Newsletter #Europuls August 2025
De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a beneficiat constant de sprijinul politicii de coeziune, unul dintre cele mai importante instrumente ale solidarității europene. În cei 18 ani, țara noastră a primit 89,4 miliarde de euro din fonduri europene, înregistrând un sold net pozitiv de peste 60 de miliarde de euro. Aceste resurse au contribuit la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea mediului de afaceri, îmbunătățirea serviciilor publice și susținerea comunităților din întreaga țară.
Chiar dacă efectele sunt vizibile în toate regiunile țării, nu toți românii cunosc amploarea și impactul acestor investiții. Din dorința de a face acest impact mai clar și mai apropiat de cetățeni, Europuls - Centrul de Expertiză Europeană și G4Media au inițiat proiectul COHERO4EU - Cohesion Heroes, co-finanțat de Uniunea Europeană.
Proiectul își propune două obiective principale: să informeze transparent și constant publicul despre beneficiile politicii de coeziune și să crească gradul de conștientizare privind rezultatele acestor investiții europene la nivel local și național.
Pentru atingerea acestor obiective, COHERO4EU va derula o amplă campanie editorială și de comunicare, cuprinzând articole, reportaje video, interviuri cu beneficiari, analize de impact, workshopuri și mese rotunde. Prin aceste acțiuni, ne dorim să scoatem în evidență poveștile și exemplele de bune practici din comunitățile care au beneficiat direct de fonduri europene.
Componenta offline a proiectului include cinci evenimente: locale, naționale și internaționale, la care vor participa peste 300 de persoane. Aceste întâlniri vor oferi un cadru pentru dialog între cetățeni, reprezentanți ai autorităților de la nivel local, național și european, experți și factori de decizie.
Un element central al COHERO4EU este sustenabilitatea. Toate materialele realizate vor fi disponibile în secțiuni dedicate pe site-urile Europuls și G4Media, devenind o arhivă publică accesibilă oricând. Mai mult, ne angajăm să menținem subiectul politicii de coeziune pe agenda publică și după încheierea proiectului, prin publicarea constantă de analize și actualizări.
COHERO4EU înseamnă evidențierea poveștilor din spatele cifrelor: despre oameni, comunități și transformări reale. Pentru noi, politica de coeziune este, înainte de toate, o investiție în viitorul României în Uniunea Europeană.
Chiar dacă efectele sunt vizibile în toate regiunile țării, nu toți românii cunosc amploarea și impactul acestor investiții. Din dorința de a face acest impact mai clar și mai apropiat de cetățeni, Europuls - Centrul de Expertiză Europeană și G4Media au inițiat proiectul COHERO4EU - Cohesion Heroes, co-finanțat de Uniunea Europeană.
Proiectul își propune două obiective principale: să informeze transparent și constant publicul despre beneficiile politicii de coeziune și să crească gradul de conștientizare privind rezultatele acestor investiții europene la nivel local și național.
Pentru atingerea acestor obiective, COHERO4EU va derula o amplă campanie editorială și de comunicare, cuprinzând articole, reportaje video, interviuri cu beneficiari, analize de impact, workshopuri și mese rotunde. Prin aceste acțiuni, ne dorim să scoatem în evidență poveștile și exemplele de bune practici din comunitățile care au beneficiat direct de fonduri europene.
Componenta offline a proiectului include cinci evenimente: locale, naționale și internaționale, la care vor participa peste 300 de persoane. Aceste întâlniri vor oferi un cadru pentru dialog între cetățeni, reprezentanți ai autorităților de la nivel local, național și european, experți și factori de decizie.
Un element central al COHERO4EU este sustenabilitatea. Toate materialele realizate vor fi disponibile în secțiuni dedicate pe site-urile Europuls și G4Media, devenind o arhivă publică accesibilă oricând. Mai mult, ne angajăm să menținem subiectul politicii de coeziune pe agenda publică și după încheierea proiectului, prin publicarea constantă de analize și actualizări.
COHERO4EU înseamnă evidențierea poveștilor din spatele cifrelor: despre oameni, comunități și transformări reale. Pentru noi, politica de coeziune este, înainte de toate, o investiție în viitorul României în Uniunea Europeană.
Află mai multe despre politica de coeziune!
Matematica politicii de coeziune: Cum devenim mai puternici împreună?
Principala politică de investiții a Uniunii Europene (UE) ar putea căpăta noi dimensiuni, conform propunerii Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034. Se propune o nouă creionare a bugetului UE, axată primordial pe securitate și apărare, competitivitate, aducând împreună, sub un plan de parteneriat național-regional, politicile de coeziune și politica agricolă comună.
Principala politică de investiții a Uniunii Europene (UE) ar putea căpăta noi dimensiuni, conform propunerii Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034. Se propune o nouă creionare a bugetului UE, axată primordial pe securitate și apărare, competitivitate, aducând împreună, sub un plan de parteneriat național-regional, politicile de coeziune și politica agricolă comună.
Noul buget al UE 2028-2034 - 2000 miliarde, mai simplu de accesat, agricultură, coeziune și PNRR?
Pe 16 iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat oficial propunerea sa privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene 2028-2034. Este unul din documentele fundamentale ale funcționării UE, iar discuțiile pe CFM au adus de-a lungul timpului conflicte, tensiuni și alianțe între statele membre UE. Această propunere marchează începutul unui proces lung de negocieri, menit să asigure că resursele financiare ale Uniunii sunt direcționate eficient către prioritățile politice și economice ale statelor membre. Proces din care România trebuie să facă parte în mod activ, întrucât țara noastră este un beneficiar net al fondurilor europene, primind mai multe fonduri decât contribuția sa la buget.
Pe 16 iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat oficial propunerea sa privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene 2028-2034. Este unul din documentele fundamentale ale funcționării UE, iar discuțiile pe CFM au adus de-a lungul timpului conflicte, tensiuni și alianțe între statele membre UE. Această propunere marchează începutul unui proces lung de negocieri, menit să asigure că resursele financiare ale Uniunii sunt direcționate eficient către prioritățile politice și economice ale statelor membre. Proces din care România trebuie să facă parte în mod activ, întrucât țara noastră este un beneficiar net al fondurilor europene, primind mai multe fonduri decât contribuția sa la buget.
Cum ar putea arăta următoarea politică de coeziune a UE?
În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din perioada 16-19 iunie de la Strasbourg, a fost discutat Raportul privind consolidarea zonelor rurale în UE prin politica de coeziune. Potrivit raportului, 25% din populația Europei trăiește în mediul rural, ocupând aproximativ 83% din teritoriul Uniunii Europene.
În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din perioada 16-19 iunie de la Strasbourg, a fost discutat Raportul privind consolidarea zonelor rurale în UE prin politica de coeziune. Potrivit raportului, 25% din populația Europei trăiește în mediul rural, ocupând aproximativ 83% din teritoriul Uniunii Europene.
În cadrul plenarei Parlamentului European din săptămâna 5-8 mai 2025, pe ordinea de zi s-a regăsit o rezoluție a Parlamentului European despre al nouălea raport privind coeziunea economică și socială.
Potrivit raportului, România este catalogată drept stat mai puțin dezvoltat, având în vedere Venitul Național Brut pe cap de locuitor de sub 75 % din media UE pentru perioada 2015-2017. Faptul că România este încadrată ca stat mai puțin dezvoltat înseamnă că are prioritate în alocările europene. Nu e o etichetă rușinoasă, ci o șansă strategică de dezvoltare — una pe care multe alte state au avut-o înaintea noastră și au folosit-o cu succes.
Potrivit raportului, România este catalogată drept stat mai puțin dezvoltat, având în vedere Venitul Național Brut pe cap de locuitor de sub 75 % din media UE pentru perioada 2015-2017. Faptul că România este încadrată ca stat mai puțin dezvoltat înseamnă că are prioritate în alocările europene. Nu e o etichetă rușinoasă, ci o șansă strategică de dezvoltare — una pe care multe alte state au avut-o înaintea noastră și au folosit-o cu succes.
Rămâi la curent cu cele mai importante noutăți și analize despre activitatea de la nivel european și național. Fii parte din comunitatea Europuls - tot ce contează, direct pe telefonul tău!
Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.
