Parlamentul European a adoptat, pe 8 octombrie 2026, o rezoluție prin care condamnă caracterul nedemocratic al alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei, desfășurate în luna septembrie, într-un climat de represiune politică și restrângere a libertăților fundamentale. Documentul atrage atenția și asupra organizării ilegale a scrutinului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, precum și asupra presiunilor exercitate împotriva opoziției și a societății civile ruse, inclusiv în exil.

Rezoluția a fost adoptată cu 482 de voturi pentru, 41 împotrivă și 39 de abțineri.

• Context

Alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, au avut loc în perioada 18-20 septembrie 2026. Scrutinul a fost marcat de restricțiile impuse opoziției politice, de cenzura asupra presei independente și de limitarea activității organizațiilor societății civile.

În rezoluția adoptată, Parlamentul European condamnă utilizarea legislației restrictive și a represiunii politice pentru eliminarea adversarilor regimului de la Moscova. Jurnaliștii independenți, activiștii pentru drepturile omului și organizațiile neguvernamentale continuă să fie supuși presiunilor, în timp ce posibilitățile de participare a opoziției la viața politică sunt tot mai limitate.

Aceste presiuni nu se opresc la granițele Rusiei. Documentul atrage atenția și asupra cetățenilor ruși aflați în exil, în special asupra reprezentanților opoziției democratice și ai societății civile care își continuă activitatea din afara țării.

Un alt aspect important al rezoluției privește organizarea alegerilor în teritoriile ucrainene ocupate temporar de Rusia, inclusiv în Crimeea și în părți ale regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporijjea și Herson. Includerea acestor teritorii în procesul electoral rus reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a dreptului internațional.

Parlamentul European atrage atenția și asupra militarizării sistemului politic rus, inclusiv prin prezența în noua Dumă de Stat a unor persoane asociate forțelor ruse implicate în războiul împotriva Ucrainei.

• De ce contează pentru România

Pentru România, alegerile din Rusia și poziția adoptată de Parlamentul European au o relevanță directă în contextul securității regionale și al războiului din Ucraina.

Organizarea scrutinului în teritoriile ucrainene ocupate depășește problema respectării standardelor democratice din Rusia. Este vorba și despre încercarea Moscovei de a integra aceste teritorii în propriile structuri politice, încălcând suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, situat la granița estică a UE și în regiunea Mării Negre, este direct interesată de menținerea securității și stabilității în această parte a Europei. Respectarea frontierelor recunoscute internațional și respingerea modificării acestora prin forță sunt esențiale pentru securitatea regională.

În același timp, represiunea împotriva jurnaliștilor independenți, a activiștilor și a opoziției ruse ridică problema modului în care Uniunea Europeană poate continua să sprijine vocile democratice din Rusia. Combaterea dezinformării și susținerea societății civile independente rămân importante inclusiv pentru protejarea spațiului informațional european.

• Ce s-a discutat în Parlamentul European?

Dezbaterea din 6 octombrie a avut loc în prezența Kajei Kallas, Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintă a Comisiei Europene.

Discuțiile au vizat atât condițiile în care s-au desfășurat alegerile, cât și implicațiile acestora asupra relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană. A fost reafirmată poziția europeană privind nerecunoașterea scrutinelor organizate de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate și continuarea sprijinului pentru societatea civilă independentă și opoziția democratică rusă.

În cadrul dezbaterii a intervenit și europarlamentarul român Cristian Terheș (ECR), care a criticat modul în care statele occidentale au răspuns, de-a lungul timpului, acțiunilor Rusiei.

Acesta a făcut referire la summitul UE-Rusia din 2007, la recunoașterea independenței Kosovo și la summitul NATO de la București din 2008, susținând că reacțiile insuficient de ferme ale Occidentului au fost urmate de agresiunea militară rusă împotriva Georgiei.

„Putin nu se teme și nici nu este preocupat de declarații, dar dacă acționăm ferm, situația se va schimba”, a afirmat Cristian Terheș.

Europarlamentarul a cerut ca declarațiile politice să fie însoțite de măsuri economice concrete, propunând inclusiv închiderea Coridorului Nordic, utilizat de companiile europene pentru transportul mărfurilor din Asia către Europa.

• Cum au votat europarlamentarii români

Pentru

PPE: Buda, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Negrescu, Tudose
ECR: Axinia, Piperea, Teodorescu
Renew Europe: Barna, Vasile-Voiculescu
Verzi: Ștefănuță

Împotrivă
Neafiliați: Diana Iovanovici Șoșoacă

Abțineri
ECR: Târziu
Neafiliați: Lazarus

• Ce urmează?

Rezoluția adoptată reprezintă poziția politică oficială a Parlamentului European, însă nu are caracter legislativ obligatoriu.

Prin acest document, Parlamentul condamnă caracterul nedemocratic al scrutinului, organizarea ilegală a alegerilor în teritoriile ucrainene ocupate și intensificarea represiunii împotriva opoziției și a societății civile.

Totodată, sprijinirea jurnaliștilor independenți, a organizațiilor societății civile și a reprezentanților opoziției democratice ruse rămâne o componentă importantă a răspunsului european.