În sesiunea plenară din perioada 14-17 septembrie, Parlamentul European a adoptat, cu 390 de voturi pentru, 218 împotrivă și 29 de abțineri, o rezoluție privind inegalitățile de gen în domeniul sănătății, prin care cere o atenție mai mare asupra diferențelor dintre femei și bărbați în cercetarea medicală, diagnostic, tratament și accesul la servicii de sănătate.

Documentul pornește de la problema dezechilibrelor care persistă în cercetarea medicală. Timp de decenii, o parte importantă a cercetării și a studiilor clinice a avut drept reper predominant organismul masculin, ceea ce a contribuit la existența unor lacune în ceea ce știm despre afecțiunile care apar exclusiv sau mai frecvent la femei, dar și despre bolile care se pot manifesta diferit în funcție de sex.
Prin această rezoluție, Parlamentul European își stabilește poziția politică și formulează recomandări către Comisia Europeană și statele membre. Documentul nu introduce prin el însuși noi obligații juridice.

Mai multe femei în cercetarea medicală și în studiile clinice
Una dintre principalele probleme identificate de Parlament este lipsa unor date suficient de reprezentative privind modul în care bolile și tratamentele afectează femeile și bărbații. Parlamentul cere ca diferențele de sex și gen să fie luate în considerare pe întregul parcurs al cercetării medicale, de la proiectarea studiilor și studiile clinice până la analiza rezultatelor și dezvoltarea tratamentelor. Europarlamentarii solicită și eforturi mai mari pentru includerea femeilor însărcinate și a celor care alăptează în cercetarea medicală, atunci când acest lucru poate fi realizat în condiții de siguranță, astfel încât deciziile medicale privind aceste categorii să se bazeze pe mai multe date științifice.
Parlamentul cere, de asemenea, ca proiectele finanțate de Uniunea Europeană să colecteze și să analizeze date diferențiate în funcție de sex și gen, astfel încât cercetarea și politicile publice să reflecte mai bine diferențele dintre pacienți.

Endometrioza, menopauza și bolile cardiovasculare, printre afecțiunile evidențiate
Rezoluția atrage atenția asupra mai multor afecțiuni care au fost insuficient cercetate, diagnosticate sau tratate în cazul femeilor. Printre acestea se numără endometrioza, simptomele asociate menopauzei, infertilitatea, migrenele, osteoporoza, diabetul, bolile cardiovasculare și anumite probleme de sănătate mintală.

Endometrioza este unul dintre exemplele importante folosite pentru a explica problema. Este o afecțiune cronică ce poate provoca dureri severe și probleme de fertilitate, dar ale cărei cauze și mecanisme sunt încă insuficient înțelese. Întârzierile în diagnosticarea sa arată ce se poate întâmpla atunci când simptomele unei boli sunt insuficient studiate sau nu sunt recunoscute suficient de repede în practica medicală.

Parlamentul subliniază însă că problema sănătății femeilor nu trebuie redusă la afecțiunile ginecologice sau reproductive. Inclusiv bolile care afectează atât femeile, cât și bărbații se pot manifesta diferit sau pot implica factori de risc diferiți, iar aceste diferențe trebuie reflectate în cercetare, diagnostic și tratament.

Mai multă finanțare pentru sănătatea femeilor
Parlamentul solicită și creșterea investițiilor în cercetarea privind sănătatea femeilor și afecțiunile care le afectează în mod specific sau disproporționat. Europarlamentarii cer Comisiei Europene să dezvolte o strategie europeană pentru sănătatea femeilor, cu obiective clare, mecanisme de monitorizare și finanțare adecvată.

 
Rezoluția subliniază că lipsa cercetării nu este doar o problemă academică. Atunci când există mai puține date despre o boală, medicii au la dispoziție mai puține informații pentru diagnostic și tratament, iar dezvoltarea unor noi terapii poate fi mai lentă.
Uniunea Europeană finanțează deja cercetarea în acest domeniu prin programe precum Horizon Europe, însă Parlamentul cere ca diferențele dintre femei și bărbați să fie integrate mai sistematic în proiectele europene de cercetare și inovare.

Riscul ca inteligența artificială să reproducă dezechilibrele existente
Parlamentul abordează și utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale în medicină. Sistemele bazate pe AI pot reproduce sau chiar amplifica dezechilibrele existente dacă sunt dezvoltate folosind seturi de date care nu reprezintă suficient anumite categorii de pacienți. Dacă datele medicale folosite pentru antrenarea unui algoritm provin predominant de la un anumit sex sau grup de populație, rezultatele sistemului pot fi mai puțin precise pentru alte categorii. De aceea, Parlamentul cere ca dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale în sănătate să țină cont de riscul apariției unor astfel de prejudecăți.

De la cercetare la cabinetul medicului
Rezoluția nu se limitează la modul în care sunt realizate studiile medicale, ci urmărește și modul în care informațiile obținute din cercetare ajung în practica medicală. Parlamentul cere ca diferențele relevante dintre femei și bărbați să fie integrate mai bine în pregătirea și formarea continuă a profesioniștilor din domeniul sănătății.

Accesul la servicii de sănătate și sănătatea reproductivă
Sunt abordate și diferențele în accesul la servicii medicale cu care se pot confrunta femeile în funcție de situația economică, dizabilitate, origine sau mediul în care locuiesc. Parlamentul solicită statelor membre și Comisiei să combată inclusiv practici precum violența obstetrică și ginecologică, sterilizarea sau avortul forțat și să îmbunătățească accesul la servicii de sănătate maternă și reproductivă.

 
Cum au votat europarlamentarii români

În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat astfel:

 
Pentru
PPE: Motreanu, Mureşan
S&D: Cristea, Dîncu, Negrescu, Nica
Renew: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu

Împotrivă
ECR : Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Neafiliați: Iovanovici Şoşoacă

Abținere
PPE : Buda Daniel, Vincze, Winkler
S&D : Grapini

Concluzie
Organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate rămân în principal competența statelor membre. Uniunea Europeană poate însă sprijini acțiunile naționale prin finanțarea cercetării, colectarea și schimbul de date, programe de sănătate, cooperare și schimburi de bune practici.