Franța a „furat” startul în fața statelor membre UE pe subiectul interzicerii rețelelor sociale copiilor sub 15 ani. Inițiativa a fost aprobată de camera inferioară a Parlamentului, Adunarea Națională, și a fost transmisă la Senat. Totodată, această inițiativă interzice utilizarea telefoanelor în cadrul liceelor.

„Rețelele de socializare nu sunt inofensive”, a declarat deputata Laure Miller, membră a partidului Renaissance (formațiunea centristă a lui Emmanuel Macron) și autoarea proiectului de lege. „Aceste rețele sociale au promis să ne conecteze, dar ne-au fragmentat. Au promis să ne informeze, dar ne-au copleșit. Au promis să ne distreze, dar au prins utilizatorii în capcană.” Tot aceasta afirmă faptul că legea exclude interdicția pentru anumite platforme educaționale, dar și „mesageria privată interpersonală”precum Whatsapp.

Franța devine astfel prima țară europeană și a doua din lume după Australia care ia astfel de măsuri. După implementarea legii în Australia, care prevede ca minorii de sub 16 ani să nu mai aibă acces la rețelele de socializare începând cu data de 10 decembrie, 4.7 milioane de conturi ale minorilor sub 16 ani au fost dezactivate sau șterse.

„Creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare și nu trebuie să fie manipulate, fie că este vorba despre platformele americane sau despre algoritmii chinezești”, a declarat Președintele Macron sâmbătă.

Social media este în plină dezvoltare, iar timpul petrecut de utilizatori pe rețele devine din ce în ce mai mare, afectând dezvoltarea cognitivă a copiilor și ducând inclusiv la apariția unor probleme de sănătate mintală. Firma de sondare Odoxa a constatat că 46% dintre tineri au declarat că au resimțit o scădere a stimei de sine comparându-se cu alții pe rețelele sociale, iar 18% au afirmat că au fost hărțuiți sau insultați online. Agenția Națională Franceză pentru Siguranța Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii (ANSES) a afirmat recent faptul că rețelele de socializare precum TikTok, Snapchat și Instagram au avut mai multe efecte dăunătoare asupra adolescenților, în special asupra fetelor, riscurile enumerate incluzând hărțuirea cibernetică și expunerea la conținut violent.

Dacă proiectul va trece de Senat până la finalul lunii februarie, autoritățile speră să poată aplica noua lege începând cu anul şcolar septembrie 2026.

Este totuși această lege fezabilă în practică? Generațiile care au crescut cu „tehnologia în brațe” nu pot oare, cunoscând această lume atât de bine, găsi mecanisme care să evite restricțiile, pentru a avea totuși acces la rețele sociale?

Din exemplul Australiei observăm că sunt mai multe metode prin care se poate verifica vârsta utilizatorului. În cazul primei, va fi necesar un act de identitate care să confirme vârsta utilizatorului. Și aici intervine o discuție: oferim acces platformelor la datele personale? Astfel, dăm acces companiilor la cele mai importante date care aparțin de intimitatea și siguranța noastră. Cea de-a doua este recunoaștearea facială, unde machiajul poate schimba fizionomia feței, astfel încât orice utilizator ar putea trece testul “maturității”. Cea de-a treia metodă se referă la „interferență cu pragul de vârstă” (age interference), unde algoritmul poate aproxima prin inteligență artificială ce vârstă ar putea avea un utilizator.

Însă toate aceste metode dispar în fața VPN-urilor (Virtual Private Networks) care îți permit să îți schimbi locația IP-ului (de exemplu, să pari că accesezi internetul din afara Franței/ Australiei), utilizatorii pot fenta astfel sistemele de verificare a vârstei impuse la nivel național. Iată un punct critic unde legea se lovește brutal de realitatea tehnică.
Siguranța minorilor în mediul online a căpătat o dimensiune importantă la nivel european când, în cadrul discursului anual al Președintei Comisiei Europene privind Starea Uniunii, SOTEU 2025, Ursula von der Leyen a menționat pericolele care îi pândesc pe minori (bullying online, adicții, conținut pentru adulți, etc.) și subliniază nevoia de a reglementa spațiul online pentru binele copiilor). Parlamentarii europeni au votat în sesiunea plenară din luna noiembrie un raport pentru siguranța minorilor în mediul online care vizează un set de propuneri clare și accesibile pentru raportarea conținutului dăunător; îmbunătățirea și simplificarea controlului parental și limitarea accesului minorilor la pornografie, jocuri de noroc și servicii destinate adulților, etc.
Deși Comisia Europeană confirmă dreptul Franței de a implementa sisteme de verificare a vârstei, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a precizat că doar Comisia Europeană și prin DSA pot impune obligații suplimentare marilor platforme. Astfel, legislația franceză trebuie să se concentreze pe reglementarea „majorității digitale” a cetățenilor săi pentru a putea exercita controlul asupra giganților tech. Proiectul de lege francez se aliniază Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA), care impune standarde stricte de siguranță online.

România are şi ea responsabilitatea de a pregăti noile generații să devină cetățeni digitali. Vorbim mult prea puțin de aceste aspecte. Nu știm cum să ne protejăm în fața algoritmului și nu știm cum să explicăm populației generale când sunt ținta unei manipulări. Cetățenia digitală nu trebuie să mai fie un termen pompos, ci trebuie să ne conducă spre o educație civică care ne permite să ne cunoaștem drepturile, să depistăm când algoritmul încearcă să ne manipuleze și când ne uităm la un fake news.

Războiul nu se duce exclusiv cu arme fizice, ci și cu manipularea realității prin acțiuni de dezinformare și manipulare. Cum ne protejăm pe noi? Cum protejăm copiii? Cum dobândim reziliență?

În Parlamentul României, deja se află o inițiativă legislativă în Camera Deputaților care caută să reglementeze „majoratul online”. Dar și aici apar întrebări. Avem suficiente resurse pentru a avea capacitatea instituțională să verificăm conturile minorilor? Putem face educație în acest sens?

Dacă nu putem găsi un plan pragmatic care să răspundă acestor întrebări, pierdem lupta în fața dezinformării indiferent de legislație.