Odată cu inițierea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană, țările candidate și cele din vecinătate, s-au confruntat cu o intensificare a atacurilor hibride rusești. Acestea au luat, pe parcursul timpului, forme variate, de la incursiuni neautorizate cu drone de-a lungul flancului estic, până la atacuri cibernetice și acțiuni de manipulare a informației.

Întrucât războaiele hibride reprezintă o amenințare la adresa democrației Uniunii Europene și a integrității teritoriale a acesteia, în plenul Parlamentului European s-a discutat despre elaborarea unui răspuns mai coordonat, care să asigure pacea, stabilitatea și securitatea în Europa.

Dezbaterea, intitulată „Războaiele hibride și protejarea integrității teritoriale și a infrastructurii de securitate și apărare critice a UE”, a avut loc în sesiunea plenară de la Strasbourg din perioada 14-17 iulie 2026. Ulterior a fost votată o rezoluție, adoptată cu 470 de voturi pentru, 129 împotriva și 62 de abțineri. Rezoluția reprezintă poziția politică a Parlamentului European și adresează solicitări Comisiei Europene și statelor membre, neavând efecte juridice în mod direct.

Ce este un „atac hibrid”
Rezoluția descrie atacurile hibride drept acțiuni deliberate, coordonate și bazate pe informații, desfășurate de state inclusiv prin intermediari, actori nestatali sau alte structuri folosite ca proxy. Aceste operațiuni pot combina mai multe tipuri de acțiuni în același timp, de la război informațional și cognitiv și atacuri cibernetice până la sabotaj sau atacuri asupra infrastructurii critice.

Astfel, deoarece aceste operațiuni hibride combină diverse tehnici sofisticate, au scopuri diferite și implică actori multipli, ele creează dificultăți în combaterea lor eficientă, în identificarea atacatorilor și în atribuirea actelor ilegale. Tocmai de aceea, este necesară o abordare mai cuprinzătoare, care să permită investigarea atât a activităților Rusiei și a Belarusului, cât și a rolului strategic tot mai activ al Chinei, Iranului și Coreei de Nord.

Strategiile propuse de europarlamentari vizează trei domenii care sunt principalele ținte ale atacurilor hibride: războiul informațional și cognitiv, securitatea cibernetică și infrastructura critică.

Combaterea războiului informațional și cognitiv
În ceea ce privește primul pilon, se propune trecerea de la o atitudine reactivă la una proactivă. Uniunea este nevoită să își îmbunătățească modul în care acționează, fiind imperativ să își dezvolte capacitatea de a monitoriza, detecta și atribui rapid acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) și de a elabora răspunsuri în timp real.

Pentru a crește reziliența societății în fața FIMI, rezoluția subliniază importanța educației civice, a alfabetizării mediatice și a sprijinirii mass-mediei independente, încurajând crearea unor mecanisme de avertizare a populației cu privire la tacticile de dezinformare, modelele de discurs și conținutul fabricat. Astfel de mecanisme ar trebui să fie utilizate cu precădere în perioadele critice, precum „alegerile, negocierile în domeniul energiei sau crizele de securitate”, acestea fiind cele mai susceptibile la astfel de atacuri.

În acest context, rezoluția îi cere Comisiei Europene să ia măsuri suplimentare prin identificarea vulnerabilităților cognitive și prin furnizarea unor repere în materie de reziliență.

Consolidarea securității cibernetice
Pentru cel de-al doilea domeniu, securitatea cibernetică, se solicită nu doar consolidarea rezilienței europene în fața atacurilor, ci și dezvoltarea unor capacități operaționale concrete, având ca scop final descurajarea actorilor ostili. Se accentuează faptul că astfel de capabilitati cibernetice suverane (inclusiv ofensive) vor trebui să detecteze, să atribuie și să neutralizeze amenințările.

În acest sens, se face apel la o cooperare mai strânsă cu NATO pentru a stabili contramăsurile cibernetice și limitele lor legale, care să asigure descurajarea agresorilor. Relația cu NATO este prevăzută ca una de complementaritate, mai ales în contextul îndemnurilor la realizarea de progrese în direcția unei veritabile Uniuni Europene a Apărării.

Totodată, colaborări suplimentare sunt prevăzute și cu parteneri precum Ucraina, Moldova, Armenia și statele din Balcanii de Vest, pentru a învăța din experiențele lor, ca țări aflate în prima linie, care sunt tacticile utilizate de Rusia și pentru a dezvolta mecanisme europene de reziliență.

Protejarea infrastructurii critice
Cât despre al treilea pilon, infrastructura critică, ce înglobează domeniile energiei, transporturilor și comunicațiilor (și prin satelit), se cere reducerea dependenței față de furnizorii cu grad ridicat de risc, examinarea mai strictă a investițiilor în domeniile strategice și aplicarea deplină a legislației europene privind reziliența și protejarea infrastructurii spațiale.

Deoarece campaniile de agresiune sunt coordonate, complexe și transfrontaliere, raportul sugerează crearea unui plan de acțiune care să conecteze sectoarele vizate și stabilirea unui singur punct de coordonare între Comisia Europeană și serviciul diplomatic al Uniunii, Serviciul European de Acțiune Externă.

 
În același timp, pentru a documenta operațiunile hibride împotriva Uniunii Europene din ultimul deceniu, rezoluția solicită crearea unei „Cărți negre a agresiunii hibride a Rusiei, Chinei și a altor țări”, care să fie dezbătută în cadrul Consiliului Uniunii Europene și prezentată anual Parlamentului European, în vederea impunerii unor costuri suplimentare statelor vinovate.

În linii mari, recomandările rezoluției vizează ca statele membre să coopereze mai eficient, de la asigurarea schimburilor de informații până la conectarea capabilităților naționale, să dezvolte o conștientizare comună a faptului că amenințările hibride pot reprezenta o formă de război și, alături de instituțiile Uniunii Europene, să conceapă răspunsuri mai rapide și mai sistematice.

Ce au spus europarlamentarii români în dezbatere
Victor Negrescu (S&D) a pus accent pe protejarea frontierelor și a infrastructurii critice: „Trebuie să fim pregătiți să ne protejăm frontierele, să apărăm infrastructura critică, să investim în sisteme moderne de apărare, inclusiv împotriva dronelor.” Negrescu a vorbit și despre costurile suportate de România ca stat aflat la frontiera Uniunii și a cerut sprijinirea sectoarelor afectate, operaționalizarea hub-ului de securitate la Marea Neagră și consolidarea prezenței militare în estul Europei.

Daniel Buda (PPE) a vorbit despre situația comunităților românești aflate în apropierea frontierei cu Ucraina și despre incidentele repetate cu drone: „Protejarea spațiului aerian al României nu poate rămâne însă doar responsabilitatea țării noastre.” El a cerut un răspuns european coordonat, inclusiv capacități adecvate de apărare și soluții pentru detectarea și neutralizarea rapidă a dronelor.

Cristian Terheș (ECR) a vorbit despre „controlul reflexiv”, pe care l-a descris drept o metodă de influențare a mediului informațional astfel încât persoana vizată să considere că decizia luată îi aparține în totalitate: „Cea mai sofisticată formă de ingerință malignă nu constă în a-i forța pe oameni să acționeze, ci în a-i face să creadă că decizia pe care o iau este în întregime a lor.”

Terheș a afirmat că societățile europene pot fi vizate nu numai prin forță, ci și prin manipularea informației, și a susținut cooperarea dintre statele membre, UE și NATO. În intervenția sa a rezumat obiectivul raportului astfel: „Europa trebuie să devină mai greu de manipulat, mai greu de destabilizat și mai greu de constrâns.”

Dan Barna (Renew Europe) a afirmat că România se află „în prima linie a războiului hibrid dus de Kremlin la Marea Neagră și pe flancul estic” și a făcut referire la incursiunile dronelor rusești, încălcările spațiului aerian și dezinformare: „Securitatea României este securitatea întregii Uniuni Europene.”

Barna a cerut operaționalizarea inițiativelor europene de apărare împotriva dronelor, desfășurarea sistemului Eastern Flank Watch și fonduri în viitorul buget multianual 2028-2034 pentru apărarea aeriană și protejarea frontierelor.

Cum au votat europarlamentarii români

În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vincze, Winkler
S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
ECR: Axinia, Târziu, Terheş
Renew: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu

Împotrivă
Neafiliați: Iovanovici Şoşoacă

Abținere
ECR: Piperea