În sesiunea plenară din perioada 14-17 septembrie, Parlamentul European a adoptat, cu 395 de voturi pentru, 136 de voturi împotrivă și 80 de abțineri, o rezoluție privind impactul rețelelor sociale și al mediului online asupra tinerilor, prin care solicită o abordare europeană mai strictă pentru protejarea minorilor în spațiul digital.

Documentul atrage atenția asupra riscurilor asociate utilizării excesive a rețelelor sociale, expunerii la cyberbullying și conținut dăunător, dar și asupra modului în care anumite platforme sunt proiectate pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp. Parlamentul cere ca responsabilitatea pentru siguranța minorilor să nu revină exclusiv familiilor, ci și companiilor care dezvoltă și administrează aceste servicii.

Prin acest document, Parlamentul își stabilește poziția politică și formulează recomandări către Comisia Europeană și statele membre.

• Platformele trebuie să își asume mai multă responsabilitate

Una dintre principalele direcții ale rezoluției privește modul în care sunt construite platformele digitale. Parlamentul solicită reducerea impactului mecanismelor de design care pot favoriza utilizarea compulsivă și introducerea unor garanții adaptate riscurilor generate de sistemele de recomandare algoritmică.

Europarlamentarii cer inclusiv interzicerea celor mai nocive practici care favorizează dependența, precum și mai multă transparență privind algoritmii care stabilesc ce conținut este afișat utilizatorilor. Parlamentul susține principiul potrivit căruia platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru siguranța serviciilor pe care le oferă, inclusiv atunci când acestea sunt utilizate de copii și adolescenți.

O altă propunere este introducerea unui „mod pentru tineri”, prin care anumite funcții să fie adaptate automat utilizatorilor minori. Printre măsurile cerute se numără dezactivarea publicității direcționate către minori și consolidarea protecției acestora față de sistemele automate de recomandare. Parlamentul cere și mecanisme de verificare a vârstei care să respecte viața privată și să nu presupună colectarea sau păstrarea inutilă a datelor personale.

Rezoluția abordează și dezvoltarea rapidă a sistemelor bazate pe inteligență artificială. Europarlamentarii solicită standarde etice obligatorii pentru așa-numiții „AI companions”, precum și reguli mai clare privind utilizarea inteligenței artificiale în servicii accesibile tinerilor.

• Reguli mai clare pentru influenceri

Documentul acordă o atenție specială și influencerilor și creatorilor profesioniști de conținut, având în vedere rolul pe care aceștia îl pot avea în formarea percepțiilor tinerilor, inclusiv asupra propriei imagini.

Parlamentul solicită Comisiei și statelor membre elaborarea unui cod de conduită european pentru influenceri, agenții și platforme online, precum și o definiție armonizată a marketingului realizat prin intermediul influencerilor.

Europarlamentarii cer reguli mai clare privind publicitatea și sponsorizările, precum și clarificarea statutului și a responsabilității creatorilor profesioniști de conținut, astfel încât obligațiile de transparență și protecție a minorilor să fie aplicate coerent.

• Educația digitală, parte din soluție

Rezoluția nu se limitează însă la restricții pentru platforme. Parlamentul susține o strategie europeană care să implice instituțiile, familiile și școlile și pune accent pe dezvoltarea competențelor digitale și media ale copiilor și adolescenților.

Scopul este ca tinerii să poată identifica mai ușor conținutul manipulator sau dăunător, să înțeleagă modul în care funcționează algoritmii și publicitatea online și să utilizeze serviciile digitale într-un mod mai sigur.

• Rezoluția Parlamentului și „Legea Copiilor - EU KIDS Act”

Adoptarea rezoluției Parlamentului are loc în paralel cu o inițiativă legislativă separată a Comisiei Europene.

Pe 17 septembrie 2026, Comisia a prezentat EU KIDS Act, o propunere legislativă care urmărește introducerea unor reguli comune la nivel european pentru protecția copiilor care utilizează rețele sociale, platforme video, jocuri online și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.

Spre deosebire de rezoluția Parlamentului, care formulează recomandări și priorități, EU KIDS Act este o propunere legislativă care urmează să fie analizată și negociată de Parlamentul European și Consiliul UE înainte de a putea deveni lege.

Propunerea Comisiei stabilește o abordare graduală în funcție de vârstă: copiii sub 13 ani nu ar urma să aibă acces la rețele sociale, iar cei cu vârste între 13 și 15 ani ar putea utiliza astfel de servicii prin conturi administrate de părinți sau tutori, cu funcționalități limitate. De la 15 ani, adolescenții ar putea deschide propriul cont.

Tot EU KIDS Act este cel care propune explicit limitarea unor funcții precum infinite scroll, anumite mecanisme de recompensare și notificările trimise în timpul orelor de somn, precum și obligații suplimentare pentru serviciile digitale utilizate de minori.

• Cum au votat europarlamentarii români

Din cei 33 de europarlamentari români, 25 au participat la vot (17 au votat pentru, 7 au votat împotrivă și 0 s-au abținut):

Pentru
PPE: Buda Daniel, Falcă, Mureşan, Popescu, Vincze, Winkler
S&D: Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Tudose
Renew : Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi: Ștefănuță

Împotrivă
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Terheş
Neafiliați: Diana Iovanovici-Șoșoacă

Abțineri
ECR: Teodorescu

De ce contează

Potrivit datelor Eurostat, 98% dintre tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani din UE folosesc internetul zilnic, comparativ cu aproximativ 90% din populația generală. În 2025, utilizarea rețelelor sociale a fost una dintre cele mai răspândite activități online în rândul tinerilor, aproximativ 89% dintre aceștia folosind astfel de platforme.

Problema siguranței copiilor în mediul digital a ocupat un loc important și în discursul privind Starea Uniunii Europene, susținut de Ursula von der Leyen pe 16 septembrie. Președinta Comisiei a vorbit despre efecte precum pierderea somnului, anxietatea și auto-vătămarea și a prezentat cazul Oléa, o adolescentă de 14 ani din Belgia care și-a luat viața după ce fusese victima bullyingului online.

Pentru România, eventualele modificări legislative adoptate la nivel european s-ar aplica în cadrul comun al UE și ar putea introduce obligații suplimentare pentru platforme privind verificarea vârstei, proiectarea serviciilor destinate minorilor, publicitatea online și măsurile de siguranță oferite copiilor și adolescenților.

Rezoluția adoptată de Parlament nu introduce, prin ea însăși, noi obligații juridice pentru utilizatori sau platforme. Ea stabilește însă poziția Parlamentului într-un moment în care instituțiile europene încep negocierile asupra unor noi reguli obligatorii privind protecția minorilor în mediul digital.