Parlamentul European a aprobat pe 20 octombrie 2026 raportul „Politica de coeziune - forța motrice a punerii în aplicare a Agendei UE pentru orașe” cu 601 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 36 de abțineri. Documentul exprimă poziția Parlamentului privind rolul orașelor în dezvoltarea Uniunii Europene și propune soluții pentru ca politicile și fondurile europene să se adapteze mai bine nevoilor comunităților urbane.

 

• Orașele, o prioritate în viitorul buget al UE

Unul dintre punctele esențiale ale raportului este rolul orașelor în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM). În iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru bugetul UE în perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. Din această sumă, 865 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru planurile de parteneriat național și regional, care vor reuni finanțări pentru politica de coeziune, dezvoltare regională, agricultură și alte domenii.

Viitorul buget european se află încă în negociere. În aprilie 2026, Parlamentul European și-a adoptat poziția, solicitând o majorare de aproximativ 10% a finanțării pentru politicile europene față de propunerea Comisiei și protejarea fondurilor destinate coeziunii și agriculturii. În schimb, pe 10 octombrie, președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat o nouă propunere de negociere, care prevede o reducere de 8% față de propunerea Comisiei, echivalentul a 141 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Această variantă a fost criticată de reprezentanții Parlamentului European.
Negocierile continuă între statele membre, cu obiectivul de a ajunge la un acord politic până la sfârșitul anului 2026. Adoptarea finală a CFM necesită unanimitatea statelor membre în Consiliu și aprobarea Parlamentului European.

În acest context, raportul privind Agenda UE pentru orașe recomandă ca localitățile, în special orașele mici și mijlocii, să fie mai bine reprezentate în prioritățile de finanțare ale viitorului CFM. Autoritățile locale ar trebui să participe mai activ la elaborarea politicilor europene, astfel încât investițiile să răspundă nevoilor comunităților.

Rezultatul negocierilor privind CFM 2028-2034 va determina în ce măsură aceste propuneri se vor regăsi în viitoarele programe de finanțare pentru coeziune și dezvoltare regională.

• Principalele prevederi ale raportului: mai multe fonduri pentru orașe și o finanțare mai accesibilă

Ca măsură principală, raportul propune ca, după 2027, ponderea minimă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) alocată dezvoltării urbane să crească de la 8% la 13%.

 
FEDR este unul dintre principalele fonduri ale politicii de coeziune a UE și are scopul de a contribui la corectarea dezechilibrelor regionale dintre diversele regiuni ale Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale a acesteia. Majorarea cotei minime din FEDR ar însemna că o proporție mai mare din acest fond ar trebui alocată investițiilor în orașe.

 
Raportul detaliază și nevoia unei finanțări europene mai simple și mai accesibile pentru orașele mici și mijlocii, care adesea întâmpină dificultăți în a accesa fonduri europene din cauza procedurilor complexe și a resurselor administrative limitate. Este recomandată implementarea unei platforme europene dedicate orașelor, care să funcționeze ca un ghișeu unic pentru identificarea oportunităților de finanțare, obținerea asistenței tehnice și schimbul de bune practici.
Documentul menționează și necesitatea asigurării de locuințe accesibile, renovarea clădirilor abandonate și dezvoltarea infrastructurii sportive pentru cetățeni.

• Criza locuințelor și „dreptul de a rămâne”

În centrul raportului se află principiul „dreptului de a rămâne”, potrivit căruia oamenii ar trebui să poată continua să locuiască, să lucreze și să își construiască viitorul în locurile pe care le consideră acasă, fără a fi nevoiți să plece din cauza costurilor prea mari.

Criza locuințelor rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană, afectând în special tinerii și familiile. Pentru a răspunde acestei probleme, raportul susține mobilizarea investițiilor publice și private pentru construirea de locuințe noi și modernizarea celor existente. Acestea ar asigura mai multe oportunități economice și ar sprijini gestionarea provocărilor demografice, facilitând întemeierea familiilor, menținerea tinerilor în regiuni și stimularea natalității.

• Despre tehnologie, siguranță și reziliență urbană

Raportul abordează și rolul inovării, al digitalizării și al inteligenței artificiale în îmbunătățirea planificării urbane, a gestionării traficului și a calității serviciilor publice. Cu toate acestea, progresul tehnologic trebuie să păstreze o abordare centrată pe oameni, în care respectarea drepturilor cetățenilor și îmbunătățirea calității vieții să rămână prioritare.
Siguranța urbană reprezintă, la rândul său, o componentă esențială a dezvoltării orașelor, evidențiindu-se rolul investițiilor în prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale și a fenomenelor climatice extreme, care sporesc reziliența orașelor și capacitatea acestora de a proteja comunitățile.

Cristian Terheș (ECR) a fost singurul europarlamentar român care a luat cuvântul în cadrul dezbaterii. El a adus în discuție condiționalitățile impuse de UE pentru accesarea fondurilor de coeziune, susținând că ele nu țin întotdeauna cont de nevoile reale ale comunităților locale: „Foarte multor europeni, inclusiv români, le e imposibil să înțeleagă de ce aceste fonduri de coeziune, de exemplu, vin cu o serie de condiționalități care nu au de-a face cu nevoile oamenilor din zonele respective. În România, de exemplu, ca să primești, pentru o primărie, fonduri să-ți modernizezi drumurile, trebuie să faci piste de bicicletă, în contextul în care străzile sunt mici și în contextul în care nu sunt tineri în anumite zone să umble cu bicicleta. E important să avem, la nivelul Uniunii Europene, o dezbatere reală despre necesitatea acestor fonduri de coeziune, dar și despre faptul că aceste fonduri vin pentru a ajuta comunitățile de la nivel local, nu pentru a impune de la Bruxelles o agendă care nu are de a face cu realitatea de pe teren. ”

• Cum au votat europarlamentarii români?

În privința întregului text, toți cei 31 de europarlamentari români prezenți au votat „pentru”:

PPE : Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D : Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
ECR : Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew : Barna
Verzi/EFA : Ștefănuță
NI : Iovanovici Şoşoacă, Lazarus

Nu au fost prezenți la acest vot europarlamentarii Eugen Tomac și Vlad Vasile-Voiculescu (Renew Europe).