Europuls – Center for European Expertise

De ce a amendat Comisia Europeană Google?
 
Dezbatere în Parlamentul European și protejarea libertății presei

de Alexandra Petrescu, expert afiliat Europuls
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a vorbit în plenul Parlamentului European despre importanța aplicării ferme a normelor europene de concurență și a legislației care garantează independența și pluralismul mass-media. Potrivit acesteia, un sector media puternic, independent și divers este esențial pentru funcționarea democrației și pentru protejarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Ribera a evidențiat rolul central al pachetului legislativ european în domeniul digital și a prezentat decizia Comisiei de a amenda Google pentru practicile abuzive pe piața tehnologiilor de publicitate online.

Pe 5 septembrie, Comisia Europeană a făcut publică hotărârea prin care a constatat că Google a abuzat de poziția sa dominantă în sectorul publicității digitale, favorizându-și propriile servicii de tehnologie publicitară în detrimentul concurenților, al agențiilor de publicitate și al editorilor online. Aceste practici au dus la creșterea costurilor pentru agenții și la diminuarea veniturilor pentru editorii de conținut, inclusiv pentru organizațiile de presă. Comisia a stabilit că aceste comportamente încalcă normele europene privind concurența și a impus o amendă de 3 miliarde de euro. Totodată, compania este obligată să înceteze practicile ilegale și să propună măsuri concrete pentru eliminarea conflictelor de interese din activitatea sa. În lipsa unui plan viabil, Comisia ar putea introduce măsuri structurale suplimentare pentru restabilirea concurenței.

Cum funcționează piața licitațiilor de “spații” publicitare online: 
Sursa: Comisia Europeană
Sursa: Comisia Europeană
Vicepreședinta a explicat că industria publicității digitale finanțează o mare parte din conținutul și serviciile online accesibile gratuit, fiind un element esențial pentru sustenabilitatea economică a presei. În cadrul acestui ecosistem, intermediarii digitali organizează licitații în timp real pentru afișarea reclamelor, iar editorii depind în mare măsură de aceste venituri pentru a susține jurnalismul de calitate și dezbaterea democratică. Prin comportamentul său, Google a captat o parte disproporționat de mare a acestor venituri, reducând capacitatea editorilor de a se baza pe fondurile generate de publicitate și limitând concurența. Consecințele s-au resimțit la nivelul întregii economii europene, prin creșterea costurilor pentru agențiile de publicitate și, implicit, pentru consumatori. În plus, compania a constrâns editorii să utilizeze propriile sale instrumente publicitare, restrângând opțiunile de piață și accesul la alternative competitive.

De ce contează amenda Google pentru noi?
Comportamentele dominante pe piețele digitale, precum cele sancționate în cazul Google, afectează în mod concret mecanismele prin care funcționează economia informațională, accesul cetățenilor la conținut și chiar calitatea dezbaterii publice. Din ceea ce a explicat Teresa Ribera se desprinde o realitate clară: abuzul de putere în publicitatea digitală distorsionează întregul lanț de valoare pe piața. Astfel, când o singură companie controlează tehnologiile care intermediază vânzarea și cumpărarea de spațiu publicitar, ea decide implicit cine câștigă și cine pierde din veniturile generate de această piață. În practică, asta înseamnă că editorii de presă primesc o parte tot mai mică din sumele plătite de advertiseri, în timp ce platforma dominantă reține o cotă disproporționată. Un alt efect structural este reducerea libertății de alegere. Când un ziar sau o platformă media nu poate migra ușor către soluții diverse, concurența devine doar o aparență. Iar în absența competiției reale, inovația scade, transparența dispare, iar utilizatorii ajung prizonierii unui ecosistem închis.

Astfel, deciziile comerciale ale unei corporații (non-europene) au impact direct asupra libertății de exprimare și a diversității conținutului online. Consecințele sunt profunde. Veniturile reduse limitează capacitatea instituțiilor media de a investi în jurnalismul de investigație, în redacții independente sau în tehnologii proprii. În paralel, costurile mai mari pentru publicitate se reflectă în prețurile finale ale produselor și serviciilor oferite consumatorilor europeni (de ce nu avem acces gratuit la articole jurnalistice de calitate?). Prin urmare, dreptul concurenței nu este doar o chestiune tehnică de reglementare a piețelor, ci devine este un instrument democratic. Aplicarea sa asigură că niciun actor economic nu poate modela unilateral fluxurile de informații, veniturile din publicitate sau costurile suportate de cetățeni. Departe de a fi o formalitate birocratică, regulile de concurență sunt ceea ce ne protejează de monopoluri care pot decide, în tăcere, cum arată piața și ce șanse are fiecare să participe la ea. Amenda Google transmite, în esență, că Europa nu vrea o piață digitală condusă după logica „winner takes it all”. În absența acestor reguli, piața digitală ar deveni un sistem și mai opac, controlat de interese private non-europene, în care presa ar fi vulnerabilă, iar consumatorul lipsit de opțiuni reale.

Dezbaterea din plenul Parlamentului: perspective diverse
Reacțiile europarlamentarilor au fost diverse, reflectând spectrul politic al camerei și aducând în discuție o multitudine de perspective. Andreas Schwab (PPE, Germania) a aplaudat decizia, numind-o corectă și necesară pentru a contracara o poziție dominantă inacceptabilă. El a adăugat, totuși, o notă critică esențială, anume întârzierea deciziei timp de 7 ani, subliniind necesitatea unei acțiuni mai rapide în viitor. Schwab a extins avertizarea și asupra inteligenței artificiale, susținând că în acest domeniu trebuie reglementat ex-ante pentru a evita greșelile din trecut. Europarlamentara Maria Grapini (S&D) a denumit practicile anticoncurențiale de pe piețele digitale un "cancer pentru democrație și pentru libertatea pieței de informații". Deși și-a exprimat sprijinul clar pentru decizia de a amenda Google, ea a atras atenția că aceasta este doar vârful aisbergului. Grapini, subliniind incapacitatea Uniunii de a reacționa rapid a amintit de recenta anchetă desfășurată sub DSA împotriva TikTok, sugerând că acest proces nu a fost suficient de clar și transparent pentru public. Drept soluție, Grapini a pledat pentru o implicare mai mare a cetățenilor în monitorizarea acestor platforme, îndemnându-i "nu trebuie să ne lăsăm intimidați".

Alți socialiști și democrați au văzut în decizie nu numai o simplă sancțiune antitrust, ci un puternic semn de suveranitate. Ei au afirmat că măsura ne permite să contracarăm unele dintre zvonurile și amenințările care vin de peste Atlantic și demonstrează capacitatea UE de a-și exercita suveranitatea în implementarea legilor. Cateva voci au apreciat că dezbaterea tratează nu doar încălcarea unor reguli de concurență, ci și capacitatea noastră de a dezbate liber și de a pune capăt narativelor dezbinatoare de pe rețelele sociale. Stephanie Yon-Courtin (Renew, Franța) a subliniat cu tărie că Google este un infractor recidivist, legând în mod explicit abuzul de putere economică de o amenințare la adresa democrației. "Când o singură platformă controlează întregul sector al publicității online, este un monopol. Și când monopolul decide ce știri pot accesa cetățenii, atunci democrația plătește cel mai mare preț". Ea a cerut o severitate mai mare în aplicarea de amenzi și în mod important, ca autoritățile de concurență de la nivel național sa fie “pregatite și independente".

Alți parlamentari s-au concentrat pe aspecte concrete ale puterii platformelor și au adus în discuție dimensiunea fiscală și a supravegherii de masă. De exemplu, Aura Salla (PPE, Finlanda) a oferit o analiză pragmatică, reamintindu-ne că "Internetul nu este un Times Square romantic. Este o afacere". Ea a susținut că decizia Comisiei contează pentru că sancționează un monopol care dăunează industriei media și încetinește inovația în spațiul digital. Salla a evidențiat că doar 39% dintre europeni au încredere în mass-media și a cerut nu subventii, ci modele de business care sunt facilitate sa funcționează în era digitală. Un alt europarlamentar a contrastat impozitarea unui chelner din Spania (19%) cu cota sub 8% plătită de Google, care facturează 60 de miliarde de euro anual în Europa. Acesta a denunțat faptul că Google distruge modelul social european prin evaziune fiscală și atacă democrația, pledând pentru impozitare corectă a corporatiilor și sprijinirea platformelor europene.

Vocile critice ale mai multor europarlamentari de dreapta au acuzat Comisia de o inutilă provocare a companiilor americane și implicit a președintelui Donald Trump. Câțiva europarlamentari de dreapta (ECR, ID), printre care și Luis Lazarus (Neafiliat), au acuzat Comisia de ipocrizie și de atacarea libertății de expresie, considerând și descriind amenda o modalitate a "birocraților nealeși" de a-și consolida puterea. Adrian George Axinia (ECR) a criticat drastic decizia, descriind amenda ca pe o "înțepătură de țânțar pentru un elefant", neglijabilă în comparație cu profiturile uriașe ale Google. El a inversat acuzația, argumentând că monopolul companiei este de fapt rezultatul "supra reglementării din Bruxelles" care a sufocat antreprenoriatul european în tehnologie. Zsuzsanna Borvendég (PPE, Ungaria) a susținut că libertatea de exprimare este deja subminată de cenzura platformelor sociale care interzic politicieni de dreapta, acuzând Comisia de complicitate la manipularea alegerilor prin inacțiunea sa în aceste cazuri. Un alt europarlamentar a pretins că Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) limitează libertatea de exprimare și a menționat anularea alegerilor din România ca un "avertisment" împotriva viitorului Scut al Democrației al UE.

Deși există un consens larg privind necesitatea de a controla puterea gigantilor digitali, motivele și soluțiile propuse variază dramatic, de la apărarea democrației și a concurenței, până la critici la adresa birocrației UE și apeluri pentru o suveranitate tehnologică europeană autentică. Totușii, mesajul comun al eurodeputaților a fost clar: amenda Google reprezintă un semnal important împotriva abuzurilor monopoliste, dar eficiența acesteia depinde de aplicarea concretă a legilor europene, sprijinirea presei independente și dezvoltarea unui ecosistem digital european competitiv.

Concluzii și probleme sistemice
În încheierea dezbaterii, Teresa Ribera, a transmis un mesaj ferm: protejarea libertății de exprimare și a pluralismului mediatic nu se poate face fără o aplicare strictă a regulilor pieței și fără o distincție clară între libertatea de opinie și dezinformare. Ribera a subliniat că jurnaliștii și profesioniștii din presa independentă trebuie susținuți, întrucât ei reprezintă „prima linie de apărare a democrației europene”. În replică la acuzațiile unor eurodeputați care au invocat riscul de „cenzură” în cadrul Actului privind serviciile digitale (Digital Services Act), Ribera a fost categorică, ea a insistat că obiectivul noilor reguli este responsabilizarea platformelor online, nu limitarea discursului public, și a cerut ca dezbaterea să fie purtată pe baza faptelor, nu a afirmațiilor false. Comisara a evidențiat sprijinul primit din partea mai multor membri ai Parlamentului pentru aplicarea normelor europene de concurență, considerându-le esențiale pentru menținerea și protejarea pluralismului mediatic.

Ea a amintit de pachetului legislativ digital al Uniunii, care urmărește creșterea transparenței în publicitatea online și oferirea de garanții suplimentare pentru editori, agenții și consumatori. Cum ar fi Directiva serviciilor media audiovizuale și Actul european privind libertatea mass-media, care consolidează garanțiile de independență editorială și pluralism în piața internă, introducând cerințe de transparență pentru publicitate și măsurarea audienței. Un alt punct-cheie al intervenției sale a vizat rolul algoritmilor și al inteligenței artificiale în spațiul public digital. Ribera a subliniat că tehnologia trebuie să rămână un instrument aflat în slujba cetățenilor, nu un mecanism care le modelează deciziile sau subminează procesele democratice.

Dezbaterea a evidențiat nevoia unui echilibru între reglementare, libertate media și inovare tehnologică, precum și necesitatea ca UE să își apere suveranitatea digitală în fața platformelor globale. Eurodeputații au subliniat că lupta împotriva monopolurilor nu este doar o chestiune economică, ci una de protecție a democrației, pluralismului mediatic și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni.

Update cookies preferences