Comisia Europeană a prezentat, pe 16 iulie 2025, propunerea sa pentru Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Printre liniile directoare ale acestui cadru se numără și viitorul program Erasmus+, unul dintre cele mai cunoscute și îndrăgite programe europene dedicate educației, formării profesionale, tineretului și sportului.

În cadrul sesiunii plenare din 21 octombrie 2026, Parlamentul European a dezbătut viitorul program Erasmus+, iar pe 22 octombrie a votat raportul referitor la acesta, cu 454 de voturi pentru, 34 împotrivă și 93 de abțineri. Raportul include propuneri privind bugetul, accesul la oportunități de mobilitate și organizarea programului. Poziția Parlamentului European va contribui la negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru stabilirea formei finale a viitorului program și a bugetului Uniunii pentru următorii șapte ani.

Propunerea urmărește să faciliteze accesul la experiențe de învățare în străinătate, să dezvolte competențele participanților și să consolideze cooperarea dintre instituțiile și organizațiile europene. Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia Europeană a propus pentru Erasmus+ un buget de 40,8 miliarde de euro.

Inițiativa se bazează pe rezultatele programelor europene din perioadele anterioare, dar și pe problemele identificate în evaluările acestora. Erasmus+ a sprijinit mobilitatea în scop educațional a peste 6,2 milioane de participanți în perioada 2014-2020 și a aproximativ 1,6 milioane de persoane în perioada 2021-2023. Aceste cifre evidențiază amploarea programului și importanța asigurării unei finanțări adecvate pentru viitor.

Experiențele de învățare în străinătate contribuie la dezvoltarea competențelor personale și profesionale, însă accesul la aceste oportunități și simplificarea procedurilor rămân aspecte importante pentru viitorul Erasmus+. La 29 septembrie 2026, Comisia pentru cultură și educație (CULT) a Parlamentului European a adoptat raportul prin care a solicitat, printre altele, majorarea bugetului la 47,38 miliarde de euro, cu aproximativ 6,6 miliarde de euro peste propunerea inițială a Comisiei Europene.

Raportul propune ca 74,6% din buget să fie destinat educației și formării, 15% tineretului și voluntariatului, iar 4,1% sportului, alături de introducerea unor măsuri suplimentare pentru incluziune și accesibilitate. Aceste recomandări se diferențiază de propunerea inițială a Comisiei, iar forma finală a regulamentului urmează să fie stabilită prin procedura legislativă europeană.

• De ce este important viitorul program Erasmus+ pentru România

Educația, formarea, tineretul și sportul sunt prezentate drept investiții în capitalul uman, cu efecte asupra dezvoltării competențelor, coeziunii sociale și competitivității europene. Într-un context marcat de transformări digitale, economice și de mediu, sistemele de educație și formare trebuie să răspundă unor nevoi în schimbare și să le ofere cetățenilor posibilitatea de a învăța și de a-și actualiza competențele pe tot parcursul vieții.

Una dintre provocările programelor de mobilitate este faptul că oportunitățile nu sunt accesibile în aceeași măsură tuturor. Cheltuielile suplimentare, distanța geografică, dizabilitățile sau alte obstacole sociale și economice pot limita participarea la activități internaționale.

În acest context, raportul comisiei CULT solicită ca cel puțin 20% dintre participanții la mobilități să fie persoane cu mai puține oportunități. Acesta propune, de asemenea, mecanisme de sprijin financiar care să țină cont de diferențele dintre costurile de trai și de cazare din țările gazdă.

Aceste măsuri ar putea contribui la facilitarea accesului la mobilități inclusiv pentru tinerii din România care întâmpină dificultăți financiare sau provin din comunități cu oportunități educaționale limitate.

• Competențe, participare civică și valori europene

Erasmus+ urmărește și dezvoltarea competențelor necesare participării active la viața democratică. De asemenea, un element esențial îl reprezintă legătura dintre educație, implicarea civică, înțelegerea valorilor europene și capacitatea cetățenilor de a participa la viața societății.

În acest sens, programul urmează să sprijine activități care dezvoltă gândirea critică, alfabetizarea digitală și mediatică, educația civică și înțelegerea valorilor democratice. Totodată, sunt avute în vedere participarea tinerilor la procesele de luare a deciziilor, activitățile organizațiilor de tineret și recunoașterea competențelor dobândite în afara sistemului formal de educație.

Prin schimburile internaționale și cooperarea dintre organizații, participanții au ocazia să intre în contact cu alte perspective și să își dezvolte capacitatea de a lucra în medii diverse.

O altă schimbare avută în vedere pentru perioada 2028-2034 este integrarea activităților Corpului european de solidaritate în viitorul program Erasmus+, astfel încât oportunitățile de voluntariat și solidaritate să fie incluse în cadrul acestuia.

În cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind viitorul program Erasmus+ pentru perioada 2028-2034, reprezentanții României au susținut necesitatea unui buget ambițios și a unor măsuri sporite de incluziune.

Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, a subliniat impactul direct pe care programul îl are asupra vieții tinerilor și a adus în discuție o perspectivă personală. Aceasta a amintit că nu a avut posibilitatea de a călători în Europa până la vârsta de 25 de ani și a pledat pentru un program cu adevărat accesibil tuturor, indiferent de mediul socioeconomic.

În plen, europarlamentarul Vasile-Voiculescu (Renew Europe) a pledat pentru un buget majorat la aproximativ 47,4 miliarde de euro, subliniind că bursele acordate tinerilor trebuie să țină cont de costul real al vieții, inclusiv de cheltuielile de transport și cazare, astfel încât tinerii din mediul rural sau din medii dezavantajate să nu fie privați de această șansă.
De asemenea, europarlamentara Grapini (S&D) a descris Erasmus+ drept unul dintre cele mai populare proiecte europene de investiție pe termen lung și a cerut extinderea programului către școlile profesionale, argumentând că acest pas este important pentru reducerea deficitului de lucrători calificați existent la nivelul Uniunii Europene.

În plan general, dezbaterea a evidențiat o largă susținere din partea europarlamentarilor pentru recomandările comisiei CULT privind majorarea finanțării la aproximativ 47,4 miliarde de euro. Ceilalți vorbitori au insistat asupra reducerii barierelor birocratice, a sprijinului pentru sport și voluntariat și a direcționării unei proporții clare din fonduri către persoanele cu mai puține oportunități. În același timp, au existat și intervenții critice referitoare la condițiile de acordare a finanțării și la gestionarea fondurilor.

• Cum au votat europarlamentarii români

În privința întregului raport, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru - 18 europarlamentari
PPE: Buda, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Muşoiu, Tudose
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
ECR: Sturdza, Teodorescu, Târziu
Verzi/ALE: Ștefănuță

Abținere - 3 europarlamentari
ECR: Axinia, Terheș
Neafiliați: Lazarus

• Concluzie

Viitorul programului Erasmus+ reflectă ambiția Uniunii Europene de a investi în educație, mobilitate și implicarea activă a tinerilor. Prin solicitarea unui buget mai mare, adaptarea sprijinului financiar la costurile de trai și extinderea accesului pentru persoanele cu mai puține oportunități, Parlamentul European urmărește ca programul să răspundă mai bine nevoilor participanților.

Totuși, aceste propuneri nu reprezintă încă forma finală a regulamentului, aceasta urmând să fie stabilită în urma negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Bugetul definitiv al programului va depinde și de negocierile privind Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034.