Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută un raport ce conține recomandări pentru cel de-al 28-lea regim propus de Comisia Europeană, un cadru juridic destinat afacerilor din Uniunea Europeană. Raportul a fost coordonat de europarlamentarul Rene Repasi (S&D) și a trecut prin Comisia Juridică a Parlamentului European, din care fac parte europarlamentarii români Victor Negrescu (S&D), Daniel Buda (PPE) și Gheorghe Piperea (ECR).

Ce este al 28-lea regim?

Uniunea Europeană este o piață unică, unde bunurile, serviciile și capitalul circulă liber. Cu toate acestea, regulile după care funcționează firmele nu sunt aceleași peste tot. De la o țară la alta diferă taxele, condițiile de faliment, modul în care sunt protejați angajații sau costurile pentru a deschide și conduce o afacere.

Pentru o firmă care vrea să activeze în mai multe state membre, aceste diferențe creează probleme concrete. O companie trebuie să se adapteze la reguli diferite în fiecare țară, să înțeleagă legi noi și să suporte costuri administrative suplimentare. Cu cât firma este mai mare sau vrea să se extindă mai mult, cu atât acest lucru devine mai complicat.

Un document publicat recent de Parlamentul European arată că, din acest motiv, multe firme din UE evită investițiile mari. Situația este și mai vizibilă în cazul investitorilor din afara Uniunii, care aleg adesea alte piețe considerate mai simple și mai previzibile. În timp, acest lucru afectează competitivitatea economiei europene în raport cu actori globali precum Statele Unite sau China.

Pentru a nu rămâne în urmă, Uniunea Europeană încearcă să devină un loc mai atractiv pentru afaceri. Asta presupune reguli clare, mai puțină birocrație, proceduri ușor de înțeles și decizii publice previzibile. Firmele au nevoie să știe la ce să se aștepte atunci când investesc sau își extind activitatea.

În acest context apare al 28-lea regim. Denumirea vine de la cele 27 de state membre, la care se adaugă un set suplimentar de reguli comune, la nivel european. Ideea a fost discutată încă de la începutul anului 2025, inclusiv în cadrul dezbaterilor legate de Raportul Draghi.

Pe scurt, al 28-lea regim introduce un set unic de reguli pentru anumite firme, valabil în toate statele membre. O companie care alege acest regim nu mai trebuie să se adapteze la 27 de sisteme diferite, ci funcționează după aceleași reguli de bază oriunde în UE. Statele membre pot păstra legislația proprie, dar oferă această opțiune suplimentară firmelor care vor un cadru mai simplu.

Scopul este ca spațiul european să treacă de la un sistem fragmentat la unul mai coerent, în care o firmă se poate înființa rapid, inclusiv digital, iar regulile pe care trebuie să le respecte sunt clare și ușor de aplicat. În loc să fie o piedică, legislația devine un sprijin pentru dezvoltarea afacerilor.

Propunerile din Parlamentul European: ce s-a votat?

Raportul Parlamentului European propune un set de reguli comune pentru așa-numitul „al 28-lea regim”, cunoscut și ca EU Inc. Ideea este să fie mai simplu pentru unele firme să se înființeze și să funcționeze în Uniunea Europeană, fără să se lovească de reguli diferite în fiecare stat. Regimul se aplică doar firmelor cu răspundere limitată care nu sunt listate la bursă. Acestea se numesc „Societăți europene unificate”, iar regulile EU Inc se aplică doar lor.

Regulile acestui regim sunt aceleași în toate statele membre și sunt preluate în legislațiile naționale. În același timp, dreptul muncii și drepturile sociale rămân la nivel național. Cu alte cuvinte, salariile, programul de lucru, concediile, contribuțiile sociale și protecția angajaților nu se schimbă. Firmele care intră sub EU Inc respectă în continuare regulile din țara în care își desfășoară activitatea și nu pot folosi acest cadru pentru a ocoli legislația muncii.

Raportul introduce un portal digital unic, unde sunt adunate toate informațiile necesare pentru aceste firme. Prin acest portal se pot semna contracte online, se pot emite facturi electronice și se pot face operațiuni simple, precum vânzarea de acțiuni. Un element important este că o „Societate europeană unificată” se poate înființa în 48 de ore, fără proceduri birocratice complicate.

Portalul include și reguli care protejează firmele noi și întreprinderile mici și mijlocii. În special, sunt vizate firmele-fantomă, companii care există doar pe hârtie și care evită plata taxelor sau oferă servicii la prețuri foarte mici tocmai pentru că nu au costuri reale. Aceste practici îi pun în dezavantaj pe cei care respectă regulile. Eliminarea lor ajută firmele corecte să concureze în condiții normale.

În privința angajaților, propunerea păstrează regulile existente și încurajează firmele să atragă oameni bine pregătiți. Sunt încurajate parteneriatele cu universități și centre de cercetare, iar libera circulație în UE le permite astfel potențialilor angajați să lucreze mai ușor în alte state membre. Angajații își păstrează dreptul de a fi reprezentați prin sindicate și de a nu fi discriminați.

Raportul include și măsuri pentru a face Uniunea Europeană mai atractivă pentru investitori din afara UE, prin ghiduri clare pentru firmele din țări terțe care vor să își desfășoare activitatea în statele membre. Aceste ghiduri explică pașii de urmat și regulile aplicabile, astfel încât investițiile să fie mai ușor de realizat.

Cum au votat europarlamentarii români?

Pentru:
PPE(Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler),
Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu),
S&D (Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Mușoiu, Negrescu, Nica, Tudose),
Neafiliați (Lazarus),
Verzii (Ștefănuță),
ECR (Sturdza, Târziu, Terheș)

Împotrivă: Niciun europarlamentar român nu s-a împotrivit

Abțineri: ECR (Teodorescu)

De la vot, au fost absenți europarlamentarii Axinia, Piperea (ECR) și Șoșoacă (Neafiliați).