Cum au votat europarlamentarii români întărirea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride rusești?
În ultimele săptămâni, sprijinul internațional pentru Republica Moldova a devenit tot mai vizibil. De Ziua Independenței Republicii Moldova, pe 27 august, la Chișinău au fost prezenți liderii Franței, Germaniei și Poloniei, urmați de președintele României, Nicușor Dan, pe 31 august. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul celui mai important discurs anual privind Starea Uniunii - SOTEU 2025: „Extinderea UE este necesară pentru securitatea continentului și pentru o sincronizare mai bună a resurselor în caz de criză: Numai o Europă (re)unită poate fi puternică. Pentru Ucraina, pentru Moldova și Balcanii de vest, viitorul lor este în UE. Haideți să le aducem aici împreună”.
În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a susținut un discurs în plenul Parlamentului European, prezentând provocările și progresele țării sale privind procesul de aderare la Uniunea Europeană. În aceeași zi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride rusești și a ingerințelor ostile, prin care și-a reafirmat sprijinul ferm pentru drumul european al Chișinăului. Documentul subliniază, de asemenea, importanța alegerilor parlamentare din 28 septembrie, considerate cruciale pentru consolidarea democrației și pentru continuarea parcursului de aderare.
Mesajul ferm al Parlamentului European
Rezoluția transmite două mesaje principale. Primul condamnă ferm orice încercare de destabilizare a Republicii Moldova, prin finanțări ilegale, dezinformare sau presiuni economice. Al doilea evidențiază progresele realizate în justiție, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice. Parlamentul European recomandă Consiliului și Comisiei să mențină sprijinul oferit Moldovei, să accelereze procesul de integrare pe baza meritelor obținute și să contribuie la organizarea unor alegeri libere și corecte. În acest context, rezoluția solicită urgentarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și demararea negocierilor pe capitole, subliniind pregătirea acesteia pentru acest pas.
Sprijinul Uniunii nu se limitează la declarații. Republica Moldova beneficiază de un Plan de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro, menit să întărească economia și să reducă vulnerabilitățile structurale, și va fi inclusă, din 2026, în zona de roaming a UE. Aceste măsuri arată faptul că avantajele apropierii de UE sunt reale și tangibile pentru cetățeni, chiar și înainte de aderare. În ansamblu, rezoluția arată faptul că Republica Moldova a devenit o prioritate strategică pentru UE. Vizitele liderilor europeni și discursul Maiei Sandu au creat contextul pentru acest vot, care transmite un mesaj clar: drumul european al țării este ireversibil, în ciuda presiunilor externe.
Votul europarlamentarilor români - sprijin majoritar, dar nu unanim
Un aspect important rămâne modul în care au votat europarlamentarii români: România, ca principalul partener al Chișinăului, ar trebui să demonstreze sprijinul politic pentru parcursul european al Republicii Moldova. Rezoluția a fost adoptată cu un sprijin covârșitor: 490 de voturi pentru, 65 împotrivă, 85 de abțineri.
Privind introducerea următorului fragment în textul rezoluției, europarlamentarii români au votat astfel:
„întrucât o anchetă jurnalistică recentă, bazată pe infiltrarea rețelei partidului ȘOR de către un reporter sub acoperire începând cu 2024, a dezvăluit că sute de conturi false, gestionate de activiști ai blocului politic «Victorie» aflat sub controlul lui Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a disemina propagandă rusă pe TikTok și Facebook; întrucât acest conținut anti-european, pe deplin aliniat narațiunilor Kremlinului, era monitorizat și coordonat sistematic prin grupuri și canale secrete de pe Telegram”
Pentru: PPE (Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Mușoiu, Negrescu); ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Terheş); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: Neafiliați (Șoșoacă)
În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat:
Pentru: PPE (Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Negrescu); ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Terheș); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu)
Abțineri: Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: Neafiliați (Șoșoacă)
În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a susținut un discurs în plenul Parlamentului European, prezentând provocările și progresele țării sale privind procesul de aderare la Uniunea Europeană. În aceeași zi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride rusești și a ingerințelor ostile, prin care și-a reafirmat sprijinul ferm pentru drumul european al Chișinăului. Documentul subliniază, de asemenea, importanța alegerilor parlamentare din 28 septembrie, considerate cruciale pentru consolidarea democrației și pentru continuarea parcursului de aderare.
Mesajul ferm al Parlamentului European
Rezoluția transmite două mesaje principale. Primul condamnă ferm orice încercare de destabilizare a Republicii Moldova, prin finanțări ilegale, dezinformare sau presiuni economice. Al doilea evidențiază progresele realizate în justiție, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice. Parlamentul European recomandă Consiliului și Comisiei să mențină sprijinul oferit Moldovei, să accelereze procesul de integrare pe baza meritelor obținute și să contribuie la organizarea unor alegeri libere și corecte. În acest context, rezoluția solicită urgentarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și demararea negocierilor pe capitole, subliniind pregătirea acesteia pentru acest pas.
Sprijinul Uniunii nu se limitează la declarații. Republica Moldova beneficiază de un Plan de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro, menit să întărească economia și să reducă vulnerabilitățile structurale, și va fi inclusă, din 2026, în zona de roaming a UE. Aceste măsuri arată faptul că avantajele apropierii de UE sunt reale și tangibile pentru cetățeni, chiar și înainte de aderare. În ansamblu, rezoluția arată faptul că Republica Moldova a devenit o prioritate strategică pentru UE. Vizitele liderilor europeni și discursul Maiei Sandu au creat contextul pentru acest vot, care transmite un mesaj clar: drumul european al țării este ireversibil, în ciuda presiunilor externe.
Votul europarlamentarilor români - sprijin majoritar, dar nu unanim
Un aspect important rămâne modul în care au votat europarlamentarii români: România, ca principalul partener al Chișinăului, ar trebui să demonstreze sprijinul politic pentru parcursul european al Republicii Moldova. Rezoluția a fost adoptată cu un sprijin covârșitor: 490 de voturi pentru, 65 împotrivă, 85 de abțineri.
Privind introducerea următorului fragment în textul rezoluției, europarlamentarii români au votat astfel:
„întrucât o anchetă jurnalistică recentă, bazată pe infiltrarea rețelei partidului ȘOR de către un reporter sub acoperire începând cu 2024, a dezvăluit că sute de conturi false, gestionate de activiști ai blocului politic «Victorie» aflat sub controlul lui Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a disemina propagandă rusă pe TikTok și Facebook; întrucât acest conținut anti-european, pe deplin aliniat narațiunilor Kremlinului, era monitorizat și coordonat sistematic prin grupuri și canale secrete de pe Telegram”
Pentru: PPE (Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Mușoiu, Negrescu); ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Terheş); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: Neafiliați (Șoșoacă)
În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat:
Pentru: PPE (Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Negrescu); ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Terheș); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu)
Abțineri: Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: Neafiliați (Șoșoacă)
Votul asupra rezoluției din Parlamentul European a demonstrat faptul că sprijinul politic pentru Republica Moldova este consistent și transversal la nivel european, dar nu lipsit de nuanțe atunci când vine vorba de reprezentanții României. Majoritatea covârșitoare a europarlamentarilor români s-a poziționat ferm în favoarea consolidării rezilienței Republicii Moldova și a susținerii parcursului său european, însă existența unor voturi împotrivă și abțineri arată că unitatea nu este absolută.
Totuși, direcția generală este clară: Republica Moldova este considerată o prioritate strategică, iar sprijinul României rămâne un pilon esențial al acestui proces. Într-un context geopolitic tensionat, în care presiunile hibride ale Rusiei nu pot fi ignorate, atitudinea responsabilă și consecventă a majorității europarlamentarilor transmite un mesaj important: viitorul Republicii Moldova este european, iar securitatea și stabilitatea sa sunt strâns legate de cele ale întregii regiuni.
