Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat astăzi în plenul Parlamentului European discursul anual în care sunt punctate prioritățile UE pentru viitor, dar și un scurt bilanț al ultimului an.
Discursul a avut câteva teme cheie: securitate, ajutor umanitar, dar mai ales un apel constant la unitate din partea statelor membre.

Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a subliniat înainte de discurs tabloul global în care ne aflăm și în care are loc acest discurs: agresiunea Rusiei continuă față de Ucraina, situația din Gaza, relațiile transatlantice care se redefinesc. Ea a accentuat câteva dintre temele de interes pentru legislatura Parlamentului European, precum securitatea, protecția locurilor de muncă, simplificarea birocrației, o Europă mai echitabilă care oferă un viitor sigur care să ne definească. Toate acestea într-o sală de plen jumătate goală, iar europarlamentarii de extremă stânga prezenți în sală fiind îmbrăcați în roșu, în semn de protest contra atacurilor din fâșia Gaza.

Discursul a fost adresat direct cetățenilor și modul în care aceștia resimt consecințele tabloului global: costul de trai ridicat, schimbările de pe piața muncii, știrile îngrijorătoare pe care le văd la televizor și lipsa de siguranță. Ezitarea statelor membre în a lua decizii rapide și clare se traduce în slăbiciune pentru UE, o slăbiciune care va avantaja ambițiile imperialiste ale Rusiei. Din păcate, UE trebuie să depășească această etapă și să nu îi mai frică să acționeze pentru protecția cetățenilor săi: „Europa este într-o luptă pentru destinul pe care noi vrem să îl conturăm”

Autonomia Europei este importantă și trebuie susținută prin propriile tehnologii, dar și prin modul în care ne alegem partenerii cu care lucrăm pentru obiectivele noastre: securitatea UE, noi tehnologii dezvoltate acasă: ”Trebuie să avem libertatea și puterea de a ne defini propriul destin”. În ciuda crizelor din ultimii ani, au existat presiuni, iar capacitatea UE a fost subestimată. Provocările au fost depășite însă, nu complet, iar reziliența UE de a face față provocărilor viitoare trebuie îmbunătățită.

Securitate și războiul din Ucraina

”Are Europa stomacul să lupte? Avem unitate și simțul urgenței? Avem voință politică și abilități care să susțină strategia și viziunea? Sau o să fim făcuți să ne luptăm între noi în loc să construim?”. Principala problemă a deciziilor UE vine din interior, Președinta punctând dimensiunea dezinformării și polarizării acute a societății pe care UE o traversează de câțiva ani și care îi împiedică unitatea. Cetățenii și-au pierdut încrederea în instituții și trebuie recâștigată cu orice preț, un sentiment pe care îl resimțim și noi în România mai acut de la alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024.

Ursula von der Leyen a anunțat că UE, alături de alți parteneri, va găzdui un Summit prin care va pune presiune pe regimul de la Kremlin ca fiecare copil răpit să se întoarcă acasă. A reiterat în discursul său drama prin care trec familiile ucrainene, divizate, cu copii răpiți și duși în Rusia: „Sasha, un băiețel de 11 ani, a fost despărțit de mama sa când armata rusă a ocupat Mariupol. A fost dus într-o tabără de „filtrare” și i s-a spus că de acum va avea o mamă rusoaică, dar bunica lui Sasha a depus eforturi supraomenești și a reușit să îl recupereze”. Din păcate, sunt sute de astfel de povești ale copiilor ucraineni, un mesaj pe care și Melania Trump, Prima Doamnă a Statelor Unite, l-a transmis printr-o scrisoare Președintelui Vladimir Putin cu ocazia Summitului din Alaska. Summit evocat de Președinta Comisiei Europene ca fiind “greu de urmărit”, dat fiind modul prietenos în care Vladimir Putin a fost primit, precum și lipsa de rezultate a discuțiilor în cauză. A salutat întâlnirea liderilor europeni cu Președintele Trump din Washington post-Alaska, o discuție mai constructivă, ce oferă speranță pentru o pace durabilă și echitabilă.

Totuși, în acest moment, Vladimir Putin refuză să se întâlnească cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar în noaptea trecută Rusia a încălcat spațiul aerian polonez, continuând în același timp să atace Ucraina. Președinta von der Leyen a anunțat ferm: „Mesajul lui Putin este clar și al nostru trebuie să fie la fel”. Polonia a activat acum câteva ore Articolul 4 din Carta NATO, care prevede consultări atunci când un stat membru se simte amenințat. Va avea loc o reuniune de urgență a Alianței.

„Avem nevoie de mai mult sprijin pentru Ucraina”, a mai declarat von der Leyen. UE a contribuit cu peste 170 miliarde de euro, mai mult decât orice ajutor primit de către Ucraina de la alt partener. Presiunea pe economia Rusiei trebuie să continue, și din acest motiv se lucrează la al 19-lea pachet de sancțiuni și se analizează o eliminare până la finalul anului 2027 a combustibililor fosili ruși din statele UE care încă se mai aprovizionează. Renunțarea treptată la aceste importuri este contestată de Ungaria și Slovacia, două țări fără ieșire la mare care rămân dependente de petrolul și gazele rusești, dar Casa Albă susține această eliminare. În paralel, UE va intra într-o alianță de drone cu Ucraina în valoare de 6 miliarde de euro, folosind puterea industrială a Europei. De asemenea, UE va oferi un împrumut pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei, împrumut care va fi finanțat din dobânzile activelor rusești înghețate, iar activele în sine nu vor fi atinse: "Ucraina va rambursa împrumutul doar după ce Rusia va plăti reparațiile de război."

„Europa protejează fiecare metru pătrat din teritoriul său.” Se lucrează la consolidarea apărării UE. Instrumentul SAFE, la care au aplicat deja 19 state membre ale UE, va oferi 800 de miliarde euro pentru consolidarea capacităților militare. România are a doua cea mai mare alocare prin acest instrument, de peste 16 miliarde euro. De asemenea, la următorul Consiliu European, se va prezenta un Nou Semestru European al Apărării, adică un nou mecanism de coordonare a investițiilor și proiectelor europene de apărare.

Se subliniază importanța Flancului Estic al UE, o zonă care înțelege cel mai bine riscurile din cauza istoriei: ”acum 80 de ani acest continent era un iad, iar acum 40 de ani a fost divizat”. Se va investi într-un sistem de monitorizare avansat pentru flancul estic, dar și într-un „zid” care să oprească dronele să parcurgă spațiul aerian european.

În ceea ce privește situația din Gaza, Președinta Comisiei Europene a condamnat în cele mai dure cuvinte criza umanitară prin care trece populația. Ursula von der Leyen a propus o suspendare parțială a Acordului de Asociere UE-Israel, axată pe aspectele sale comerciale. Acesta este un pas cerut de unele state membre, dar căruia Comisia Europeană i s-a opus până acum.

Nu în ultimul rând, extinderea UE este necesară pentru securitatea continentului și pentru o sincronizare mai bună a resurselor în caz de criză: ”Numai o Europă (re)unită poate fi puternică. Pentru Ucraina, pentru Moldova și Balcanii de vest, viitorul lor este în UE. Haideți să le aducem aici împreună”.

Competitivitate

În contextul dificultăților economice și geopolitice, competitivitatea este un factor esențial, iar dependența UE poate fi folosită împotriva noastră, cum este de altfel folosită în prezent în această matematică a influenței globale. Președinta von der Leyen a menționat dialogurile strategice ale UE cu industriile cheie din zona de servicii, energie sau telecomunicații, necesare nu doar pentru dezvoltarea economică, dar și pentru protecția locurilor de muncă. Comisia va colabora cu investitori privați pentru a înființa Scaleup Europe Fund, pentru a investi rapid în companii aflate la început de drum, dar cu potențial de creștere rapidă în sectoare tehnologice critice. Termenul politic asumat trebuie să fie bine definit, de aceea se va lucra la o foaie de parcurs pentru Piața Unică până în 2028.

Se va introduce de asemenea un criteriu “fabricat în Europa” în achizițiile publice, iar atunci când investim, de exemplu, prin “Global Gateway”, stabilim stimulente puternice pentru ca partenerii să cumpere produse europene. A fost menționat "pachetul Battery Booster": o investiție de până la 1,8 miliarde de euro pentru a produce baterii în Europa – și a reduce dependențele de state terțe.

Viitorul automobilelor poate fi influențat de Europa, care ar trebui să construiască propria mașină electrică, cu lanțuri de aprovizionare pur europene. Europa nu poate lăsa China și pe alții să cucerească această piață, iar viitorul acestei piețe trebuie setat de Europa.

Relația UE - SUA

Ursula von der Leyen a abordat criticile la adresa acordului comercial UE-SUA, ale cărui condiții sunt considerate inegale și mai degrabă în favoarea SUA. Von der Leyen a precizat că obiectivul acordului a fost menținerea accesului pe piața americană pentru industriile europene, și a susținut că acest acord oferă un avantaj competitiv companiilor europene, deoarece unii concurenți din state terțe se confruntă cu tarife americane mult mai mari. Cu toate acestea, reacția europarlamentarilor a fost modestă, cu aplauze limitate.

În cele din urmă, ea a apărat dreptul UE de a-și stabili propriile standarde și reglementări în domenii precum mediul și digitalizarea, ca răspuns la provocările lansate de Donald Trump. Von der Leyen a denunțat algoritmii care exploatează vulnerabilitățile copiilor pentru a le crea dependență, descriind acest fenomen ca pe un „tsunami al Big Tech” care inundă casele familiilor. Ursula von der Leyen a subliniat că este timpul să fie luată în considerare o interdicție de vârstă la nivel european pentru accesarea rețelelor de socializare.

Prioritățile europene readuse la masă: Pactul Verde, criza locuințelor, sănătate, stat de drept

Von der Leyen a subliniat că UE este un lider global în tehnologiile curate, având un număr superior de brevete față de SUA și fiind pe cale să ajungă din urmă capitalul de risc american în acest domeniu. Von der Leyen a menționat că UE este pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030, prezentând Pactul Verde nu doar ca un proiect climatic, ci și ca un instrument strategic pentru securitatea și forța economică a Europei.

A fost abordată de asemenea criza locuințelor, descrisă drept o criză socială, subliniind creșterea prețurilor locuințelor cu peste 20% în UE și scăderea numărului de autorizații de construire. Ca răspuns, Ursula a anunțat un Summit UE pentru Locuire și un nou „Plan european pentru locuințe la prețuri accesibile”. Acest plan vizează revizuirea normelor privind ajutoarele de stat, simplificarea construirii de locuințe și cămine studențești, și propunerea unei inițiative legislative pentru închirierile pe termen scurt.

Ursula von der Leyen a mai subliniat că respectul pentru statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o condiție esențială pentru ca statele membre să poată accesa fondurile UE. Această declarație a fost o aluzie directă la regresul democratic din Ungaria, care a dus deja la înghețarea unor fonduri de către Comisia Europeană. Ea a adăugat că această legătură dintre finanțare și respectarea legii va fi întărită și mai mult în următorul buget pe termen lung al UE (Cadrul Financiar Multianual 2028-2034).

Nu în ultimul rând, Președinta Comisiei Europene a conferit politicii de sănătate o dimensiune globală remarcabilă, poziționând UE ca lider într-un moment în care alții — în special SUA — se retrag. Criza globală de sănătate este alimentată de dezinformarea care încetinește progresul global în cercetarea și eliminarea completă a unor boli. UE va conduce o nouă Inițiativă globală pentru reziliența în sănătate întrucât „Europa este pregătită să conducă”.

Concluzii

Este clar că Europa se află la răscruce de drumuri și este atacată din toate părțile - atât în extern, cât și în intern. Orizontul de timp în care Europa trebuie să se regrupeze este de maxim 5 ani. Securitatea granițelor, limitarea dependenței, creșterea competitivității și integrarea europeană sunt cei mai importanți piloni. Ne luptăm, pe lângă amenințările fizice vizibile (agresiunea Rusiei și provocările venite din partea ei către statele membre UE), și cu un actor nevăzut - dezinformarea și propaganda ce a invadat fiecare stat membru UE..

Acesta este ultimul clopoțel pentru liderii europeni. Dovedim unitate și trecem împreună peste? Sau lăsăm populismul și interferențele să pună capăt celui mai fructuos proiect al omenirii?

Condamnarea dezinformării și a agresiunii, condamnarea definitivă a campaniilor de dezinformare și sprijinirea transparenței și comunicării constante cu cetățenii este singura rețetă care ne poate scoate la liman.