Subiectul dronei care a căzut pe un bloc de locuințe din Galați a fost adus în discuție în plenul Parlamentului European, în cadrul unei dezbateri privind securitatea flancului estic al Uniunii Europene și riscurile generate de incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian al statelor membre.

Dezbaterea, intitulată „Acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei și incursiunile cu drone în România, statele baltice și Finlanda”, a avut loc în sesiunea plenară de la Strasbourg din perioada 15-18 iunie 2026. Pe acest subiect a fost votată o rezoluție, adoptată cu 412 de voturi pentru, 63 împotrivă și 53 abțineri.

Ce se cere în rezoluție
Rezoluția adoptată de Parlamentul European afirmă că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru atacurile și incursiunile recente considerate parte a unei strategii mai largi de escaladare și intimidare. Este subliniat faptul că aceste acțiuni nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o campanie sistematică de destabilizare a Uniunii Europene și a statelor membre, agravată de dezinformare și atacuri hibride.

Europarlamentarii își exprimă solidaritatea deplină cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România, ale căror teritorii și infrastructuri au fost vizate, și arată că Uniunea Europeană „nu se va lăsa intimidată” și rămâne hotărâtă să își apere securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială.

Se solicită consolidarea urgentă a cooperării și a punerii în comun a resurselor la nivel european, inclusiv prin avansarea unei veritabile Uniuni Europene a Apărării, precum și întărirea flancului estic de la Arctica la Marea Neagră pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv dronele, și pentru a reduce vulnerabilitățile de securitate ale UE și NATO.

Se cere, de asemenea, sprijin sporit pentru Ucraina, prin livrări accelerate de echipamente militare esențiale, și pentru Republica Moldova, inclusiv prin creșterea finanțării și cooperării în domeniul securității și schimbului de informații.

Cum au votat europarlamentarii români
În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat astfel:

• Pentru

PPE : Buda Daniel, Falcă, Popescu, Vincze, Winkler
S&D: Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Tudose
ECR: Axinia, Piperea, Târziu, Terheş
Renew:Barna, Vasile-Voiculescu
Verzi: Ștefănuță

• Împotrivă

Neafiliați: Iovanovici-Șoșoacă

Discuțiile aprinse din plen
Dezbaterea a fost una foarte divizată politic. În timp ce majoritatea europarlamentarilor au condamnat ferm acțiunile considerate provocatoare și au cerut întărirea apărării anti-dronă, a securității la Marea Neagră și o cooperare mai strânsă între UE și NATO, au existat și intervenții din partea unor europarlamentari cu poziții mai apropiate de discursul pro-rus, care au contestat interpretarea incidentelor.

Au participat 10 europarlamentari români.

Primul care a luat cuvântul a fost Victor Negrescu (S&D), Vicepreședintele Parlamentului European, care a declarat: „Aceste incidente nu mai pot fi privite ca evenimente izolate. Ele reprezintă o amenințare directă la adresa cetățenilor europeni, a comunităților noastre și a infrastructurii critice din regiunea Mării Negre. Tocmai de aceea am propus această dezbatere și această rezoluție și avem nevoie astăzi de măsuri concrete: un sistem european comun de monitorizare și avertizare timpurie, consolidarea capacităților anti-dronă și de apărare aeriană pe flancul estic, finanțarea din bani europeni a infrastructurii critice și defensive, mecanisme europene care să permită sprijinirea rapidă a comunităților afectate. Cerem, de asemenea, operaționalizarea rapidă a hubului european de securitate maritimă de la Marea Neagră. Mesajul nostru este simplu: fiecare cetățean european are dreptul să se simtă în siguranță în propria casă.”

Nicolae Ștefănuță (Verzi), Vicepreședintele Parlamentului European, a vorbit despre impactul direct asupra populației civile din zonele de frontieră:
„Imaginați-vă că sunteți acasă și locuiți în Galați, în Tulcea sau în una din insulele de pe Dunăre și dintr-o dată, la două noaptea, primiți un mesaj că acum trebuie să coborâți undeva să vă ascundeți, că este grav, că este pericol de moarte (…) În acel moment, geopolitica dispare. Nu mai este o situație teoretică, este o situație foarte, foarte practică, imediată, urgentă și rămâne mama care își ia copilul în brațe, bunicul care nu poate coborî repede scările, rămân oamenii care trăiesc în UE și NATO și aud războiul la câțiva kilometri de casă. Rusia ce face acum? Testează cât acceptăm. Și îmi place cum a dat răspunsul Zelenski - răspunsul o să-l vadă Putin. Nu trebuie să acceptăm nimic. Asta este linia roșie a Europei: nimic. Răspunsul trebuie să fie unul unit, european.”

Siegfried Mureșan (PPE) a subliniat caracterul grav al incidentului din România:„În noaptea zilei de 29 mai, o dronă rusească s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din România. Două persoane au fost rănite, iar sute de oameni au fost evacuați. Este primul atac cu o dronă rusească cu victime civile pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. Ceea ce s-a întâmplat în România nu este un caz izolat, este un semnal direct că securitatea Uniunii Europene este contestată chiar pe teritoriul nostru.”

Georgiana Teodorescu (ECR) a vorbit mai mult despre incidentele din zona Mării Negre: „Total inacceptabile incursiunile dronelor rusești în România. Dar mai există un subiect care trebuie atins. O dronă maritimă ucraineană, asupra căreia Ucraina a pierdut controlul, a intrat pe teritoriul României și a explodat în portul Constanța. Faptul că s-a putut pierde controlul asupra ei din cauza atacurilor rusești injuste nu surprinde. Ceea ce surprinde și dezamăgește este reacția întârziată a partenerilor ucraineni, care au avertizat cu întârziere.”

Dan Barna (Renew Europe) a susținut necesitatea întăririi apărării europene și a flancului estic:
„Federația Rusă a readus de facto războiul la granița Europei. Rusia este astăzi cea mai gravă amenințare la adresa securității noastre comune. Războiul Rusiei nu mai cunoaște frontiere tradiționale, așa că cer imperios consolidarea imediată a flancului estic și a securității la Marea Neagră.”

Luis-Vicențiu Lazarus (Neafiliat) a ridicat întrebări privind mai multe incidente cu drone din regiune: „În luna mai, o dronă ucraineană a fost găsită de niște pescari greci lângă Lefkada, recuperată și livrată armatei elene, care a și neutralizat-o. În luna iunie, o altă dronă a apărut în România, dar aceasta s-a încurcat în niște balize în portul Constanța. Nu mi se pare drumul unei drone aflate în derivă sau a uneia căreia ucrainenii i-ar fi pierdut controlul.”

Dan Nica (S&D) a vorbit despre incidentul din Galați și efectele sale asupra populației locale: „În noaptea de 28 spre 29 mai în acest an, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe în Galați, orașul meu, și a rănit grav o mamă și copilul acesteia. Sute de persoane au fost evacuate. Zeci de mii de oameni panicați și pe bună dreptate, ca urmare a unui atac neprovocat, direcționat, precis.”

După intervenția sa, Nica a primit o întrebare din partea europarlamentarului Lukas Sieper (Renew Europe):
„În aceste dezbateri, discuția alunecă adesea spre geopolitică sau spre necesitatea unor acțiuni ale Uniunii. Dacă am înțeles corect, ați spus că sunteți din același oraș care a fost afectat de incidentul cu drona. Aș dori să vă întreb: pentru dumneavoastră, ca om, cum se simte când războiul ajunge în orașul dumneavoastră?”

Dan Nica a răspuns că în Galați și Tulcea „oamenii trăiesc un sentiment real de insecuritate”, cu alerte frecvente și tensiune constantă.

Maria Grapini (S&D) a subliniat frecvența incidentelor la graniță și lipsa unor măsuri suficiente de protecție.
„În țara mea, au fost 90 de atacuri la proximitatea graniței. Au căzut 47 de drone, 12 numai în acest an. Ce să răspund eu cetățenilor mei? Sancțiunile nu rezolvă protecția.”

Diana Iovanovici-Șoșoacă (Neafiliat) a criticat modul de abordare al dezbaterii și a cerut o investigație completă înainte de concluzii.
„Da, o să vă rog frumos să nu ne mai numiți flancul estic. Noi suntem România! Și încă ceva, când vorbiți și atacați pe ceilalți despre istorie, puneți mâna dumneavoastră și învățați istorie. Este rușinos să-i amintiți României despre Churchill, când Churchill este cel care, în octombrie 1944, a dat România pe mâna lui Stalin și a Uniunii Sovietice și ne-a tăiat în bucăți. (…) Cum este posibil să vorbiți doar de drona din Galați? O dronă cu 50 de kilograme explozibil care nu a distrus blocul așa cum ar fi trebuit să fie și care au recunoscut ucrainenii că a fost trimisă, i-au schimbat traiectoria să ajungă în România? Și nu vorbiți de Constanța cu drona marina a ucrainenilor pe care au explodat-o lângă Oil Terminal, ceea ce înseamnă că vor să ne bage în război.”

Președintele de ședință i-a retras cuvântul după depășirea timpului alocat. Timpul de vorbire este strict limitat și împărțit între grupurile politice în funcție de mărime, iar fiecare intervenție este de regulă limitată de președintele de ședință la aproximativ 1–2 minute; europarlamentarii neafiliați au cel mai puțin timp, iar depășirea limitei duce la întreruperea automată a microfonului.