Cum au votat europarlamentarii români protecția artiștilor în era AI
Parlamentul European a adoptat o propunere de rezoluție menită să protejeze creatorii (artiști, scriitori, muzicieni și jurnaliști) într-o perioadă în care tehnologia a avansat mai repede decât legislația. Inițiatorii rezoluției susțin că, fără reguli ferme, sistemele de inteligență artificială generativă folosesc conținutul creatorilor fără permisiune și fără compensare, iar profiturile merg aproape integral către companiile tehnologice.
Contextul
Sistemele de AI, precum Chat GPT, Gemini sau Claude, se bazează pe cantități uriașe de materiale creative deja existente pentru a învăța să genereze texte, imagini, muzică sau videoclipuri. Problema este că aceste materiale sunt preluate în mare parte de pe internet fără acordul sau compensarea autorilor. Pictorii văd stilul lor replicat de algoritmi, jurnaliștii își regăsesc articolele reproduse, iar muzicienii descoperă că piesele lor fac parte din „biblioteca de învățare” a AI. Nimeni nu este consultat, informat sau remunerat, și nimic din ce crează sistemele de AI nu este cu adevărat „nou”.
Majoritatea acestor companii sunt dezvoltate în Statele Unite, iar valoarea economică și culturală generată de conținutul creativ european ajunge astfel în mâinile corporațiilor americane. În lipsa unor reguli clare și a protecției creatorilor europeni, Europa riscă nu doar să rămână în urmă în dezvoltarea tehnologică, ci și să piardă competitivitate economică și influență culturală pe scena globală.
Parlamentul European consideră că acest lucru nu mai poate continua. Conținutul creativ al Europei are valoare economică și culturală, iar creatorii trebuie să fie protejați și recompensați.
Ce propune rezoluția
Primul obiectiv este transparența completă. Companiile care dezvoltă AI trebuie să detalieze exact ce materiale au folosit pentru antrenarea sistemelor lor și să poată demonstra acest lucru la fiecare utilizare ulterioară a modelului, inclusiv atunci când AI generează conținut în interacțiunile cu utilizatorii sau când se folosește de surse externe pentru a-și „îmbunătăți” răspunsurile.
Pentru situațiile în care companiile invocă secrete comerciale și refuză să-și dezvăluie datele, rezoluția propune ca EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) să acționeze ca intermediar de încredere. EUIPO poate verifica confidențial ce materiale au fost folosite și să informeze creatorii, fără a dezvălui informații sensibile de business. Practic, EUIPO ar funcționa ca un notar tehnologic și juridic, protejând atât drepturile creatorilor, cât și confidențialitatea companiilor.
Rezoluția introduce și dreptul clar de refuz. Creatorii trebuie să poată spune „nu” utilizării materialelor lor de către AI. Pentru a face asta eficient, se va crea un registru european administrat de EUIPO, unde creatorii își vor marca lucrările cu un cod citibil automat de algoritmi. Operele marcate nu vor putea fi folosite fără autorizație.
Complementar, se propune folosirea filigranelor digitale: semne invizibile integrate în materialele creative, care atestă proprietatea intelectuală și care trebuie respectate de AI. Ștergerea sau ignorarea acestor filigrane va constitui dovadă de nerespectare a legii.
Cea mai importantă măsură este remunerația echitabilă. Dacă AI se antrenează pe materiale creative și apoi generează produse sau servicii vândute pe piață, creatorii trebuie să fie plătiți. Rezoluția propune o piață a licențelor în care autorii și companiile negociază condițiile și prețurile. În paralel, pentru materialele deja folosite fără plată, se ia în calcul o compensație forfetară de 5-7% din veniturile globale ale companiilor de AI, destinată creatorilor europeni. Ideea de „licență globală” unică, care să permită folosirea nelimitată a materialelor, este respinsă categoric, fiind considerată nedreaptă.
Cum ar putea fi aplicate regulile
Nerespectarea regulilor ar putea avea consecințe reale: companiile vor plăti cheltuielile de judecată, despăgubiri financiare și nu vor putea comercializa modelele neconforme în UE. Mai mult, rezoluția propune prezumția inversă: dacă o companie nu poate demonstra că a respectat obligațiile de transparență, se consideră că a folosit materiale fără permisiune. Povara probei trece astfel la companie, nu la creator.
Presa și jurnaliștii primesc protecție specială. Modelele de AI nu trebuie să înlocuiască articolele originale, să deturneze cititorii sau să afecteze veniturile publicațiilor. Neutralitatea algoritmilor este esențială pentru protejarea pluralismului și a diversității informației.
Rezoluția include și reguli împotriva deep fake-urilor și abuzurilor: orice material manipulat care imită persoane reale trebuie marcat clar, iar victimele au dreptul la despăgubiri.
Aceste reguli europene s-ar aplica indiferent unde a fost antrenat modelul. Chiar dacă algoritmul a fost dezvoltat în afara Europei, dacă operează pe piața europeană, trebuie să respecte europene.
Rolul instituțiilor europene
EUIPO va administra registrul de refuzuri, va acționa ca intermediar de încredere, va sprijini negocierile de licențe între creatori și companii și va crea un Centru de cunoștințe privind dreptul de autor, oferind informații despre drepturi și reguli aplicabile AI.
Rezoluția recunoaște și necesitatea unui cadru actualizat de bune practici și standarde obligatorii pentru AI, care să fie revizuite periodic și aplicate riguros.
Cum au votat europarlamentarii români
Rezoluția a fost adoptată cu 460 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă și 88 de abțineri.
Europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru
PPE:Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D:Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Negrescu, Nica, Tudose
ECR:Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu
Renew:Barna, Tomac
Verzi:Ștefănuță
Niciun europarlamentar român nu a votat împotrivă.
Abțineri
ECR:Terheş
Neafiliat:Lazarus
Contextul
Sistemele de AI, precum Chat GPT, Gemini sau Claude, se bazează pe cantități uriașe de materiale creative deja existente pentru a învăța să genereze texte, imagini, muzică sau videoclipuri. Problema este că aceste materiale sunt preluate în mare parte de pe internet fără acordul sau compensarea autorilor. Pictorii văd stilul lor replicat de algoritmi, jurnaliștii își regăsesc articolele reproduse, iar muzicienii descoperă că piesele lor fac parte din „biblioteca de învățare” a AI. Nimeni nu este consultat, informat sau remunerat, și nimic din ce crează sistemele de AI nu este cu adevărat „nou”.
Majoritatea acestor companii sunt dezvoltate în Statele Unite, iar valoarea economică și culturală generată de conținutul creativ european ajunge astfel în mâinile corporațiilor americane. În lipsa unor reguli clare și a protecției creatorilor europeni, Europa riscă nu doar să rămână în urmă în dezvoltarea tehnologică, ci și să piardă competitivitate economică și influență culturală pe scena globală.
Parlamentul European consideră că acest lucru nu mai poate continua. Conținutul creativ al Europei are valoare economică și culturală, iar creatorii trebuie să fie protejați și recompensați.
Ce propune rezoluția
Primul obiectiv este transparența completă. Companiile care dezvoltă AI trebuie să detalieze exact ce materiale au folosit pentru antrenarea sistemelor lor și să poată demonstra acest lucru la fiecare utilizare ulterioară a modelului, inclusiv atunci când AI generează conținut în interacțiunile cu utilizatorii sau când se folosește de surse externe pentru a-și „îmbunătăți” răspunsurile.
Pentru situațiile în care companiile invocă secrete comerciale și refuză să-și dezvăluie datele, rezoluția propune ca EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) să acționeze ca intermediar de încredere. EUIPO poate verifica confidențial ce materiale au fost folosite și să informeze creatorii, fără a dezvălui informații sensibile de business. Practic, EUIPO ar funcționa ca un notar tehnologic și juridic, protejând atât drepturile creatorilor, cât și confidențialitatea companiilor.
Rezoluția introduce și dreptul clar de refuz. Creatorii trebuie să poată spune „nu” utilizării materialelor lor de către AI. Pentru a face asta eficient, se va crea un registru european administrat de EUIPO, unde creatorii își vor marca lucrările cu un cod citibil automat de algoritmi. Operele marcate nu vor putea fi folosite fără autorizație.
Complementar, se propune folosirea filigranelor digitale: semne invizibile integrate în materialele creative, care atestă proprietatea intelectuală și care trebuie respectate de AI. Ștergerea sau ignorarea acestor filigrane va constitui dovadă de nerespectare a legii.
Cea mai importantă măsură este remunerația echitabilă. Dacă AI se antrenează pe materiale creative și apoi generează produse sau servicii vândute pe piață, creatorii trebuie să fie plătiți. Rezoluția propune o piață a licențelor în care autorii și companiile negociază condițiile și prețurile. În paralel, pentru materialele deja folosite fără plată, se ia în calcul o compensație forfetară de 5-7% din veniturile globale ale companiilor de AI, destinată creatorilor europeni. Ideea de „licență globală” unică, care să permită folosirea nelimitată a materialelor, este respinsă categoric, fiind considerată nedreaptă.
Cum ar putea fi aplicate regulile
Nerespectarea regulilor ar putea avea consecințe reale: companiile vor plăti cheltuielile de judecată, despăgubiri financiare și nu vor putea comercializa modelele neconforme în UE. Mai mult, rezoluția propune prezumția inversă: dacă o companie nu poate demonstra că a respectat obligațiile de transparență, se consideră că a folosit materiale fără permisiune. Povara probei trece astfel la companie, nu la creator.
Presa și jurnaliștii primesc protecție specială. Modelele de AI nu trebuie să înlocuiască articolele originale, să deturneze cititorii sau să afecteze veniturile publicațiilor. Neutralitatea algoritmilor este esențială pentru protejarea pluralismului și a diversității informației.
Rezoluția include și reguli împotriva deep fake-urilor și abuzurilor: orice material manipulat care imită persoane reale trebuie marcat clar, iar victimele au dreptul la despăgubiri.
Aceste reguli europene s-ar aplica indiferent unde a fost antrenat modelul. Chiar dacă algoritmul a fost dezvoltat în afara Europei, dacă operează pe piața europeană, trebuie să respecte europene.
Rolul instituțiilor europene
EUIPO va administra registrul de refuzuri, va acționa ca intermediar de încredere, va sprijini negocierile de licențe între creatori și companii și va crea un Centru de cunoștințe privind dreptul de autor, oferind informații despre drepturi și reguli aplicabile AI.
Rezoluția recunoaște și necesitatea unui cadru actualizat de bune practici și standarde obligatorii pentru AI, care să fie revizuite periodic și aplicate riguros.
Cum au votat europarlamentarii români
Rezoluția a fost adoptată cu 460 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă și 88 de abțineri.
Europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru
PPE:Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D:Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Negrescu, Nica, Tudose
ECR:Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu
Renew:Barna, Tomac
Verzi:Ștefănuță
Niciun europarlamentar român nu a votat împotrivă.
Abțineri
ECR:Terheş
Neafiliat:Lazarus
