Sesiunea plenară a Parlamentului European 19-22 octombrie 2026
În perioada 19-22 octombrie 2026, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, unde europarlamentarii vor dezbate și vota o serie de dosare privind securitatea europeană, dezvoltarea regională, relațiile internaționale și competitivitatea Uniunii Europene.
Printre principalele subiecte se numără intensificarea atacurilor rusești în Marea Neagră, concluziile Consiliului European din 15-16 octombrie și viitorul politicii de coeziune, cu accent pe regiunile de la frontiera estică și dezvoltarea orașelor. Agenda include și guvernanța inteligenței artificiale, viitorul programului Erasmus+ și consolidarea drepturilor pasagerilor.
De la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, Marea Neagră a devenit una dintre zonele strategice ale conflictului. Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, riscurile pentru navele comerciale și perturbarea rutelor de transport au demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni aprovizionarea internațională cu produse agricole în contextul războiului.
Pentru România, subiectul are o relevanță directă. În acest context, un proiect important este înființarea Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, propus în cadrul abordării strategice a UE pentru regiune, adoptată în 2025. România și Bulgaria au elaborat împreună conceptul acestui hub, care ar urma să funcționeze la Constanța și Varna și să contribuie la supravegherea maritimă, schimbul de informații, protejarea infrastructurii critice și combaterea amenințărilor hibride.
Operaționalizarea Hubului a fost și tema centrală a unei mese rotunde organizate la 1 octombrie 2026, în Parlamentul European, de Europuls și Blocul Național Sindical, alături de Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. În urma discuțiilor Europuls a elaborat un plan de acțiune care identifică 5 elemente-cheie necesare pentru transformarea proiectului într-o structură funcțională.
Liderii celor 27 de state membre au discutat despre competitivitatea economiei europene, creșterea prețurilor la energie, războiul din Ucraina, securitatea și apărarea europeană, precum și despre viitorul buget al UE pentru perioada 2028-2034.
În domeniul competitivității, Consiliul European a cerut accelerarea negocierilor privind Regimul 28 pentru companii, Actul de accelerare industrială și simplificarea legislației europene. În ceea ce privește prețurile ridicate la energie, liderii au solicitat măsuri europene coordonate, temporare și adaptate situației fiecărui stat membru, inclusiv prelungirea cadrului temporar pentru ajutoarele de stat destinate industriilor vulnerabile.
Un punct important pentru România îl reprezintă condamnarea explicită a atacurilor rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră, inclusiv a incidentelor produse în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Liderii europeni au solicitat restabilirea imediată a navigației în siguranță și continuarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina. În domeniul apărării, au cerut accelerarea pregătirii europene pentru 2030, inclusiv prin dezvoltarea proiectului Eastern Flank Watch și consolidarea capacităților de combatere a dronelor.
În privința viitorului buget european, liderii au discutat noua propunere de negociere prezentată de președinția irlandeză a Consiliului UE, fără a ajunge încă la un acord. Obiectivul este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului 2026, pentru ca noile programe europene să poată începe fără întreruperi în ianuarie 2028.
Consiliul European a salutat și deschiderea, la 13 octombrie, a grupurilor de capitole de negociere 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE. Totodată, liderii au cerut consolidarea combaterii dezinformării și examinarea rapidă a propunerii EU KIDS Act, care include introducerea unei vârste minime de acces la rețelele sociale.
Parlamentul European va vota un raport privind politica de coeziune în regiunile de la frontiera estică a UE, care urmărește consolidarea rezilienței teritoriale și a cooperării transfrontaliere.
Miza este adaptarea fondurilor europene la realitățile acestor regiuni, astfel încât politica de coeziune să răspundă nu doar diferențelor economice dintre statele membre, ci și vulnerabilităților generate de proximitatea față de război. Investițiile în infrastructură, conectivitate și dezvoltare economică sunt esențiale pentru menținerea competitivității și pentru prevenirea accentuării decalajelor regionale.
Pentru România, discuția este relevantă atât pentru dezvoltarea regiunilor de la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva negocierilor privind viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
Agenda UE pentru orașe, prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2025, își propune să consolideze rolul autorităților locale în elaborarea și implementarea politicilor europene. În perioada 2021-2027, peste 24 de miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) au fost alocate dezvoltării urbane durabile.
Raportul pune accentul pe nevoia de a oferi orașelor un rol mai important în stabilirea priorităților de dezvoltare și de a simplifica accesul autorităților locale la finanțarea europeană, în special pentru orașele mici și mijlocii. O miză importantă este și relația dintre orașe și zonele rurale din apropiere. Dezvoltarea urbană nu ar trebui să accentueze diferențele dintre teritorii, ci să contribuie la îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, servicii publice și infrastructură pentru comunitățile din jur.
Pentru România, subiectul este relevant în perspectiva viitorului buget european 2028-2034, având în vedere nevoile de modernizare a infrastructurii urbane, dezvoltarea transportului public și dificultățile autorităților locale, în special ale celor din orașele mai mici, de a accesa fonduri europene.
Votul va stabili poziția Parlamentului asupra modului în care politica de coeziune poate susține implementarea Agendei UE pentru orașe.
UE a adoptat deja Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), care introduce obligații diferențiate în funcție de riscurile sistemelor AI. Cu toate acestea, tehnologiile dezvoltate în afara Uniunii pot fi utilizate de cetățeni, companii și instituții europene, ceea ce ridică problema cooperării internaționale.
Dezbaterea va aborda necesitatea unor principii și mecanisme comune de guvernanță, într-un domeniu care implică atât oportunități economice, cât și riscuri legate de securitate, protecția drepturilor fundamentale și utilizarea responsabilă a tehnologiei.
O provocare importantă este evitarea fragmentării reglementărilor la nivel global, în condițiile în care statele adoptă abordări diferite privind dezvoltarea și supravegherea sistemelor de inteligență artificială.
Marți, europarlamentarii vor discuta despre ambiția unui parteneriat mai strâns între UE și Regatul Unit. După Brexit, cooperarea dintre cele două părți continuă să fie importantă pentru comerț, securitate, mobilitate și coordonarea pozițiilor de politică externă.
În contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă continentul european, consolidarea relațiilor cu Regatul Unit are și o dimensiune strategică, în special în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării și sprijinul pentru Ucraina.
Miercuri, Parlamentul va aborda aprofundarea alianței UE-Canada, în perspectiva unui viitor summit bilateral. Canada este un partener important al Uniunii în domeniul comerțului, energiei, materiilor prime și securității internaționale.
Dezbaterea are loc într-un context în care activitatea și independența Curții se confruntă cu presiuni politice, inclusiv ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite unor reprezentanți ai instituției.
Curtea Penală Internațională are un rol important în arhitectura justiției internaționale, însă funcționarea sa depinde de cooperarea statelor, inclusiv pentru executarea mandatelor de arestare și colectarea probelor.
Pentru UE, care susține în mod tradițional sistemul internațional bazat pe reguli și combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni, apărarea independenței Curții reprezintă o temă importantă de politică externă.
Comisia Europeană a propus un buget de 40,8 miliarde de euro pentru următorii 7 ani, reprezentând o creștere de aproximativ 49% față de finanțarea combinată a programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate din actuala perioadă bugetară. Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European (CULT) solicită însă un buget de 47,38 miliarde de euro, considerând că sunt necesare resurse suplimentare pentru a extinde accesul la mobilitățile europene.
O modificare importantă propusă de europarlamentari privește adaptarea sprijinului financiar la costurile reale ale vieții în țările gazdă. În prezent, diferențele dintre costurile locuirii, transportului și traiului pot reprezenta obstacole semnificative pentru studenții și tinerii care doresc să participe la mobilități internaționale. Raportul propune și ca cel puțin 20% dintre participanții la mobilități să fie persoane cu mai puține oportunități. În plus, europarlamentarii solicită ca integrarea Corpului european de solidaritate în viitorul Erasmus+ să nu reducă vizibilitatea și accesibilitatea oportunităților de voluntariat.
Potrivit propunerii comisiei CULT, 74,6% din finanțare ar urma să fie destinată educației și formării, 15% tineretului și voluntariatului, iar 4,1% sportului.
Votul de joi va stabili poziția Parlamentului European pentru negocierile cu Consiliul UE.
Materiile prime precum litiul, cobaltul și pământurile rare sunt utilizate în producția de baterii, vehicule electrice, turbine eoliene, semiconductori și echipamente de apărare. Dependența de furnizori externi și concentrarea procesării acestor resurse în afara Uniunii reprezintă vulnerabilități pentru industria europeană.
Modificările legislative propuse vizează inclusiv dezvoltarea capacităților de reciclare, utilizarea materiilor prime secundare și îmbunătățirea mecanismelor prin care UE poate identifica și preveni riscurile de aprovizionare.
Un element important al raportului parlamentar îl reprezintă susținerea înființării unui Centru european pentru materiile prime critice, care ar putea contribui la achiziții comune, constituirea unor stocuri strategice și analiza vulnerabilităților din lanțurile de aprovizionare.
Prin aceste măsuri, Uniunea urmărește să își consolideze autonomia strategică și să reducă riscurile asociate dependenței de importuri, într-un context internațional caracterizat de competiție economică și tensiuni comerciale.
Votul de marți va stabili poziția Parlamentului European asupra modificărilor propuse, înaintea negocierilor cu Consiliul UE.
Deși legislația europeană protejează deja călătorii în situații precum anularea sau întârzierea serviciilor de transport, obținerea rambursărilor și despăgubirilor poate fi dificilă, mai ales atunci când biletele sunt cumpărate prin platforme intermediare.
Noile reguli urmăresc să clarifice responsabilitățile companiilor de transport și ale intermediarilor, astfel încât pasagerii să știe cui trebuie să se adreseze și cum își pot recupera banii.
În cazul biletelor de avion achiziționate prin intermediari, acordul prevede clarificări privind rambursarea integrală a costurilor, inclusiv a comisioanelor de intermediere, în situațiile în care pasagerii au dreptul la rambursare.
O altă modificare importantă este introducerea unor formulare europene standardizate pentru solicitarea rambursărilor și despăgubirilor. Acordul prevede formulare comune pentru transportul aerian, maritim și cu autobuzul sau autocarul, în timp ce transportul feroviar beneficiază de un cadru distinct.
Votul de marți privește aprobarea acordului legislativ provizoriu, un pas important pentru facilitarea exercitării drepturilor pasagerilor în UE.
Frauda în materie de TVA reprezintă o problemă importantă pentru statele membre, în special atunci când implică tranzacții între companii din mai multe țări. Diferențele dintre sistemele naționale de control, schimbul insuficient de informații și dificultățile de identificare a unor scheme de fraudă pot afecta capacitatea autorităților de a recupera sumele datorate.
Un exemplu îl reprezintă frauda de tip „carusel”, prin care rețele de companii exploatează regulile privind tranzacțiile intracomunitare pentru a evita plata TVA sau pentru a obține rambursări nejustificate.
Pierderile de venituri afectează în primul rând bugetele naționale, dar au consecințe și asupra resurselor proprii ale UE, care includ o contribuție calculată pe baza TVA.
Votul de marți va permite Parlamentului să formuleze recomandări pentru îmbunătățirea mecanismelor de cooperare și combatere a fraudei.
Luni, europarlamentarii vor dezbate două propuneri legislative incluse în pachetul Omnibus VIII, referitoare la aplicarea anumitor obligații în cadrul sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Aceste sisteme presupun că producătorii contribuie la gestionarea deșeurilor rezultate din produsele introduse pe piață, inclusiv în ceea ce privește colectarea și reciclarea lor.
Propunerile analizate urmăresc suspendarea unor obligații privind desemnarea reprezentanților autorizați pentru producătorii care comercializează produse în alte state membre. Sunt vizate categorii precum bateriile, ambalajele, echipamentele electrice și electronice și produsele din plastic de unică folosință. Comisia pentru mediu a Parlamentului a propus ca anumite simplificări să fie limitate la întreprinderile mici.
Miercuri, discuțiile vor continua cu o dezbatere privind viitorul unui act legislativ european pentru economia circulară, care ar urma să contribuie la consolidarea autonomiei strategice și a competitivității Uniunii. Economia circulară presupune reducerea consumului de resurse prin reutilizarea, repararea și reciclarea produselor și materialelor. Dezvoltarea acestui model economic poate reduce nevoia de materii prime importate și poate sprijini industria europeană în gestionarea costurilor de producție.
Cele două teme reflectă o provocare importantă pentru UE: reducerea sarcinilor administrative pentru companii fără compromiterea obiectivelor de mediu.
În prezent, rețelele feroviare europene sunt dezvoltate inegal. În timp ce unele state beneficiază de legături rapide între principalele centre economice și urbane, altele se confruntă în continuare cu infrastructură învechită, timpi mari de călătorie și conexiuni transfrontaliere limitate. Dezvoltarea unei rețele europene de mare viteză ar putea contribui la reducerea duratei călătoriilor, îmbunătățirea mobilității cetățenilor și crearea unor alternative competitive la transportul rutier și aerian.
Subiectul are o relevanță importantă și pentru România, care nu dispune în prezent de o rețea feroviară de mare viteză și se confruntă cu întârzieri semnificative în modernizarea infrastructurii existente.
Votul de marți privește un raport din proprie inițiativă, prin care europarlamentarii formulează recomandări politice.
Conferințele climatice ale ONU reunesc statele participante la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și reprezintă principalul forum internațional pentru negocierea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Printre principalele subiecte se numără intensificarea atacurilor rusești în Marea Neagră, concluziile Consiliului European din 15-16 octombrie și viitorul politicii de coeziune, cu accent pe regiunile de la frontiera estică și dezvoltarea orașelor. Agenda include și guvernanța inteligenței artificiale, viitorul programului Erasmus+ și consolidarea drepturilor pasagerilor.
- Intensificarea atacurilor Rusiei în Marea Neagră și amenințările la adresa securității regionale
De la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, Marea Neagră a devenit una dintre zonele strategice ale conflictului. Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, riscurile pentru navele comerciale și perturbarea rutelor de transport au demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni aprovizionarea internațională cu produse agricole în contextul războiului.
Pentru România, subiectul are o relevanță directă. În acest context, un proiect important este înființarea Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, propus în cadrul abordării strategice a UE pentru regiune, adoptată în 2025. România și Bulgaria au elaborat împreună conceptul acestui hub, care ar urma să funcționeze la Constanța și Varna și să contribuie la supravegherea maritimă, schimbul de informații, protejarea infrastructurii critice și combaterea amenințărilor hibride.
Operaționalizarea Hubului a fost și tema centrală a unei mese rotunde organizate la 1 octombrie 2026, în Parlamentul European, de Europuls și Blocul Național Sindical, alături de Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. În urma discuțiilor Europuls a elaborat un plan de acțiune care identifică 5 elemente-cheie necesare pentru transformarea proiectului într-o structură funcțională.
- Concluziile Consiliului European din 15-16 octombrie 2026
Liderii celor 27 de state membre au discutat despre competitivitatea economiei europene, creșterea prețurilor la energie, războiul din Ucraina, securitatea și apărarea europeană, precum și despre viitorul buget al UE pentru perioada 2028-2034.
În domeniul competitivității, Consiliul European a cerut accelerarea negocierilor privind Regimul 28 pentru companii, Actul de accelerare industrială și simplificarea legislației europene. În ceea ce privește prețurile ridicate la energie, liderii au solicitat măsuri europene coordonate, temporare și adaptate situației fiecărui stat membru, inclusiv prelungirea cadrului temporar pentru ajutoarele de stat destinate industriilor vulnerabile.
Un punct important pentru România îl reprezintă condamnarea explicită a atacurilor rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră, inclusiv a incidentelor produse în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Liderii europeni au solicitat restabilirea imediată a navigației în siguranță și continuarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina. În domeniul apărării, au cerut accelerarea pregătirii europene pentru 2030, inclusiv prin dezvoltarea proiectului Eastern Flank Watch și consolidarea capacităților de combatere a dronelor.
În privința viitorului buget european, liderii au discutat noua propunere de negociere prezentată de președinția irlandeză a Consiliului UE, fără a ajunge încă la un acord. Obiectivul este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului 2026, pentru ca noile programe europene să poată începe fără întreruperi în ianuarie 2028.
Consiliul European a salutat și deschiderea, la 13 octombrie, a grupurilor de capitole de negociere 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE. Totodată, liderii au cerut consolidarea combaterii dezinformării și examinarea rapidă a propunerii EU KIDS Act, care include introducerea unei vârste minime de acces la rețelele sociale.
- Politica de coeziune în regiunile de la frontiera estică a UE
Parlamentul European va vota un raport privind politica de coeziune în regiunile de la frontiera estică a UE, care urmărește consolidarea rezilienței teritoriale și a cooperării transfrontaliere.
Miza este adaptarea fondurilor europene la realitățile acestor regiuni, astfel încât politica de coeziune să răspundă nu doar diferențelor economice dintre statele membre, ci și vulnerabilităților generate de proximitatea față de război. Investițiile în infrastructură, conectivitate și dezvoltare economică sunt esențiale pentru menținerea competitivității și pentru prevenirea accentuării decalajelor regionale.
Pentru România, discuția este relevantă atât pentru dezvoltarea regiunilor de la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva negocierilor privind viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
- Politica de coeziune și Agenda UE pentru orașe
Agenda UE pentru orașe, prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2025, își propune să consolideze rolul autorităților locale în elaborarea și implementarea politicilor europene. În perioada 2021-2027, peste 24 de miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) au fost alocate dezvoltării urbane durabile.
Raportul pune accentul pe nevoia de a oferi orașelor un rol mai important în stabilirea priorităților de dezvoltare și de a simplifica accesul autorităților locale la finanțarea europeană, în special pentru orașele mici și mijlocii. O miză importantă este și relația dintre orașe și zonele rurale din apropiere. Dezvoltarea urbană nu ar trebui să accentueze diferențele dintre teritorii, ci să contribuie la îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, servicii publice și infrastructură pentru comunitățile din jur.
Pentru România, subiectul este relevant în perspectiva viitorului buget european 2028-2034, având în vedere nevoile de modernizare a infrastructurii urbane, dezvoltarea transportului public și dificultățile autorităților locale, în special ale celor din orașele mai mici, de a accesa fonduri europene.
Votul va stabili poziția Parlamentului asupra modului în care politica de coeziune poate susține implementarea Agendei UE pentru orașe.
- Inteligența artificială: de ce are nevoie lumea de reguli comune?
UE a adoptat deja Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), care introduce obligații diferențiate în funcție de riscurile sistemelor AI. Cu toate acestea, tehnologiile dezvoltate în afara Uniunii pot fi utilizate de cetățeni, companii și instituții europene, ceea ce ridică problema cooperării internaționale.
Dezbaterea va aborda necesitatea unor principii și mecanisme comune de guvernanță, într-un domeniu care implică atât oportunități economice, cât și riscuri legate de securitate, protecția drepturilor fundamentale și utilizarea responsabilă a tehnologiei.
O provocare importantă este evitarea fragmentării reglementărilor la nivel global, în condițiile în care statele adoptă abordări diferite privind dezvoltarea și supravegherea sistemelor de inteligență artificială.
- Relațiile UE cu Regatul Unit și Canada: noi perspective pentru parteneriatele strategice
Marți, europarlamentarii vor discuta despre ambiția unui parteneriat mai strâns între UE și Regatul Unit. După Brexit, cooperarea dintre cele două părți continuă să fie importantă pentru comerț, securitate, mobilitate și coordonarea pozițiilor de politică externă.
În contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă continentul european, consolidarea relațiilor cu Regatul Unit are și o dimensiune strategică, în special în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării și sprijinul pentru Ucraina.
Miercuri, Parlamentul va aborda aprofundarea alianței UE-Canada, în perspectiva unui viitor summit bilateral. Canada este un partener important al Uniunii în domeniul comerțului, energiei, materiilor prime și securității internaționale.
- Sprijinul european pentru Curtea Penală Internațională și apărarea justiției internaționale
Dezbaterea are loc într-un context în care activitatea și independența Curții se confruntă cu presiuni politice, inclusiv ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite unor reprezentanți ai instituției.
Curtea Penală Internațională are un rol important în arhitectura justiției internaționale, însă funcționarea sa depinde de cooperarea statelor, inclusiv pentru executarea mandatelor de arestare și colectarea probelor.
Pentru UE, care susține în mod tradițional sistemul internațional bazat pe reguli și combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni, apărarea independenței Curții reprezintă o temă importantă de politică externă.
- Erasmus+ 2028-2034: un buget mai mare și mai multe oportunități pentru tineri?
Comisia Europeană a propus un buget de 40,8 miliarde de euro pentru următorii 7 ani, reprezentând o creștere de aproximativ 49% față de finanțarea combinată a programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate din actuala perioadă bugetară. Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European (CULT) solicită însă un buget de 47,38 miliarde de euro, considerând că sunt necesare resurse suplimentare pentru a extinde accesul la mobilitățile europene.
O modificare importantă propusă de europarlamentari privește adaptarea sprijinului financiar la costurile reale ale vieții în țările gazdă. În prezent, diferențele dintre costurile locuirii, transportului și traiului pot reprezenta obstacole semnificative pentru studenții și tinerii care doresc să participe la mobilități internaționale. Raportul propune și ca cel puțin 20% dintre participanții la mobilități să fie persoane cu mai puține oportunități. În plus, europarlamentarii solicită ca integrarea Corpului european de solidaritate în viitorul Erasmus+ să nu reducă vizibilitatea și accesibilitatea oportunităților de voluntariat.
Potrivit propunerii comisiei CULT, 74,6% din finanțare ar urma să fie destinată educației și formării, 15% tineretului și voluntariatului, iar 4,1% sportului.
Votul de joi va stabili poziția Parlamentului European pentru negocierile cu Consiliul UE.
- Materiile prime critice: UE încearcă să își reducă dependența de importuri
Materiile prime precum litiul, cobaltul și pământurile rare sunt utilizate în producția de baterii, vehicule electrice, turbine eoliene, semiconductori și echipamente de apărare. Dependența de furnizori externi și concentrarea procesării acestor resurse în afara Uniunii reprezintă vulnerabilități pentru industria europeană.
Modificările legislative propuse vizează inclusiv dezvoltarea capacităților de reciclare, utilizarea materiilor prime secundare și îmbunătățirea mecanismelor prin care UE poate identifica și preveni riscurile de aprovizionare.
Un element important al raportului parlamentar îl reprezintă susținerea înființării unui Centru european pentru materiile prime critice, care ar putea contribui la achiziții comune, constituirea unor stocuri strategice și analiza vulnerabilităților din lanțurile de aprovizionare.
Prin aceste măsuri, Uniunea urmărește să își consolideze autonomia strategică și să reducă riscurile asociate dependenței de importuri, într-un context internațional caracterizat de competiție economică și tensiuni comerciale.
Votul de marți va stabili poziția Parlamentului European asupra modificărilor propuse, înaintea negocierilor cu Consiliul UE.
- Drepturile pasagerilor în UE: reguli mai clare pentru rambursări și despăgubiri
Deși legislația europeană protejează deja călătorii în situații precum anularea sau întârzierea serviciilor de transport, obținerea rambursărilor și despăgubirilor poate fi dificilă, mai ales atunci când biletele sunt cumpărate prin platforme intermediare.
Noile reguli urmăresc să clarifice responsabilitățile companiilor de transport și ale intermediarilor, astfel încât pasagerii să știe cui trebuie să se adreseze și cum își pot recupera banii.
În cazul biletelor de avion achiziționate prin intermediari, acordul prevede clarificări privind rambursarea integrală a costurilor, inclusiv a comisioanelor de intermediere, în situațiile în care pasagerii au dreptul la rambursare.
O altă modificare importantă este introducerea unor formulare europene standardizate pentru solicitarea rambursărilor și despăgubirilor. Acordul prevede formulare comune pentru transportul aerian, maritim și cu autobuzul sau autocarul, în timp ce transportul feroviar beneficiază de un cadru distinct.
Votul de marți privește aprobarea acordului legislativ provizoriu, un pas important pentru facilitarea exercitării drepturilor pasagerilor în UE.
- Combaterea fraudei transfrontaliere în materie de TVA și protejarea bugetului european
Frauda în materie de TVA reprezintă o problemă importantă pentru statele membre, în special atunci când implică tranzacții între companii din mai multe țări. Diferențele dintre sistemele naționale de control, schimbul insuficient de informații și dificultățile de identificare a unor scheme de fraudă pot afecta capacitatea autorităților de a recupera sumele datorate.
Un exemplu îl reprezintă frauda de tip „carusel”, prin care rețele de companii exploatează regulile privind tranzacțiile intracomunitare pentru a evita plata TVA sau pentru a obține rambursări nejustificate.
Pierderile de venituri afectează în primul rând bugetele naționale, dar au consecințe și asupra resurselor proprii ale UE, care includ o contribuție calculată pe baza TVA.
Votul de marți va permite Parlamentului să formuleze recomandări pentru îmbunătățirea mecanismelor de cooperare și combatere a fraudei.
- Economia circulară și simplificarea legislației de mediu: cum pot fi reduse costurile pentru companii?
Luni, europarlamentarii vor dezbate două propuneri legislative incluse în pachetul Omnibus VIII, referitoare la aplicarea anumitor obligații în cadrul sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Aceste sisteme presupun că producătorii contribuie la gestionarea deșeurilor rezultate din produsele introduse pe piață, inclusiv în ceea ce privește colectarea și reciclarea lor.
Propunerile analizate urmăresc suspendarea unor obligații privind desemnarea reprezentanților autorizați pentru producătorii care comercializează produse în alte state membre. Sunt vizate categorii precum bateriile, ambalajele, echipamentele electrice și electronice și produsele din plastic de unică folosință. Comisia pentru mediu a Parlamentului a propus ca anumite simplificări să fie limitate la întreprinderile mici.
Miercuri, discuțiile vor continua cu o dezbatere privind viitorul unui act legislativ european pentru economia circulară, care ar urma să contribuie la consolidarea autonomiei strategice și a competitivității Uniunii. Economia circulară presupune reducerea consumului de resurse prin reutilizarea, repararea și reciclarea produselor și materialelor. Dezvoltarea acestui model economic poate reduce nevoia de materii prime importate și poate sprijini industria europeană în gestionarea costurilor de producție.
Cele două teme reflectă o provocare importantă pentru UE: reducerea sarcinilor administrative pentru companii fără compromiterea obiectivelor de mediu.
- Transportul feroviar de mare viteză
În prezent, rețelele feroviare europene sunt dezvoltate inegal. În timp ce unele state beneficiază de legături rapide între principalele centre economice și urbane, altele se confruntă în continuare cu infrastructură învechită, timpi mari de călătorie și conexiuni transfrontaliere limitate. Dezvoltarea unei rețele europene de mare viteză ar putea contribui la reducerea duratei călătoriilor, îmbunătățirea mobilității cetățenilor și crearea unor alternative competitive la transportul rutier și aerian.
Subiectul are o relevanță importantă și pentru România, care nu dispune în prezent de o rețea feroviară de mare viteză și se confruntă cu întârzieri semnificative în modernizarea infrastructurii existente.
Votul de marți privește un raport din proprie inițiativă, prin care europarlamentarii formulează recomandări politice.
- COP31: ce priorități va susține UE la negocierile climatice din Turcia?
Conferințele climatice ale ONU reunesc statele participante la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și reprezintă principalul forum internațional pentru negocierea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Discuțiile de anul acesta vor avea loc în contextul eforturilor internaționale de îndeplinire a obiectivelor Acordului de la Paris și al presiunilor pentru accelerarea implementării angajamentelor climatice asumate de state.
Pentru UE, negocierile implică și găsirea unui echilibru între obiectivele climatice, competitivitatea industrială și securitatea energetică.
Europarlamentarii vor discuta despre prioritățile europene pentru COP31, inclusiv reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și finanțarea internațională a măsurilor necesare.
Dezbaterea de miercuri va fi urmată de un vot joi, prin care Parlamentul European își va exprima poziția politică înaintea negocierilor internaționale.
