Cum au votat europarlamentarii români consolidarea Garanției pentru tineret

de Emanuela Maria Grigorescu și Ana Ninulescu

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea plenară din perioada 14-17 septembrie, un raport prin care evaluează modul în care este pusă în aplicare Garanția pentru tineret în statele membre. Sunt propuse măsuri ce au ca scop îmbunătățirea funcționării Garanției la nivelul uniunii. Raportul urmărește, în principal, facilitarea accesului tinerilor în piața muncii, educație, formare profesională sau stagii de practică, fiind vizați în special cei care întâmpină dificultăți considerabile în găsirea unui loc de munca stabil.

Raportul accentuează faptul că, deși rata șomajului în rândul tinerilor în UE a scăzut în ultimul deceniu, aceasta se menține la aproximativ 15%, fiind de aproape trei ori mai mare comparativ cu media populației globale. Mai mult de atât, este tras un semnal de alarmă privind disparitățile dintre statele membre, unele reușind să atingă obiectivele “Planului de acțiune privind drepturile sociale” cu succes, în timp ce altele au în continuare o rată semnificativă de persoane care nu sunt nici angajate, nici nu studiază sau nu urmează un curs de formare.

Decizia în favoarea sprijinului oferit tinerilor vulnerabili a fost adoptată cu o majoritate clară: 530 de voturi pentru, 77 împotrivă și 61 de abțineri.

Ce este Garanția pentru tineret
Programul a fost lansat inițial în anul 2013 și a fost consolidat în anul 2020 sub denumirea „O punte către locuri de muncă”. Inițiativa funcționează prin mobilizarea fondurilor europene, în special Fondul Social European Plus, pentru a finanța reforme și măsuri directe de ocupare a forței de muncă.

Peste 60 de milioane de tineri au beneficiat de aceste scheme de la momentul înființării. Pentru România, programul oferă resurse vitale în vederea reducerii inegalităților, fiind vizate în mod special persoanele din comunități rurale, izolate sau urbane defavorizate. Acest mecanism asigură că tinerii nu sunt abandonați în fața provocărilor economice, oferind soluții adaptate pentru o tranziție corectă către o carieră stabilă.

Inițiativa reprezintă un angajament prin care statele membre garantează că persoanele cu vârsta sub 30 de ani primesc o ofertă de calitate pentru angajare, educație continuă, ucenicie sau stagiu. Această ofertă trebuie propusă în cel mult patru luni de la finalizarea studiilor sau de la momentul intrării în șomaj. Noul document pune accent pe o abordare personalizată și pe intervenții rapide, structurate în patru etape principale: cartografierea grupurilor vulnerabile, campanii de informare, orientare profesională și propunerea unor oferte concrete.
Prin această inițiativă, o atenție deosebită este acordată categoriei NEET (Not in Education, Employment, or Training), care include tinerii ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Raportul argumentează că eșecul integrării acestor persoane generează pierderi economice majore, estimate la aproape 100 de miliarde de euro anual la nivelul țărilor europene. Din acest motiv, europarlamentarii solicită ca măsurile să depășească simpla oferire a unor locuri de muncă subvenționate, punând accent pe dezvoltarea competențelor digitale și pe validarea experiențelor de învățare nonformale și informale.

Cum au votat europarlamentarii români

Un punct distinct al raportului a fost paragraful 83, care a fost supus unui vot separat, desfășurat în trei părți. Toate cele trei părți ale paragrafului au fost adoptate de Parlamentul European. Paragraful 83 prevede:

„Invită Comisia și statele membre să se asigure că stagiile oferite prin GTC sunt remunerate în mod echitabil, conform legislației UE și cadrelor naționale aplicabile și sunt bazate pe obiective de învățare și formare clar definite și un acord scris de stagiu; subliniază că stagiile neplătite nu trebuie să facă parte din politicile active structurate pentru piața muncii; solicită ca viitoarea Directivă privind stagiile să fie ambițioasă și cuprinzătoare, asigurând protecția deplină a drepturilor stagiarilor, inclusiv a dreptului de a rezilia un stagiu fără penalități dacă sunt încălcate drepturile fundamentale, și solicită finalizarea rapidă a negocierilor.”

În cazul primei părți, cea referitoare la remunerarea echitabilă, rezultatul a fost de 518 voturi pentru, 74 împotrivă și 73 de abțineri.

Europarlamentarii români au votat prima parte astfel:

Pentru:
Partidul Popular European (PPE): Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vincze, Winkler
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D): Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Nica, Tudose
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi: Nicolae Ștefănuță

Abțineri:
Neafiliați: Diana Iovanovici Șoșoacă

La decizia finală pentru întregul raport, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru:
Partidul Popular European (PPE): Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vincze, Winkler
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D): Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Nica
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu

Abțineri:
Verzi: Nicolae Ștefănuță
Neafiliați: Diana Iovanovici Șoșoacă

Niciun europarlamentar român nu a votat împotriva adoptării acestui raport.

Ce urmează
În urma votului din Parlamentul European, recomandările adoptate vor servi drept reper pentru Comisia Europeană și pentru statele membre în vederea îmbunătățirii politicilor naționale de ocupare a forței de muncă. Guvernele naționale vor trebui să își adapteze planurile de acțiune pentru a crește gradul de absorbție a fondurilor europene dedicate tinerilor și pentru a asigura o monitorizare riguroasă a calității ofertelor de muncă și educație, astfel încât sprijinul să ajungă eficient la toate categoriile vulnerabile vizate.
Impactul asupra tinerilor acestor măsuri, observabil în viața de zi cu zi, poate înseamna ușurarea accesului mai ușor și mai rapid la locuri de muncă, cursuri de formare, stagii și ucenicii, precum și la consiliere pentru a-și găsi un drum profesional. Scopul este ca tinerii să nu rămână pe perioade lungi în afara pieței muncii sau a sistemului de educație și să primească sprijin concret în căutarea primului loc de muncă sau dezvoltarea competențelor.