În cursul zilelor de 12-13 noiembrie, Parlamentul European se reunește la Bruxelles cu scopul de a dezbate și de a vota propuneri importante în cadrul agendei Uniunii Europene.

Sesiunea actuală este deosebit de importantă, întrucât aduce în prim-plan rolul Parlamentului în adoptarea Cadrului Financiar Multianual. Se evidențiază colaborarea strânsă cu Comisia Europeană, care deține inițiativa bugetară, în contextul obiecțiilor formulate de grupurile politice cu privire la Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune.

 
Astfel, printre prioritățile ordinii de zi, se numără:

• Noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034: arhitectură și guvernanță
  

Rezoluția privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda acestei sesiuni plenare, întrucât stabilește prioritățile financiare și mecanismele de finanțare pentru perioada 2028-2034. Dezbaterea reprezintă un pas important în stabilirea poziției și strategiei Comisiei Europene privind CFM 2028–2034, ulterior publicării propunerii sale inițiale în luna iulie, ce a stârnit dezacordul a numeroși europarlamentari.

Patru grupuri politice importante precum Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D), Renew Europe și Verzii/ALE au amenințat deja că vor bloca negocierile propunerea Comisiei, în valoarea record de peste 2 trilioane de euro, nu va fi revizuită. Acesta ar urma să fuzioneze subvențiile regionale și agricole într-un total de 865 miliarde de euro, alocate prin planuri naționale de finanțare, eliminând astfel rolul autorităților regionale. Parlamentarii susțin că această abordare ar putea provoca fragmentare, slăbi solidaritatea în interiorul Uniunii și reduce controlul democratic, acordând prea multă putere guvernelor naționale.

Totodată, europarlamentarii au listat 7 cerințe de bază într-o scrisoare adresată președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, printre care se numără: menținerea Politicii Agricole Comune separată de alte fonduri, păstrarea rolului regiunilor și autorităților locale în gestionarea subvențiilor și consolidarea influenței Parlamentului în aprobarea și revizuirea planurilor de cheltuieli. Mai mult decât atât, Parlamentul solicită și menținerea finanțării pentru coeziune și sprijinul constant pentru regiunile mai puțin dezvoltate, astfel încât procesul tranziției verzi și al celei digitale să nu agraveze decalajele economice în interiorul Uniunii.

• Conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine din zonele care nu se află sub jurisdicția națională
  

Această propunere este axată asupra zonelor marine care nu se află în prezent sub suveranitatea niciunui stat și urmărește transpunerea acordului „Biodiversitatea dincolo de jurisdicțiile naționale” (BBNJ) în legislația europeană. Tratatul internațional a fost adoptat în anul 2023, în contextul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) și accentuează importanța reglementării suprafețelor marine care, deși nu sunt administrate de niciun stat, reprezintă aproape două treimi din suprafața globală a oceanelor. Astfel, activități precum pescuitul industrial, exploatarea resurselor genetice marine sau cercetarea științifică erau în general reglementate numai prin acorduri sectoriale, lipsă de coordonare care în timp a condus la pierderi masive de biodiversitate, poluare și presiuni asupra ecosistemelor marine.

Uniunea Europeană, un susținător major al tratatului care participă activ la negocieri, va dezbate propunerea ce presupune angajamentul de a transpune acordul în legislația sa internă prin Directiva 2025/0090(COD), având drept scop protejarea a cel puțin 30% din oceane până în 2030, impunerea unor evaluări de impact de mediu pentru activitățile din apele internaționale și stabilirea „ariilor marine protejate”. Adoptarea eficientă a directivei ar simboliza un pas decisiv prin care Uniunea Europeană își consolidează rolul de lider global în protejarea biodiversității marine, ulterior participării la Conferința ONU pentru oceane din iunie 2025.

Dezbaterea acestor propuneri are loc astăzi, 12 noiembrie, iar votul amendamentelor se va desfășura joi.

• Strategia privind egalitatea de gen 2025
  

Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală a Uniunii Europene. În contextul tendințelor de promovare a sexismului și a discriminării în statele UE, precum și al fenomenelor de femicid, violență domestică și restricționarea dreptului la avort în 2025, strategia prevede: promovarea unei viziuni integrate asupra femeii, printr-o politică externă și de securitate feministă, reglarea algoritmilor și platformelor digitale pentru a preveni instigarea la comportamente antisociale și violență de gen, implementarea Directivei privind transparența salarială și a Directivei privind salariul minim adecvat, pentru a asigura egalitatea de gen în muncă și participarea echitabilă a femeilor în conducerea companiilor.

 
Noua strategie va fi votată joi și are misiunea de a promova drepturile, reprezentarea și resursele pentru femei în toate domeniile.

• Votul deputatelor în plen prin reprezentare în timpul sarcinii și după naștere
  

Această inițiativă legislativă propune modificarea articolului 6 din Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct, anexat deciziei 76/787/CECA, CEE, Euratom a Consiliuluiîn scopul de a permite eurodeputatelor, pe o perioadă maximă de trei luni înainte de data estimată a nașterii și până la șase luni după naștere, să delege votul unui alt deputat în baza unei procuri.
Este o propunere deosebit de interesantă deoarece privește o posibilă dezbatere a caracterelor votului de a fi direct, individual și secret. Cu toate acestea, în expunerea de motive se regăsește o motivație practică referitoare la egalitatea de gen, necesitatea de a menține persoanele însărcinate active și implicate în procesul decizional.

• Acordul privind comerțul digital dintre Uniunea Europeană și Republica Singapore
  

Acest acord reprezintă o noutate în politicile adoptate de Parlamentul European, fiind primul de tip comercial între UE și un stat partener al Asociației națiunilor din sud-estul Asiei (ASEAN). Principala motivație a acordului este de a eficientiza domeniul concurenței și a oferi o garanție a protecției consumatorului. Acesta are, de asemenea, rolul de a crea un cadru transparent și sigur în domeniul securității cibernetice.
Trebuie amintit că Singapore este statul care a debutat în această arie prin lansarea unor ghiduri de utilizare AI în diverse domenii esențiale statului. De asemenea, acesta are o strategie națională asumată din 2019. Acest pas este esențial în consolidarea pieței libere, unul din fundamentele Uniunii Europene și demonstrează angajamentul organizației în ceea ce privește adaptarea la realitatea noilor tehnologii. În plus, acordul creează premisele extinderii colaborării în alte domenii emergente și sprijină deschiderea către parteneriate cu alte state, în conformitate cu bunele practici internaționale.

• Protejarea consumatorilor din UE împotriva practicilor anumitor platforme de comerț electronic: cazul păpușilor sexuale cu aspect de copil, al armelor și al altor produse și materiale ilegale

Dezbaterea pornește dintr-o îngrijorare tot mai mare privind modul în care marile platforme online permit vânzarea de produse ilegale sau periculoase în interiorul Uniunii Europene. Parlamentarii discută necesitatea de a consolida responsabilitatea acestor platforme în raport cu produsele listate și cu protecția consumatorilor, în special a minorilor. În centrul dezbaterii se află probleme grave de etică, siguranță și aplicare a legii, precum comercializarea de păpuși sexuale cu aspect de copil, arme sau alte bunuri interzise.

Contextul european al discuției este puternic influențat de evenimentele recente din Franța, unde autoritățile au descoperit pe platforma chineză SHEIN produse ilegale, inclusiv păpuși sexuale cu trăsături infantile și arme de categorie interzisă. Scandalul a stârnit o reacție fermă din partea guvernului francez, care a cerut intervenția Uniunii Europene și sancționarea platformei pentru încălcarea legislației privind comerțul electronic și protecția consumatorilor.

 
Eurodeputații folosesc momentul pentru a evidenția faptul că, în pofida existenței Legii privind serviciile digitale (Digital Services Act), lacunele în aplicarea sa permit încă proliferarea produselor ilegale. Dezbaterea urmărește, așadar, să contureze un răspuns comun european: să întărească supravegherea platformelor, să asigure retragerea rapidă a produselor interzise și să protejeze demnitatea și siguranța cetățenilor, în special a copiilor.

• Abordarea represiunii transnaționale exercitate împotriva apărătorilor drepturilor omului
  

Acest punct al ordinii de zi are ca scop combaterea represiunii transnaționale prin crearea unui areal de protecție extins al drepturilor omului. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul European dorește să implice Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a crea un cadru necesar protecției și asistenței dizidenților, include în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada de după 2027 și în Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului crearea unui program pentru a adăposti astfel de persoane. De asemenea, se dorește ca acțiunile Europol să devină mult mai eficiente în ceea ce privește documentarea cazurilor de represiune. Alt punct interesant este marcat de colaborarea cu CEDO în temeiul instrumentelor din domeniul protecției drepturilor fundamentale - Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, Convenției europene a drepturilor omului, Convenției împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și Convenției privind statutul refugiaților.

Deliberările pe acest punct de pe ordinea de zi vor avea loc miercuri, fiind prezentate de raportorul Comisiei pentru afaceri externe Chloé Ridel, iar votul se va desfășura joi.

• Întreprinderile din Europa: Cadrul de impozitare a veniturilor (BEFIT)
  

Scopul inițiativei BEFIT este de a introduce un set unic de reguli pentru determinarea bazei de impozitare a grupurilor de companii, simplificând astfel activitatea companiilor și a autorităților fiscale. În prezent, cele 27 de sisteme naționale diferite fac calculul impozitului pe profit complex și costisitor, generând concurență inegală între firme, fiind astfel discutată posibila armonizare la nivelul Uniunii Europene și beneficiile acesteia. BEFIT se va aplica grupurilor cu venituri anuale combinate de peste 750 milioane de euro și înlocuiește propunerile anterioare privind baza comună consolidată a impozitului pe profit, luând totodată în considerare transformările economiei moderne caracterizate de globalizare și digitalizare.
Dezbaterea acestui proiect va avea loc miercuri, fiind prezentat de raportorul Comisiei pentru afaceri economice și moderne, Evelyn Regner, iar votul se va desfășura joi în intervalul 11:00-13:00.

• Cadrul necesar pentru atingerea neutralității climatice
  

Propunerea legislativă stabilește un nou obiectiv climatic pentru UE: reducerea cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040, față de nivelurile din 1990, adoptată drept un pas intermediar spre atingerea neutralității climatice în 2050. Comisia urmărește și asigurarea unei flexibilități mai mari între sectoare, pentru o tranziție eficientă din punct de vedere economic și echitabil social, precum și utilizarea celor mai noi date științifice disponibile, eficiența costurilor și securitatea economică. De asemenea, se pune accent pe consolidarea competitivității economiei europene, în special pentru IMM-uri și industriile expuse riscului de relocare a emisiilor, ce garantează astfel o concurență echitabilă și solidaritate la nivelul statelor membre.

• Reînnoirea parțială a membrilor Curții de Conturi

În urma ședințelor desfășurate la Bruxelles pentru funcția de membru al Curții Europene de Conturi (ECA), Comisia Europeană a aprobat candidatura lui Milionis (Grecia) cu 23 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri, iar pe cea a lui Moscovici (Franța) cu 20 de voturi „pentru” și șase „împotrivă”. Propunerea va fi ulterior supusă aprobării finale a plenului Parlamentului European în cadrul sesiunii actuale.