Ce se va discuta la Summitul Consiliului European 18-19 iunie
Președintele României, Nicușor Dan, participă pe 18 și 19 iunie la reuniunea Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene și care stabilește principalele orientări politice și strategice ale Uniunii.
Agenda summitului este una extrem de încărcată, însă pentru România trei teme sunt deosebit de importante: apărarea și securitatea europeană, competitivitatea economiei europene și viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Primul subiect de interes este apărarea și securitatea europeană. România este menționată explicit în scrisoarea de convocare transmisă liderilor europeni de președintele Consiliului European, António Costa - „Incursiunile recente ale dronelor în spațiul aerian al Uniunii Europene, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozibili într-o clădire rezidențială din România, evidențiază necesitatea urgentă de a avansa agenda noastră comună privind pregătirea pentru apărare, inclusiv prin consolidarea flancului estic al Uniunii Europene.”
În acest context, liderii europeni vor discuta măsuri concrete pentru consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene și pentru întărirea flancului estic. Deși în ultimii ani statele membre au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, evaluarea de la Bruxelles este că acest progres nu este suficient. Discuția va viza atât dezvoltarea industriei europene de apărare, cât și creșterea capacităților militare și a pregătirii europene pentru situații de criză.
Al doilea subiect major este competitivitatea economiei europene. După mai mulți ani în care Uniunea Europeană a constatat că pierde teren în raport cu Statele Unite și China în domenii precum tehnologia, inovarea și productivitatea, liderii europeni vor analiza progresele înregistrate în implementarea agendei „One Europe, One Market”.
Această agendă urmărește aprofundarea Pieței Unice și eliminarea barierelor care încă împiedică libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și tehnologiilor între statele membre. Printre obiectivele urmărite se numără reducerea birocrației și a sarcinilor administrative pentru companii, accelerarea autorizării investițiilor, facilitarea accesului firmelor la finanțare, dezvoltarea unei piețe europene a energiei mai integrate și stimularea inovării.
Astfel, liderii europeni, inclusiv Președintele României, vor prezenta ce au făcut statele membre până acum pentru a contribui la creșterea competitivității economiei europene și ce măsuri suplimentare sunt necesare.
Discuția despre competitivitate este strâns legată de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Consiliul UE a adoptat pe 16 iunie poziția de negociere privind Fondul European pentru Competitivitate (ECF), care va direcționa investiții către domenii strategice precum inteligența artificială, semiconductori, tehnologii digitale, biotehnologii, energie curată, spațiu, securitate și apărare. Pentru România, obiectivul este ca firmele, universitățile și institutele de cercetare să aibă acces cât mai larg la aceste finanțări și să fie integrate în lanțurile valorice europene din industriile viitorului.
Astfel, al treilea subiect major este viitorul buget al Uniunii Europene. Președinția cipriotă a Consiliului va prezenta în cadrul summitului primul document de negociere privind arhitectura bugetară, iar discuțiile vor continua sub președinția irlandeză, care începe de la 1 iulie, cu obiectivul unui acord până la finalul anului.
În paralel, Consiliul a adoptat tot pe 16 iunie și poziția privind noul fond european care va reuni politica de coeziune, agricultura, dezvoltarea rurală și pescuitul, una modificările structurale majore propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget. Acesta va deveni principalul instrument pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, dezvoltare regională și reziliență economică.
Pentru regiunile mai puțin dezvoltate a fost prevăzută o alocare minimă de fonduri, care pentru România este suma de 27,037 miliarde euro, menită să reducă decalajele economice și să sprijine convergența.
De asemenea, în cadrul programului Interreg, României îi este alocată o pondere de 4,30% din bugetul total de 10,264 miliarde euro, pe baza criteriilor care țin de populația regiunilor de frontieră, proximitatea față de granițe și dimensiunea demografică generală. Interreg este instrumentul Uniunii Europene dedicat cooperării teritoriale, care finanțează proiecte comune între regiuni din state diferite, în special în domenii precum infrastructura transfrontalieră, dezvoltarea economică locală și coeziunea regională.
Nu în ultimul rând, pe agenda summitului se află și sprijinul pentru Ucraina. Reuniunea va debuta cu intervenția președintelui Volodimir Zelenski, iar liderii europeni vor saluta deschiderea primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Vor fi discutate și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran, situația din Gaza și Cisiordania, evoluțiile din Liban, precum și impactul asupra securității energetice. Alte teme includ migrația și combaterea traficului de droguri.
Agenda summitului este una extrem de încărcată, însă pentru România trei teme sunt deosebit de importante: apărarea și securitatea europeană, competitivitatea economiei europene și viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Primul subiect de interes este apărarea și securitatea europeană. România este menționată explicit în scrisoarea de convocare transmisă liderilor europeni de președintele Consiliului European, António Costa - „Incursiunile recente ale dronelor în spațiul aerian al Uniunii Europene, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozibili într-o clădire rezidențială din România, evidențiază necesitatea urgentă de a avansa agenda noastră comună privind pregătirea pentru apărare, inclusiv prin consolidarea flancului estic al Uniunii Europene.”
În acest context, liderii europeni vor discuta măsuri concrete pentru consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene și pentru întărirea flancului estic. Deși în ultimii ani statele membre au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, evaluarea de la Bruxelles este că acest progres nu este suficient. Discuția va viza atât dezvoltarea industriei europene de apărare, cât și creșterea capacităților militare și a pregătirii europene pentru situații de criză.
Al doilea subiect major este competitivitatea economiei europene. După mai mulți ani în care Uniunea Europeană a constatat că pierde teren în raport cu Statele Unite și China în domenii precum tehnologia, inovarea și productivitatea, liderii europeni vor analiza progresele înregistrate în implementarea agendei „One Europe, One Market”.
Această agendă urmărește aprofundarea Pieței Unice și eliminarea barierelor care încă împiedică libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și tehnologiilor între statele membre. Printre obiectivele urmărite se numără reducerea birocrației și a sarcinilor administrative pentru companii, accelerarea autorizării investițiilor, facilitarea accesului firmelor la finanțare, dezvoltarea unei piețe europene a energiei mai integrate și stimularea inovării.
Astfel, liderii europeni, inclusiv Președintele României, vor prezenta ce au făcut statele membre până acum pentru a contribui la creșterea competitivității economiei europene și ce măsuri suplimentare sunt necesare.
Discuția despre competitivitate este strâns legată de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Consiliul UE a adoptat pe 16 iunie poziția de negociere privind Fondul European pentru Competitivitate (ECF), care va direcționa investiții către domenii strategice precum inteligența artificială, semiconductori, tehnologii digitale, biotehnologii, energie curată, spațiu, securitate și apărare. Pentru România, obiectivul este ca firmele, universitățile și institutele de cercetare să aibă acces cât mai larg la aceste finanțări și să fie integrate în lanțurile valorice europene din industriile viitorului.
Astfel, al treilea subiect major este viitorul buget al Uniunii Europene. Președinția cipriotă a Consiliului va prezenta în cadrul summitului primul document de negociere privind arhitectura bugetară, iar discuțiile vor continua sub președinția irlandeză, care începe de la 1 iulie, cu obiectivul unui acord până la finalul anului.
În paralel, Consiliul a adoptat tot pe 16 iunie și poziția privind noul fond european care va reuni politica de coeziune, agricultura, dezvoltarea rurală și pescuitul, una modificările structurale majore propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget. Acesta va deveni principalul instrument pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, dezvoltare regională și reziliență economică.
Pentru regiunile mai puțin dezvoltate a fost prevăzută o alocare minimă de fonduri, care pentru România este suma de 27,037 miliarde euro, menită să reducă decalajele economice și să sprijine convergența.
De asemenea, în cadrul programului Interreg, României îi este alocată o pondere de 4,30% din bugetul total de 10,264 miliarde euro, pe baza criteriilor care țin de populația regiunilor de frontieră, proximitatea față de granițe și dimensiunea demografică generală. Interreg este instrumentul Uniunii Europene dedicat cooperării teritoriale, care finanțează proiecte comune între regiuni din state diferite, în special în domenii precum infrastructura transfrontalieră, dezvoltarea economică locală și coeziunea regională.
Nu în ultimul rând, pe agenda summitului se află și sprijinul pentru Ucraina. Reuniunea va debuta cu intervenția președintelui Volodimir Zelenski, iar liderii europeni vor saluta deschiderea primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Vor fi discutate și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran, situația din Gaza și Cisiordania, evoluțiile din Liban, precum și impactul asupra securității energetice. Alte teme includ migrația și combaterea traficului de droguri.
