Arătăm de asemenea faptul că, deși proiectul de lege se referă mai ales la conținutul ilegal, acesta nu clarifică diferența față de dezinformare, care este mult mai greu de definit, mulțumindu-se la a face referiri la această noțiune atunci când abordează conceptul de conținut cu potențial periculos.

Mai mult, conform acestei propuneri de lege, conținutul ilegal de pe platformele de social media ar urma să fie eliminat în 15 minute, termen total nerealist din punctul nostru de vedere, și în contradicție cu prevederile DSA, neținând cont de realitățile tehnice și juridice. Totodată, nu rezultă din dispozițiile legii dacă ai drept de apel în cazul eliminării conținutului potențial ilegal.

Desigur, nu putem nega, combaterea conținutului ilegal și dăunător online constituie un obiectiv legitim în societățile moderne. Cu toate acestea, ea necesită o înțelegere adecvată a cadrelor deja existente, în special la nivelul UE, și trebuie să fie orientată către adoptarea unor norme suficient de clare, aplicabile, coerente și proporționale. În caz contrar, în loc să rezolve problemele pe care pretind că le abordează, acestea ar afecta grav drepturile digitale ale majorității și ar crea distorsiuni grave în construirea unei piețe interne digitale europene viabile și dinamice.

Există totuși și motive întemeiate pentru a lăuda inițiativa legiuitorului român. În primul rând, trebuie apreciat interesul real pentru siguranța copiilor în mediul online, o temă care ne privește pe toți, nu doar pe părinți sau profesori. Într-o perioadă în care copiii pot descărca o aplicație, discuta cu necunoscuți sau primi reclame personalizate înainte să își dea seama ce înseamnă protecția datelor, o astfel de inițiativă arată o preocupare autentică pentru o societate mai sănătoasă și mai sigură. Existența acestor propuneri legislative are efecte benefice precum: deschiderea unui dialog național despre modul în care copiii noștri folosesc mediul online, dar și despre responsabilitatea platformelor digitale. Discuția nu trebuie purtată doar între instituții, ci și acasă, în școli și în comunități. De exemplu, părinții ar trebui să știe ce înseamnă setările de confidențialitate, profesorii să poată recunoaște semnele dependenței digitale, iar tinerii să înțeleagă că un simplu „click” poate avea consecințe juridice. Este de asemenea benefic ca România să se implice activ în această dezbatere la nivel european, împărtășind propriile experiențe.

Astfel, putem contribui la o cultură europeană a responsabilității digitale, unde fiecare utilizator înțelege implicațiile transferului de date, protecției vieții private, dar și avantajele economice ale serviciilor digitale oferite de marile platforme. Fiecare consumator de social media ar trebui să fie mai conștient de ce reprezintă protecția datelor și a vieții personale, transferul de date, protecția drepturilor fundamentale și beneficiile economice aduse de serviciile digitale oferite de marile platforme. Legiuitorul român a dat dovadă de grijă pentru siguranță, însă această grijă trebuie rafinată. Tehnologia oferă oportunități uriașe, dar și riscuri reale, de la expunerea la conținut dăunător până la fraudă, hărțuire sau manipulare. Înțelept ar fi să adoptăm măsuri proporționale, care să protejeze fără a sufoca dezvoltarea tehnologică, educațională sau profesională. Oportunitățile vin cu riscuri, iar tehnologia cu toate oportunitățile pe care le oferă nu constituie excepție de la această regulă. Din acest motiv înțelept ar fi să promovăm atitudini echilibrate care să rezulte în măsuri proporționale, care să țină cont de riscurile concrete și fără să limiteze oportunitățile de dezvoltare tehnologică, educațională și de comunicare. Suntem într-un context în care există riscuri în mediul online, iar acest lucru nu se datorează marilor platforme, ci celor care intenționează să folosească mediul online pentru a comite infracțiuni.

Legiuitorul român ar trebui să își continue activitatea de grijă pentru siguranța noastră, dar într-un dialog cu societatea civilă și toți și cu platfomele social media. Legiuitorul român beneficiază de o mare putere și poate ajuta prin a crea un cadru legislativ adaptabil vremurilor care vor urma, dezvoltarea coerenței legislative, înțelegerea modului în care are loc traducerea în practică a acestor măsuri complexe, dar și prin punerea accentului pe prevenție, învățare și nu pe sancționare și blocare a accesului la tehnologie vitală pentru viața noastră personală, dar și profesională. În acest sens, suntem de părere că următoarele măsuri ar fi binevenite: