Parlamentul European a decis: Ungaria încalcă grav valorile UE
Cum au votat europarlamentarii români?
de Ioana-Roxana Popa
Fundamentul Uniunii Europene este definit de un set de valori și de principiul esențial al solidarității, un concept cheie pentru edificiul european. Solidaritatea este strâns legată de noțiunile de integrare, liberalism economic și concurență, manifestându-se ca o obligație reciprocă între statele membre, popoare și Uniunea Europeană. Aceste valori sunt consacrate în Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care stipulează salvgardarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului.
Parlamentul European a dezbătut și a votat, în cadrul sesiunii plenare, un raport privind nerespectarea constantă a acestor valori de către Ungaria, lucru ce a condus, de fapt, și la sancțiuni. Raportul a clasificat Ungaria drept o „autocrație electorală”, semnalând o deviere sistemică de la normele democratice și de drept.
Printre principalele încălcări menționate se numără:
Comisarul pentru justiție, democrație și protecția consumatorului, Michael McGrath a subliniat că, în privința celor 8 recomandări din septembrie 2024, doar una a fost transpusă în practică. Dintre cele opt recomandări ale Comisiei amintim reformele din cadrul judiciar precum transparența Curții Supreme, independența Consiliului Judiciar, politica anticorupție prin implementarea declarațiilor de avere, reguli privind lobby-ul, măsurile privind libertatea opiniei prin independența mass-media și crearea unui spațiu civic sigur pentru reprezentarea societății civile. Ungaria a efectuat o parte din reforma justiției prin redarea unei independenței mai sporite în ceea ce privește Consiliul Judiciar. Suplimentar, ca urmare a evaluării bugetului, reformelor privind corupția, statul de drept și respectarea drepturilor omului (inclusiv dreptul la azil și protecția copilului), Comisia Europeană a luat decizia de a suspenda plățile destinate Ungariei.
Parlamentul European dezbate, prin urmare, ideea de încălcare a „valorilor articolului 2” de către Ungaria pentru declanșarea procedurii prevăzute la Articolul 7 din TUE. Această procedură reprezintă un mecanism de sancționare a statelor membre care încalcă grav dreptul UE, având ca scop restabilirea respectului pentru principiile fondatoare ale Uniunii și, implicit, protejarea bugetului UE.
Procedura se declanșează la propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și necesită aprobarea Parlamentului. Consiliul poate constata existența unui risc clar de încălcare gravă, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi.
Prin acest demers, Parlamentul urmărește aplicarea: procedurii de Infringement, pentru a sancționa încălcările specifice ale dreptului UE și a mecanismului de Condiționalitate, pentru a suspenda fondurile europene ca răspuns la deficiențele statului de drept.
Dezbaterea din cadrul Parlamentului European reflectă tensiunea dintre obligațiile instituțiilor Uniunii Europene de a reacționa la încălcările grave ale tratatelor constitutive și discursul suveranist care legitimează aceste acțiuni, prezentând denunțurile ca pe un instrument abuziv îndreptat împotriva unui stat membru.
Mai mulți europarlamentari din partea grupurilor S&D, Renew și Grupul Verzilor s-au arătat dezamăgiți de lipsa de celeritate în reacția Uniunii Europene în ceea ce privește problemele Ungariei, acestea datând încă din 2010, atunci când partidul lui Viktor Orban a venit la conducere și a început să monopolizeze scena politică a Ungariei. Astfel, prin corupție și deturnarea fondurilor, a fost pierdut peste un miliard de euro care putea fi utilizat în beneficiul cetățenilor. De asemenea, acțiunile pro-ruse, care se împotrivesc retoricii și politicii externe a Uniunii Europene, sunt în continuare criticabile. Apropierea Ungariei de est pare a fi evidentă.
Klara Dobrev, (S&D, Ungaria), a descris regimul actual drept cu o mafie politică, care subminează pluripartidismul, pluralitatea opiniilor și necesitatea dezbaterii publice. Moritz Keuner (Renew, Germania) a pus accent pe involuția Ungariei, din perspectivă economică și lipsa unor investiții reale în ceea ce privește traiul cetățenilor. Adrián Vazquez Lazara (PPE, Spania) a salutat demersul sancționării Ungariei prin procedura articolului 7 TUE și a amintit de existența altor state cu probleme similare.
De asemenea, Krzysztof Śmiszek (S&D, Polonia) a evocat cazul unei tinere de 32 de ani al cărei telefon ar fi fost supravegheat prin sistemul Pegasus pentru simplul fapt că adresa întrebări critice regimului Orban, invocând rapoarte Amnesty International privind pirateria telefonului și legând acest episod de o strategie mai amplă de subminare a sancțiunilor UE și de relațiile problematice dintre Budapesta și Kremlin.
Helmut Brandstätter (Renew, Austria) a vorbit despre tendințe autocratice clare, despre apropierea strategică a Budapestei de China și Rusia și despre recursul sistematic la guvernarea prin ordonanțe de urgență, în timp ce Estrella Galán (The Left, Spania) a întrebat retoric dacă, în aceste condiții, mai poate fi vorba, în mod real, de o democrație funcțională în Ungaria.
În opoziție, regăsim discursul populist susținut de grupurile ECR, Grupul Patrioți pentru Europa, Grupul ESN.
Parlamentul European a dezbătut și a votat, în cadrul sesiunii plenare, un raport privind nerespectarea constantă a acestor valori de către Ungaria, lucru ce a condus, de fapt, și la sancțiuni. Raportul a clasificat Ungaria drept o „autocrație electorală”, semnalând o deviere sistemică de la normele democratice și de drept.
Printre principalele încălcări menționate se numără:
- ignorarea sau aplicarea deficitară a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene,
- violarea drepturilor fundamentale precum acțiuni împotriva persoanelor LGBTIQ+,
- afectarea libertății presei și ideologizarea libertății academice,
- deturnarea de fonduri, care a dus la pierderi de peste un miliard de euro,
- acțiunile pro-ruse care contravin politicii externe și retoricii comune a UE.
Comisarul pentru justiție, democrație și protecția consumatorului, Michael McGrath a subliniat că, în privința celor 8 recomandări din septembrie 2024, doar una a fost transpusă în practică. Dintre cele opt recomandări ale Comisiei amintim reformele din cadrul judiciar precum transparența Curții Supreme, independența Consiliului Judiciar, politica anticorupție prin implementarea declarațiilor de avere, reguli privind lobby-ul, măsurile privind libertatea opiniei prin independența mass-media și crearea unui spațiu civic sigur pentru reprezentarea societății civile. Ungaria a efectuat o parte din reforma justiției prin redarea unei independenței mai sporite în ceea ce privește Consiliul Judiciar. Suplimentar, ca urmare a evaluării bugetului, reformelor privind corupția, statul de drept și respectarea drepturilor omului (inclusiv dreptul la azil și protecția copilului), Comisia Europeană a luat decizia de a suspenda plățile destinate Ungariei.
Parlamentul European dezbate, prin urmare, ideea de încălcare a „valorilor articolului 2” de către Ungaria pentru declanșarea procedurii prevăzute la Articolul 7 din TUE. Această procedură reprezintă un mecanism de sancționare a statelor membre care încalcă grav dreptul UE, având ca scop restabilirea respectului pentru principiile fondatoare ale Uniunii și, implicit, protejarea bugetului UE.
Procedura se declanșează la propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și necesită aprobarea Parlamentului. Consiliul poate constata existența unui risc clar de încălcare gravă, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi.
Prin acest demers, Parlamentul urmărește aplicarea: procedurii de Infringement, pentru a sancționa încălcările specifice ale dreptului UE și a mecanismului de Condiționalitate, pentru a suspenda fondurile europene ca răspuns la deficiențele statului de drept.
Dezbaterea din cadrul Parlamentului European reflectă tensiunea dintre obligațiile instituțiilor Uniunii Europene de a reacționa la încălcările grave ale tratatelor constitutive și discursul suveranist care legitimează aceste acțiuni, prezentând denunțurile ca pe un instrument abuziv îndreptat împotriva unui stat membru.
Mai mulți europarlamentari din partea grupurilor S&D, Renew și Grupul Verzilor s-au arătat dezamăgiți de lipsa de celeritate în reacția Uniunii Europene în ceea ce privește problemele Ungariei, acestea datând încă din 2010, atunci când partidul lui Viktor Orban a venit la conducere și a început să monopolizeze scena politică a Ungariei. Astfel, prin corupție și deturnarea fondurilor, a fost pierdut peste un miliard de euro care putea fi utilizat în beneficiul cetățenilor. De asemenea, acțiunile pro-ruse, care se împotrivesc retoricii și politicii externe a Uniunii Europene, sunt în continuare criticabile. Apropierea Ungariei de est pare a fi evidentă.
Klara Dobrev, (S&D, Ungaria), a descris regimul actual drept cu o mafie politică, care subminează pluripartidismul, pluralitatea opiniilor și necesitatea dezbaterii publice. Moritz Keuner (Renew, Germania) a pus accent pe involuția Ungariei, din perspectivă economică și lipsa unor investiții reale în ceea ce privește traiul cetățenilor. Adrián Vazquez Lazara (PPE, Spania) a salutat demersul sancționării Ungariei prin procedura articolului 7 TUE și a amintit de existența altor state cu probleme similare.
De asemenea, Krzysztof Śmiszek (S&D, Polonia) a evocat cazul unei tinere de 32 de ani al cărei telefon ar fi fost supravegheat prin sistemul Pegasus pentru simplul fapt că adresa întrebări critice regimului Orban, invocând rapoarte Amnesty International privind pirateria telefonului și legând acest episod de o strategie mai amplă de subminare a sancțiunilor UE și de relațiile problematice dintre Budapesta și Kremlin.
Helmut Brandstätter (Renew, Austria) a vorbit despre tendințe autocratice clare, despre apropierea strategică a Budapestei de China și Rusia și despre recursul sistematic la guvernarea prin ordonanțe de urgență, în timp ce Estrella Galán (The Left, Spania) a întrebat retoric dacă, în aceste condiții, mai poate fi vorba, în mod real, de o democrație funcțională în Ungaria.
În opoziție, regăsim discursul populist susținut de grupurile ECR, Grupul Patrioți pentru Europa, Grupul ESN.
Georgiana Teodorescu (ECR, România) acuză dezbaterea ca având un fundament fals și că miza reală este lipsirea unui stat de vot, ceea ce ar duce la subminarea suveranității sale.
Eurodeputata neafiliată Diana Iovanovici Șoșoacă a sugerat că România ar trebui supusă aceluiași nivel de verificare ca Ungaria, subliniind o presupusă asimetrie în procesul de evaluare instituțional european: „Tot ceea ce se întâmplă aici nu are nicio legătură cu Ungaria. Tot ceea ce am auzit se referă la România. Aici ar trebui să se discute față de problemele invocate, infringement împotriva României. Este un precedent periculos pe care îl faceți dacă aprobați o astfel de situație, pentru că este vorba de anularea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale și anularea oricărei urme de democrație în Uniunea Europeană.”
Din partea grupului Europa Națiunilor Suverane, Zsuzsanna Borvendég (Ungaria) a deplâns „atacurile violente” din stradă și ceea ce consideră a fi o încercare de a impune „dogme ideologice”, apărând deciziile Budapestei privind restricționarea studiilor de gen și acuzând că privarea Ungariei de drept de vot ar reprezenta un pas extrem de grav. Kinga Gál (Ungaria) din Grupul Patrioți pentru Europa, prim‑vicepreședintă a grupului, a denumit acțiunile Uniunii Europene ca fiind bazate pe standarde duble și că în Parlament se poartă o dezbatere ,,orbanofobă’’. De asemenea, Ondřej Knotek (Grupul Patrioților, Cehia) a folosit dezbaterea pentru a denunța Pactul privind Migrația și azilul și ceea ce consideră a fi tendințe federaliste excesive în UE, sugerând că procedurile împotriva Ungariei maschează o agendă mai profundă de integrare politică.
Votul europarlamentarilor români
Raportul a fost adoptat, fiind susținut de o parte semnificativă a Parlamentului European - 415 de voturi pentru, 193 de voturi împotrivă și 28 de abțineri.
În cadrul procesului legislativ, europarlamentarii au votat atât asupra textului integral, cât și asupra anumitor amendamente privind acesta.
„9. reamintește importanța Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept și salută Decizia C(2023)8999 a Comisiei din 13 decembrie 202334, prin care se confirmă că riscul pentru bugetul Uniunii a rămas neschimbat din decembrie 2022, fiind astfel prelungite măsurile adoptate în temeiul regulamentului în legătură cu riscul de corupție; invită Comisia să ia imediat măsuri în temeiul regulamentului în ceea ce privește alte încălcări ale statului de drept, cum ar fi cele legate de sistemul judiciar, și ținând seama de deteriorarea mecanismelor de combatere a corupției, cum ar fi obstacolele persistente cu care se confruntă Autoritatea de Integritate și care împiedică funcționarea sa eficace și independentă, inclusiv limitările impuse mandatului său, resurselor sale și capacității sale de a monitoriza evoluția cazurilor, și să propună, având în vedere deteriorarea în continuare a situației, măsuri care să acopere în proporție de 100 % angajamentele bugetare și plățile către Ungaria, asigurând totodată garanții pentru protecția beneficiarilor finali;”
Pentru
S&D : Benea, Cristea, Dîncu, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Verzi: Ștefănuță
Împotrivă
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
NI: Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
Abțineri
S&D: Grapini
Amendamentul nu a fost adoptat.
„24. regretă că sunt criticate măsurile legale luate de guvernul maghiar împotriva Universității Central Europene, care este finanțată de Soros și practică un activism de stânga;"
Pentru
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
NI:Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
Împotrivă
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
S&D: Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Verzi: Ștefănuță
Amendamentul nu a fost adoptat.
În ceea ce privește votul asupra întregului raport, europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
S&D: Benea, Cristea, Dîncu, Muşoiu, Negrescu, Nica
Verzi: Ștefănuță
Împotrivă
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
NI: Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
PPE: Vălean, Vincze, Winkler
Abțineri
S&D: Grapini
Din partea grupului Europa Națiunilor Suverane, Zsuzsanna Borvendég (Ungaria) a deplâns „atacurile violente” din stradă și ceea ce consideră a fi o încercare de a impune „dogme ideologice”, apărând deciziile Budapestei privind restricționarea studiilor de gen și acuzând că privarea Ungariei de drept de vot ar reprezenta un pas extrem de grav. Kinga Gál (Ungaria) din Grupul Patrioți pentru Europa, prim‑vicepreședintă a grupului, a denumit acțiunile Uniunii Europene ca fiind bazate pe standarde duble și că în Parlament se poartă o dezbatere ,,orbanofobă’’. De asemenea, Ondřej Knotek (Grupul Patrioților, Cehia) a folosit dezbaterea pentru a denunța Pactul privind Migrația și azilul și ceea ce consideră a fi tendințe federaliste excesive în UE, sugerând că procedurile împotriva Ungariei maschează o agendă mai profundă de integrare politică.
Votul europarlamentarilor români
Raportul a fost adoptat, fiind susținut de o parte semnificativă a Parlamentului European - 415 de voturi pentru, 193 de voturi împotrivă și 28 de abțineri.
În cadrul procesului legislativ, europarlamentarii au votat atât asupra textului integral, cât și asupra anumitor amendamente privind acesta.
- Un exemplu este amendamentul 2, referitor la paragraful 9:
„9. reamintește importanța Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept și salută Decizia C(2023)8999 a Comisiei din 13 decembrie 202334, prin care se confirmă că riscul pentru bugetul Uniunii a rămas neschimbat din decembrie 2022, fiind astfel prelungite măsurile adoptate în temeiul regulamentului în legătură cu riscul de corupție; invită Comisia să ia imediat măsuri în temeiul regulamentului în ceea ce privește alte încălcări ale statului de drept, cum ar fi cele legate de sistemul judiciar, și ținând seama de deteriorarea mecanismelor de combatere a corupției, cum ar fi obstacolele persistente cu care se confruntă Autoritatea de Integritate și care împiedică funcționarea sa eficace și independentă, inclusiv limitările impuse mandatului său, resurselor sale și capacității sale de a monitoriza evoluția cazurilor, și să propună, având în vedere deteriorarea în continuare a situației, măsuri care să acopere în proporție de 100 % angajamentele bugetare și plățile către Ungaria, asigurând totodată garanții pentru protecția beneficiarilor finali;”
Pentru
S&D : Benea, Cristea, Dîncu, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Verzi: Ștefănuță
Împotrivă
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
NI: Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
Abțineri
S&D: Grapini
Amendamentul nu a fost adoptat.
- De asemenea, europarlamentarii au votat amendamentul 16:
„24. regretă că sunt criticate măsurile legale luate de guvernul maghiar împotriva Universității Central Europene, care este finanțată de Soros și practică un activism de stânga;"
Pentru
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
NI:Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
Împotrivă
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
S&D: Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Verzi: Ștefănuță
Amendamentul nu a fost adoptat.
În ceea ce privește votul asupra întregului raport, europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru
PPE: Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
S&D: Benea, Cristea, Dîncu, Muşoiu, Negrescu, Nica
Verzi: Ștefănuță
Împotrivă
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
NI: Iovanovici Şoşoacă, Lazarus
PPE: Vălean, Vincze, Winkler
Abțineri
S&D: Grapini
