicarea Directivei pentru Egalitate Rasială va analiza în mod explicit cazuri de discriminare algoritmică, adică situații în care deciziile automate dezavantajează anumite grupuri pe criterii rasiale sau etnice.
În acest context, Regulamentul privind inteligența artificială stabilește limite clare. Sunt interzise practicile incompatibile cu valorile UE, precum sistemele care încurajează ura sau violența împotriva grupurilor protejate sau cele care deduc originea rasială a unei persoane din date biometrice. Totodată, regulamentul definește anumite utilizări drept sisteme cu risc ridicat, în special atunci când acestea pot afecta drepturi fundamentale, precum accesul la muncă sau relația cu autoritățile. Pentru aceste situații, Comisia Europeană va elabora ghiduri și instrumente de sprijin, va facilita schimburi între statele membre și va susține aplicarea legislației UE pentru a preveni și corecta deciziile discriminatorii bazate pe AI.
În domeniul egalității sociale, UE își asumă în principal un rol de coordonare și sprijin, respectând competențele statelor membre. În acest sens, va derula un studiu privind situația locuirii minorităților, va susține programe educaționale pentru combaterea rasismului și va încuraja politici de sănătate care să reducă prejudecățile rasiale prin consultarea comunităților afectate.
Uniunea Europeană își propune să conducă prin exemplu, promovând diversitatea și incluziunea în interiorul propriilor instituții. Statele membre sunt încurajate să îmbunătățească accesul la educație și la oportunități de muncă pentru persoanele marginalizate. În plus, Parlamentul European și Consiliul European susțin în continuare evaluarea și actualizarea cadrului privind egalitatea rasială pentru a întări protecția victimelor și încrederea acestora în instituțiile de aplicare a legii.
Unitate în diversitate.
