În sesiunea plenară a Parlamentului European desfășurată în perioada 24-27 noiembrie, protecția minorilor în mediul online a reprezentat un subiect major de dezbatere, fiind prezentat și votat un raport dedicat siguranței digitale a copiilor.

Subiectul a căpătat o dimensiune importantă încă din luna septembrie, când, în cadrul discursului anual al Președintei Comisiei Europene privind Starea Uniunii, SOTEU 2025, Ursula von der Leyen a menționat pericolele care îi pândesc pe minori (bullying online, adicții, conținut pentru adulți, etc.) și subliniază nevoia de a reglementa spațiul online pentru binele copiilor).

Documentul pornește de la constatarea că, pentru noile generații, mediul digital nu mai este opțional: acesta este parte a procesului educațional, a socializării, a creativității și a participării civice. În același timp, însă, internetul expune copiii unor riscuri grave, de la contactul cu conținut violent, sexual, discriminatoriu sau care promovează autovătămarea și tulburările alimentare, până la hărțuire, dezinformare, manipulare emoțională, dependență digitală, supraveghere excesivă, colectarea datelor și presiuni comerciale. Raportul evidențiază că aceste riscuri sunt adesea amplificate de modul în care funcționează platformele online: design-ul adictiv, recomandările algoritmice netransparente, notificările intruzive, mecanismele de „compulsion loop”, microtranzacțiile, „loot boxes”, publicitatea mascată și tehnicile de persuasiune orientate către copii.

Propunem o separare a măsurilor din raport în funcție de ceea ce acestea încearcă să rezolve: pe de-o parte, cauzele structurale ale riscurilor din mediul digital, și pe de altă parte manifestarea concretă a acestor riscuri asupra minorilor:

Propuneri care vizează cauzele

• introducerea siguranței și confidențialității „din faza de design” în platforme și aplicații;
• reducerea designului adictiv, a tehnicilor manipulative și a algoritmilor netransparenți;
• evaluarea impactului asupra sănătății mintale înainte de lansarea produselor digitale;
• reguli stricte privind publicitatea către minori și etichetarea clară a conținutului sponsorizat;
• protecția copiilor care creează conținut („copii-influenceri”), inclusiv privind venituri, muncă și intimitate;
• reglementarea microtranzacțiilor, loot box-urilor și monetizării din jocurile video;
• actualizarea și aplicarea coerentă a legislației existente (Regulamentul privind Serviciile Digitale - DSA, GDPR, DSMAV, protecția consumatorilor);
• consolidarea autorităților naționale și cooperarea europeană în investigarea și sancționarea platformelor;
• dezvoltarea unor sisteme sigure, armonizate și nediscriminatorii de verificare a vârstei - o vârstă minimă de 16 ani pentru rețelele de social media, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA; minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.

Propuneri care adresează problema: efectele asupra copiilor

• instrumente clare și accesibile pentru raportarea conținutului dăunător;
• îmbunătățirea și simplificarea controlului parental;
• limitarea accesului minorilor la pornografie, jocuri de noroc și servicii destinate adulților;
• protejarea copiilor de interfețe înșelătoare, recomandări algoritmice toxice și presiuni comerciale;
• intervenții împotriva hărțuirii, recrutării infracționale, provocărilor periculoase și extremismului online;
• măsuri privind sănătatea mintală, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și dependența digitală;
• programe de alfabetizare media și campanii de informare pentru copii, părinți și profesori;
• afișarea resurselor de sprijin psihologic și mecanisme de alertă rapidă.

Intervențiile europarlamentarilor români

Maria Grapini (S&D) a declarat că raportul este unul esențial pentru viitorul planetei și al Europei, iar într-o democrație mereu există reguli. Există platforme cu interfețe false, care atrag copii în jocuri periculoase. Viitorul Europei stă în protecția minorilor, iar Uniunea Europeană, împreună cu părinții și educația, trebuie să creeze reglementări astfel încât accesul la lucrurile care nu sunt permise pentru minori să fie limitat, a mai declarat Grapini.

Gheorghe Piperea (ECR) a declarat că protecția copiilor se clădește în familie. Siguranța vine din valorile învățate în familie, precum responsabilitatea, grija pentru alții și bunul simț, iar părinții sunt adevăratul ,,firewall” împotriva pericolelor de pe internet. Piperea consideră că UE nu are puterea de a le impune părinților „uniforma de la Bruxelles”. Platformele trebuie să aibă setări simple, iar părinții trebuie să poată bloca reclame, să dezactiveze chat-urile cu străini sau să primească notificări în timp real când copilul accesează conținut periculos. Acesta a mai declarat că „vârsta digitală” ar deschide ușa către o supraveghere în masă, nu către libertate și siguranță.

Adrian-George Axinia (ECR) a afirmat că protejarea minorilor în mediul online nu e doar un obiectiv nobil, ci o necesitate pentru sănătatea emoțională a copiilor. Raportul privind protecția minorilor atacă suveranitatea statelor membre, iar măsurile impuse sunt fie inutile, fie ușor de ocolit - „Citind raportul, e clar că marele glonț de argint, reprezentat de Digital Services Act, pare că și-a ratat ținta. Măsurile impuse sunt, fie inutile, fie ușor de ocolit.” Axinia insistă că structura din raport stabilește reguli platformelor online fără a trece înainte prin Parlament și limitează libertatea de exprimare. În încheiere, eurodeputatul a dat un exemplu din România, mai precis cum partidul AUR a încercat înterzicerea accesului minorilor la site-uri pornografice, dar la care Guvernul s-a opus.

Rezultatul votului
Raportul a trecut cu o majoritate solidă: 483 de voturi „pentru”, față de 92 „împotrivă” și 86 de abțineri. Iată cum au votat europarlamentarii români:

Pentru
PPE : Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew : Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
S&D : Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Verzi : Ștefănuță
Împotrivă
ECR : Piperea, Sturdza, Târziu, Terheş
NI : Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
Abțineri
ECR : Teodorescu

Consultările realizate de Europuls - Centrul de Expertiză Europeană

În perioada septembrie - octombrie 2025, Europuls a realizat 2 mese rotunde pe tema „Siguranța Minorilor în mediul online” la care au participat peste 10 parlamentari, reprezentanți ai Ministerului Educației, ANCOM, CNA, reprezentanți ai mediului privat, academic și neguvernamental, coagulând peste 40 de experți. Este nevoie de armonizarea celor trei proiecte de lege aflate în discuție în România, (PL-x nr. 356/2025 - Proiect de Lege a Majoratului Online, PL-x nr. 200/2025 - Proiect de Lege privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari, a conţinutului ilegal , PL-x nr. 385/2025 - Proiect de Lege privind protecţia minorilor sub 18 ani în faţa conţinutului nociv distribuit pe platformele online), care să se intersecteze și cu reglementările și recomandările europene (Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 (GDPR); Regulamentul UE 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022- Regulamentul privind serviciile digitale). În acest moment, toate inițiativele se află în Camera Deputaților, camera decizională. Totodată, participanții au afirmat câteva câteva direcții de acțiune prioritare, care trebuie implementate cu celeritate la nivel național și european:

• Educația digitală: promovarea gândirii critice și a culturii digitale în școli și familii;
• Armonizarea legislativă: integrarea cadrului național în reglementările europene pentru o protecție reală și coerentă;
• Cooperarea instituțională:consolidarea relației dintre familie, școală și instituțiile statului (ANCOM, DNSC, ANPDCA);
• Claritate normativă: definirea precisă a termenilor juridici privind conținutul dăunător și protecția datelor;
• Parteneriat public-privat: colaborarea cu sectorul IT pentru implementarea unor soluții tehnologice eficiente și etice.