În perioada 27-30 aprilie 2026, Parlamentul European se reunește la Strasbourg pentru a tranșa dosare care ating nucleul valorilor și securității Uniunii: de la redefinirea consimțământului în legislația penală și protecția animalelor de companie, până la marea arhitectură financiară a viitorului buget multianual și reglementarea strictă a giganților tehnologici și a piețelor digitale.

Pe agenda europarlamentarilor se află, de asemenea, măsuri critice pentru protejarea industriei europene în fața concurenței globale neloiale, noi mecanisme de prevenire a șomajului și strategii pentru siguranța oceanelor, totul sub semnul tragerii la răspundere a Rusiei pentru atacurile împotriva civililor.

Astfel, regăsim pe agenda sesiunii plenare:

• Cadrul Financiar Multianual 2028-2034

Sub coordonarea raportorilor Siegfried Mureșan (PPE) și Carla Tavares (S&D), Parlamentul European își stabilește poziția pentru negocierile privind viitorul buget multianual (2028-2034). Deputații europeni solicită un buget robust, echivalent cu 1,27% din Venitul Național Brut al UE, ceea ce reprezintă o creștere de 10% menită să contracareze efectele inflației și să susțină noile ambiții geopolitice ale Uniunii, fără a tăia însă din finanțarea politicilor tradiționale.

Mandatul votat în Comisia pentru Bugete (BUDG) și supus acum aprobării plenului include suplimentări masive față de planurile inițiale: 139 de miliarde de euro în plus pentru Politica Agricolă Comună și 78 de miliarde de euro pentru Politica de Coeziune. De asemenea, Parlamentul plasează cercetarea și educația în centrul priorităților sale, propunând 200 de miliarde de euro pentru programul Horizon Europe și o suplimentare de 16% pentru Erasmus+.

O condiție nenegociabilă a Parlamentului este gestionarea datoriei NextGenerationEU în afara plafoanelor bugetare obișnuite, pentru a preveni situația în care rambursarea împrumuturilor pandemice ar „înghiți” fondurile vitale pentru investiții.

Dacă plenul confirmă acest mandat, echipa de negociere va începe dialogul direct cu guvernele naționale (Consiliul UE) și Comisia Europeană. Aprobarea finală necesită unanimitatea celor 27 de state membre, urmată de un vot decisiv în Parlament. Deputații au avertizat deja că sunt gata să blocheze întregul pachet dacă prioritățile cetățenilor sunt ignorate, obiectivul fiind ca noul cadru financiar să fie gata până la finalul anului 2026 și operațional de la 1 ianuarie 2028.

• Modelul PNRR se extinde: plata pentru rezultate, nu doar pentru facturi

Uniunea Europeană trece printr-o transformare profundă a modului în care își cheltuiește banii, trecând de la vechiul sistem de rambursare a costurilor la un model bazat strict pe performanță. Inspirat de succesul și provocările Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), acest mecanism presupune că statele membre primesc fonduri doar atunci când ating obiective și jaloane concrete, nu doar pentru că au prezentat facturi eligibile.

Deși această schimbare promite să accelereze reformele și să taie din birocrație, ea vine la pachet cu riscuri majore de transparență și control pe care Parlamentul European vrea să le gestioneze înainte ca modelul să fie extins la scară largă în următorul buget al UE pentru perioada 2028-2034.

• Definiția violului bazată pe consimțământ în legislația UE

Parlamentul European face un pas decisiv pentru armonizarea protecției victimelor violenței sexuale, insistând ca absența consimțământului să devină standardul juridic central în toate statele membre. Va avea loc atât o dezbatere, cât și un vot asupra acestui raport.

Deși Uniunea a aderat la Convenția de la Istanbul în 2023, disparitățile legislative actuale lasă supraviețuitorii fără protecție egală. 

Parlamentul dorește redefinirea violului ca o încălcare a autonomiei sexuale și a integrității corporale, eliminând conceptele arhaice de „crimă împotriva moralei”.

Textul legislativ recunoaște oficial „reacția de îngheț” (freeze response), stipulând clar că absența rezistenței fizice nu poate fi interpretată drept consimțământ. Scopul este eliminarea stereotipurilor de gen din sălile de judecată și tragerea la răspundere a autorilor indiferent de prezența violenței fizice vizibile.

• Sprijin proactiv pentru prevenirea șomajului

Parlamentul European propune o schimbare radicală de viziune asupra modului în care Uniunea își protejează forța de muncă în fața marilor schimbări economice. 

Până acum, Fondul european de ajustare la globalizare oferea asistență abia după ce oamenii își pierdeau deja locul de muncă din cauza restructurărilor masive. Noua strategie transformă acest mecanism într-un instrument proactiv, care să intervină înainte ca disponibilizările să aibă loc. Miza este ca lucrătorii din companiile aflate în plin proces de tranziție verde sau digitală să fie recalificați din timp, permițându-le să ocupe noi funcții fie în aceeași întreprindere, fie la alți angajatori, evitând astfel trauma șomajului.
Prin implicarea timpurie a sindicatelor și utilizarea unor reguli mai simple privind ajutoarele de stat, Parlamentul urmărește ca acest fond să fie un motor de transformare care să ajute angajații să se adapteze la noile tehnologii fără a-și pierde stabilitatea financiară.

• Parlamentul European solicită aplicarea strictă a normelor DMA împotriva monopolurilor tehnologice

Parlamentul European pune presiune pe Comisia Europeană pentru a aplica mult mai dur Legea piețelor digitale (DMA), regulamentul care îi ține în frâu pe giganții tech precum Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta sau Microsoft.

Aceste companii sunt monitorizate riguros pentru a preveni practicile care limitează libertatea de alegere a consumatorilor și care ridică bariere artificiale în calea startup-urilor inovatoare din UE. 

Deputații europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la strategiile subtile de auto-preferențiere, prin care giganții tech își favorizează propriile servicii în detrimentul concurenței, în special în domenii emergente precum inteligența artificială și serviciile de cloud computing. Parlamentul solicită Comisiei Europene să utilizeze toate pârghiile de control, inclusiv sancțiuni financiare, pentru a garanta că integrarea noilor tehnologii AI nu devine un instrument de consolidare a monopolurilor.

• Protejarea produselor și locurilor de muncă „Made in EU”

Parlamentul European intervine, prin această rezoluție, pentru a proteja firmele locale și locurile de muncă în fața valului de produse ieftine și neconforme, provenite în special de pe platformele asiatice de e-commerce. Problema nu este doar prețul scăzut, ci faptul că aceste mărfuri ignoră standardele europene de siguranță, sănătate și protecție a mediului. În timp ce producătorii europeni respectă reguli stricte și costisitoare, competitorii externi inundă piața cu produse adesea periculoase, subvenționate masiv de statele lor, punând în pericol supraviețuirea micilor afaceri de familie din Uniune.

Pentru a restabili echilibrul, Parlamentul propune măsuri de control riguroase, precum eliminarea scutirilor vamale pentru coletele mici și introducerea unui „pașaport digital” care să garanteze originea și siguranța fiecărui obiect.

• Alfabetizarea financiară și ascensiunea „finfluencerilor”

Raportul, ce va fi dezbătut și votat în plenul Parlamentului European, abordează decalajul dintre complexitatea piețelor financiare moderne și nivelul scăzut de educație financiară al cetățenilor, vizând direct fenomenul influencerilor financiari de pe rețelele sociale, cunoscuți sub numele de „finfluenceri”.

Aceștia sunt creatori de conținut pe platforme precum TikTok sau YouTube care oferă sfaturi despre investiții sau criptomonede, adesea fără studii de specialitate.
Deși pot face economia mai accesibilă tinerilor, ei aduc riscuri uriașe de publicitate ascunsă și escrocherii. Parlamentul vrea să transforme acest „Vest Sălbatic” digital într-un spațiu reglementat, cerând etichetarea obligatorie a parteneriatelor plătite și avertismente de risc la fel de vizibile ca promisiunile de profit.

Totodată, legislația urmărește combaterea dezinformării generate de AI, precum videoclipurile false (deepfakes), și propune alfabetizarea financiară ca disciplina în școli, astfel încât cetățenii să poată identifica singuri capcanele online.

• Tragerea la răspundere a Rusiei pentru atacurile împotriva civililor

Parlamentul European pune din nou pe masă problema responsabilității juridice a Rusiei, în urma atacurilor neîncetate asupra populației civile din Ucraina.

Parlamentul subliniază că nicio pace durabilă nu poate fi construită fără ca victimele să primească dreptate și fără ca distrugerile provocate infrastructurii civile să fie reparate. Dezbaterea pregătește terenul pentru votul de joi, prin care europarlamentarii vor solicita comunității internaționale să accelereze strângerea probelor și să asigure resursele necesare pentru ca vinovații să fie pedepsiți.

• Bunăstarea câinilor și a pisicilor și trasabilitatea acestora

O altă temă majoră a acestei sesiuni vizează protecția animalelor de companie și combaterea comerțului ilegal. Parlamentul dezbate noi norme stricte pentru crescători, adăposturi și magazine, propunând chiar interzicerea totală a vânzării de câini și pisici în pet-shop-uri, deoarece aceste spații nu pot asigura un mediu adecvat.

Pentru a garanta trasabilitatea, fiecare animal va trebui identificat prin microcip și înregistrat într-o bază de date națională înainte de a fi introdus pe piață, măsură ce va lovi direct în rețelele de trafic ilegal. De asemenea, sunt vizate practicile de reproducere abuzivă, fiind interzise consangvinizarea sau reproducerea pentru hibrizi, precum și participarea la concursuri a animalelor cu mutilări estetice sau trăsături conformaționale excesive care le afectează sănătatea.

Regulamentul introduce standarde stricte de manipulare, interzicând zgărzile de forță sau strangulante și limitând utilizarea botnițelor, oferind în același timp medicilor veterinari libertatea de a alege cele mai bune metode de sterilizare sau identificare, protejând astfel bunăstarea animală pe tot parcursul vieții.

• Carta UE privind diplomația oceanelor

Oceanul este considerat o necesitate strategică pentru securitatea și comerțul Europei, având în vedere că 90% din comerțul internațional se desfășoară pe mare și 99% din traficul de internet trece prin cabluri submarine. Parlamentul cere ca UE să își folosească ponderea economică pentru a impune standarde de sustenabilitate partenerilor globali și pentru a proteja suveranitatea alimentară a Uniunii.

Un accent deosebit este pus pe pescuitul la scară mică, în special în regiunea mediteraneană, europarlamentarii cerând ca măsurile de protecție a mediului să fie dublate de sprijin economic pentru pescari, care sunt recunuoscuți acum oficial drept „custozi ai mediului marin”.