Astăzi, Comisia pentru Buget (BUDG) a Parlamentului European a votat mandatul de negociere pentru bugetul UE post 2027. Cei doi co-raportori desemnați să reprezinte Parlamentul, Siegfried Mureșan (PPE) și Carla Tavares (S&D), vor intra astfel în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană pentru a stabili forma finală a propunerii.

Procesul a ajuns în această etapă după ce Comisia Europeană a prezentat deja propunerea oficială încă din iulie 2025, lansând astfel baza de discuții pentru viitorul exercițiu financiar.

Astfel, în cadrul acestui proces numit trilog, se întâlnesc cele trei forțe decizionale: Comisia Europeană, care a înaintat propunerea inițială și acționează acum ca mediator, și cele două instituții cu atribuții legislative care trebuie să cadă de comun acord: Parlamentul European, unde se regăsesc reprezentanții aleși direct de către cetățeni, și Consiliul Uniunii Europene, unde sunt reprezentați miniștrii guvernelor naționale. Votul de astăzi este esențial deoarece definește exact ce va cere Parlamentul la masa negocierilor în raport cu pretențiile guvernelor din Consiliu.

Discursul co-raportorului român, Siegfried Mureșan, pune în lumină nevoia de compromis pentru dezbaterile pentru prioritățile încă diverse înaintate în propunerea de buget de anul trecut.

Este foarte important de menționat faptul că toți europarlamentarii au fost de acord că, dat fiind contextul politic tensionat, este normal să includem noi priorități, dar fără a le neglija pe cele tradiționale. Mureșan menționează faptul că au fost transmise 1047 amendamente care conturează o poziție a Parlamentului European pentru un Cadru Financiar Multianual „suficient, predictibil, care să respecte toate prioritățile”. Câteva dintre adnotările poziției Parlamentului:

• Următorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034 ar trebui stabilit la 1,27% din Venitul Național Brut al UE (VNB), serviciul datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11% din VNB) fiind situat în afara plafoanelor bugetare, astfel încât să nu existe riscuri pentru beneficiari (fermieri sau beneficiarii de burse, etc.)
• Această propunere a Parlamentului European reprezintă menținerea unei poziții ferme pentru o creștere de 10% a bugetului total, fără a slăbi însă prioritățile tradiționale ale Uniunii.
• Se propune o creștere uniformă de 10% pentru toate rubricile bugetare, cu excepția celei dedicate cheltuielilor administrative și pentru a asigura protejarea bugetului împotriva șocurilor provocate de inflație. Noua viziune politică urmărește să permită o distribuție mai mare a fondurilor în cadrul primei rubrici, în beneficiul politicii de coeziune (306.9 miliarde) și al politicii agricole comune (433 miliarde pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și dezvoltare rurală)
• Fondul Social European va beneficia de o alocare de 124 de miliarde de euro, fiind un pilon central pentru sprijinirea forței de muncă.
• Deși Comisia Europeană a propus inițial (iulie 2025) ca 25% din prima rubrică să rămână nealocată, Parlamentul European insistă să aibă un cuvânt de spus în toate aspectele legate de buget.
• Parlamentul European este de acord cu flexibilitatea în cadrul politicilor, însă nu poate accepta ca aceste fonduri să fie gestionate fără consultarea sa directă.
• Se solicită o creștere de 10% pentru Fondul de Competitivitate, precum și restabilirea bugetelor pentru acțiunile ce vizează sănătatea și programul LIFE.
• Programul de cercetare și inovare Horizon Europe va primi o finanțare de 200 de miliarde de euro.
• Se propune suplimentarea bugetului pentru programul Erasmus+ cu 16%, pentru a extinde oportunitățile educaționale.

Suplimentări propuse (în prețuri curente, listă neexhaustivă):

• Dimensiunea totală a CFM (Cadrul Financiar Multianual): +197,30 mld.
• Politica Agricolă Comună (PAC): +139,31 mld.
• Fonduri structurale și de coeziune: +78,87 mld.
• Fondul Social European (FSE): +124,19 mld.
• Politici privind azilul și migrația, gestionarea frontierelor și securitate: +3,82 mld.
• Fondul European pentru Competitivitate (FEC): +30,05 mld.
• Orizont Europa (Horizon Europe): +25 mld.
• Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE/CEF): +9,86 mld.
• Mecanismul de protecție civilă al UE și pregătirea în domeniul sănătății (UCPM+): +1,74 mld.
• Erasmus+: +6,56 mld.
• AgoraEU: +2,14 mld.
• Programul Europa Globală: +24,06 mld.

Pentru cifre detaliate, consultați Anexa raportului intermediar.

Poziții în cadrul dezbaterii
Sandra Gomez Lopez – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D)
Susține necesitatea unui pachet de resurse proprii pentru a atinge autonomia financiară.
Insistă ca noile priorități să fie acoperite fără a tăia din fondurile alocate politicilor tradiționale.

Tomasz Buczek – Grupul Patrioților
Grupul este critic față de propunerea actuală a mandatului.
Consideră că pragul de 1,27% din VNB nu reflectă necesitățile bugetare reale și nici nevoile de rambursare pentru Next Generation EU.
Subliniază nemulțumirea față de cele 200 de miliarde de euro alocate de Comisie pentru țări din afara UE prin pilonul intitulat „Europa Globală”

Roberts Zīle – Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR)
Pune accent pe problemele legate de rambursarea datoriei europene pentru generațiile viitoare.
Ridică priorități precum securitatea și migrația transfrontalieră

Jungbluth – Renew Europe
Exprimă dezacordul față de raportul prezentat.
Avertizează că va exista o opoziție din partea Consiliului din cauza creșterii valorii financiare raportată la VNB.

Danuše Nerudova – Renew Europe
Atrage atenția asupra faptului că, din cauza programului NextGenerationEU, în bugetul pentru viitorul UE apar tăieri bugetare pentru a asigura rambursarea împrumutului contractat pentru pandemie.
Sugerează ca alternativă introducerea unei taxe digitale aplicate platformelor online pentru a reechilibra balanța.

Ska Keller – Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA)
Atrage atenția asupra numărului mare de programe cheie care trebuie susținute.
Susține că este nevoie de resurse proprii solide pentru ca bugetul să reflecte această ambiție.

Rasmus Nordqvist – Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA)
Susține faptul că fondurile pentru programul LIFE au fost reconsiderate.
Consideră că propunerea actuală reprezintă un echilibru bun, dar plin de compromisuri.

João Oliveira - Grupul Stângii din Parlamentul European - (The Left)
Susține faptul că rămân probleme de fond nerezolvate, precum lipsa unei atenții deosebite pentru Fondul Social European în raport cu PNRR și absența unei simplificări reale privind accesul la finanțare.
În plus, este imperativă întărirea sectoarelor agriculturii, pescuitului și dezvoltării rurale, proces care pare să fie privit cu prioritate doar din perspectiva Comisiei, nu și prin măsuri concrete de debirocratizare pentru beneficiari.
Solicită prezentarea unei poziții minoritare cu privire la acest vot. 

Raportul interimar a trecut cu 26 de voturi în favoare, 9 împotrivă și 5 abțineri. După votul din plenul Parlamentului European, programat pentru 29 aprilie, legislativul va fi deplin mandatat să demareze negocierile cu Consiliul UE. Discuțiile pe marginea structurii și a cifrelor bugetului 2028-2034 vor începe imediat ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune. Deoarece adoptarea regulamentului privind CFM necesită acordul Parlamentului, este de așteptat ca solicitările europarlamentarilor să cântărească semnificativ în decizia finală a Consiliului.

Cum ne afectează?

Acest an este definitoriu pentru conturarea următorului buget al Uniunii Europene, astfel poziția Parlamentului European este esențială pentru a înțelege modul în care vor fi alocați banii. Europa este la răscruce, înconjurată de crize și tensiuni geopolitice, care au forțat-o să contureze parteneriate internaționale pentru buna stabilitate a statelor membre și care vor continua sub umbrela Europa Globală.

România ar urma să primească în cadrul următorului exercițiu financiar 60,2 miliarde de euro. Țara noastră are un atu extraordinar: unul dintre co-raportori, unul dintre cei 2 oameni care vor negocia poziția pentru toate statele membre ale UE, este un europarlamentar român.

Să nu lăsăm să treacă aceste ferestre de oportunitate pe lângă noi întrucât timpul nu are răbdare, iar deja fiecare stat caută să „lupte” pentru un buget mai mare privind prioritățile sale, dar și pentru o manieră mai convenabilă de raportare.