În perioada 6-9 octombrie 2025, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg pentru a dezbate și vota o serie de teme de interes major pentru Uniunea Europeană și partenerii săi. Sesiunea plenară este cea mai importantă etapă a procesului decizional european, în care toți europarlamentarii se reunesc pentru a discuta, modifica și adopta legislația UE, precum și pentru a adopta poziții oficiale pe teme esențiale.

Printre principalele subiecte aflate pe agenda sesiunii plenare se numără moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, încălcările recente ale spațiului aerian al unor state membre de către Rusia, revizuirea mecanismului de suspendare a vizelor, precum și noi discuții privind consolidarea Pieței Unice Europene. De asemenea, eurodeputații vor analiza măsurile de simplificare a Politicii Agricole Comune și sprijinul acordat fermierilor, vor participa la dezbaterea „This is Europe”, cu participarea prim-ministrului Luxemburgului, Luc Frieden, și vor aborda teme legate de politica externă a Uniunii Europene și de noile reglementări digitale europene.

Astfel, regăsim pe agenda sesiunii plenare:

• Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei

Acest demers politic presupune retragerea încrederii Parlamentului față de întreaga Comisie, ceea ce ar duce la demisia acesteia dacă moțiunea ar fi adoptată. Acest subiect se regăsește pe lista temelor de interes pentru Parlament întrucât, în cadrul sesiunii plenare din iulie, votul a fost nefavorabil, iar în cadrul întrunirii din luna septembrie votul a fost amânat.

Anterior, moțiunea a fost inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea (AUR), fiind susținut de mai mulți membri ai grupurilor conservatoare și eurosceptice. Printre principalele acuzații aduse de aceștia se află refuzul Comisiei de a publica schimbul de mesaje cu CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei, gestionarea defectuoasă a fondurilor de redresare post-COVID, utilizarea abuzivă a articolului 122 din Tratatul UE pentru a adopta rapid măsuri fără control parlamentar și suspiciuni privind influențarea alegerilor naționale prin regulamentul privind serviciile digitale.

Dezbaterea va avea loc astăzi, 6 octombrie, votul final fiind programat pentru joi, 9 octombrie.
Pentru ca moțiunea să fie adoptată este necesar un minim de 361 de voturi favorabile din totalul de 720 de europarlamentari. Șansele ca această moțiune de cenzură asupra Comisiei să treacă rămân în continuare scăzute datorită susținerii continue din partea grupurilor majoritare (PPE, Renew și S&D).

• Recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice a statelor membre UE

Eurodeputații vor dezbate și vor vota o rezoluție referitoare la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și ale infrastructurii critice ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dezbaterea are loc pe fondul intensificării unor acțiuni provocatoare, precum pătrunderea neautorizată a dronelor și aeronavelor rusești în spațiul aerian al unor state precum Polonia, Estonia, Danemarca și România, incidente care au alimentat îngrijorarea cu privire la creșterea riscurilor de securitate la frontierele estice ale Uniunii. În paralel, au fost semnalate tentative de atacuri cibernetice și perturbări asupra infrastructurii energetice și de comunicații, considerate elemente esențiale pentru funcționarea și stabilitatea economiilor europene.

Printre inițiatorii rezoluției se numără Victor Negrescu (S&D), vicepreședinte al Parlamentului European. Textul propus condamnă ferm acțiunile Rusiei, exprimă solidaritate deplină cu statele membre afectate și solicită consolidarea apărării aeriene europene, dezvoltarea unei rețele integrate de detectare a dronelor, intensificarea cooperării dintre Uniunea Europeană și NATO pentru protejarea frontierelor și a infrastructurii critice, precum și întărirea regimului de sancțiuni împotriva celor responsabili.

Rezoluția urmărește să transmită un mesaj politic puternic de unitate și determinare, reafirmând angajamentul Uniunii Europene de a apăra suveranitatea și securitatea statelor sale membre în fața agresiunilor externe. Votul final este programat pentru 9 octombrie.

• Simplificarea fiscală și armonizarea normelor pentru o competitivitate europeană consolidată

Propunerea de rezoluție privind politicile fiscale eficiente, echitabile și simple va fi dezbătută și votată în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European și subliniază rolul esențial al unei fiscalități clare și coerente în sprijinirea creșterii economice durabile, protejarea veniturilor publice și stimularea investițiilor.

 
Rezoluția evidențiază necesitatea armonizării măsurilor fiscale între statele membre, reducerea complexității și fragmentării normelor, simplificarea procedurilor pentru întreprinderi și cetățeni, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi, și promovarea digitalizării prin instrumente moderne, precum facturarea electronică și platformele de schimb automat de informații fiscale.
În plus, se accentuează importanța combaterii evaziunii și planificării fiscale agresive, asigurând transparență, condiții de concurență echitabile și respectarea autonomiei fiscale a statelor membre.

• Politica Agricolă Comună și sprijinul acordat fermierilor

Politică Agricolă Comună (PAC) se află, de asemenea, pe agenda sesiunii plenare, printr-o propunere a Comisiei Europene care urmărește simplificarea regulilor și creșterea sprijinului pentru micii fermieri. Pachetul propune reducerea birocrației, introducerea unor plăți speciale în caz de criză cauzată de dezastre naturale și măsuri care să ușureze accesul fermierilor la fondurile europene.

Reforma va aduce beneficii directe pentru fermele mici, prin creșterea limitei plății forfetare anuale de la 1.250 € la 2.500 €. Fermierii care se încadrează în această categorie vor beneficia de un regim administrativ simplificat, fără obligația de a completa formulare complexe sau de a furniza documente care să demonstreze respectarea tuturor cerințelor de conformitate.
De asemenea, noul pachet de măsuri va reduce semnificativ sarcina administrativă, limitând verificările la fața locului la un singur control pe an, eliminând sancțiunile administrative pentru micii fermieri și oferind mai multe derogări de la standardele de mediu pentru fermele ecologice.

• Piața Unică pe deplin integrată - cheia Europei pentru creștere și prosperitate

Această dezbatere este esențială întrucât competitivitatea economică este foarte importantă în contextul provocărilor economice la nivel global.

Piața Unică reprezintă un avantaj strategic al Uniunii Europene. Atunci când își va atinge potențialul maxim, va ajuta sprijinirea economică concretă și eficientă atât viitoarelor state membre, cât și regiunilor cu un nivel de dezvoltare mai lent. Într-un context global marcat de instabilitate economică și concurență crescută, consolidarea Pieței Unice este considerată un instrument esențial pentru prevenirea și depășirea crizelor economice viitoare.

Necesitatea acestei discuții este subliniată de fragmentarea actuală a reglementărilor și diferențele de aplicare la nivelul statelor membre. Astfel, pe lista punctelor ce vor fi atinse în cadrul discuțiilor se numără simplificarea legislației, eliminarea barierelor interne, întărirea aplicării normelor comune și stabilirea unor obiective clare și măsurabile pentru atingerea obiectivului final al Pieței Unice.

• Revizuirea mecanismului de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor

În contextul acordurilor de eliminare a vizelor cu diferite state non-UE și a acțiunilor de simplificare a regimului vizelor unor state candidate la aderarea UE (precum Serbia, Georgia, Republica Moldova), este pusă în discuție revizuirea acestui mecanism din punct de vedere juridic, dar și pentru eficientizarea sa.

În prezent, procesul este prea lent, și deși Comisia beneficiază de multe instrumente de evaluare, gestionarea unor situații urgente rămâne dificilă la nivel european. Astfel, Comisia propune un set de criterii clare, automatizate și care sa asigure un proces transparent, care vizează preocupările Comisiei privind siguranța atât a spațiului Schengen, cât și a prevenției migrației de masă.

De asemena, acordurile privind libertatea de circulație dintre Uniune și țările terțe sunt importante întrucât ating și o nuanță politică. Comisia este nevoită să găsească un echilibru între protejarea siguranței cetățenilor Uniunii Europene împotriva unui val secundar de migrație și între conservarea relațiilor diplomatice cu statele vizate. 

• Dezbaterea „This is Europe”/„Aceasta este Europa” alături de Luc Frieden, prim-ministrul Luxemburgului

Dezbaterea „This is Europe” / „Aceasta este Europa”, care îl va avea ca invitat pe Luc Frieden, prim-ministrul Luxemburgului, va avea loc marți, 7 octombrie, în plenul Parlamentului European. Această serie de dezbateri oferă liderilor europeni ocazia de a reflecta asupra stării actuale a Uniunii Europene și de a discuta direcțiile de dezvoltare și prioritățile pentru viitor.

În contextul geopolitic tensionat marcat de acțiunile provocatoare ale Rusiei și de încălcările recente ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre, discursul premierului Luc Frieden va sublinia nevoia unui răspuns european unitar și a unei cooperări mai strânse în domeniul apărării. Consolidarea capacității de apărare a Uniunii a devenit o prioritate strategică, însă continuă să genereze dezbateri privind modul de gestionare și alocare a resurselor între statele membre. Uniunea este astfel chemată să găsească mecanisme eficiente pentru menținerea coeziunii interne, pentru a-și proteja interesele comune și a-și întări rolul de actor global.

Totodată, dezbaterea va aborda și tema rezilienței interne a Uniunii Europene, esențială pentru capacitatea acesteia de a răspunde rapid și eficient la crize de natură securitară, economică sau digitală. Discuțiile vor viza modul în care Uniunea poate promova autonomia strategică și capacitatea de prevenire și gestionare a provocărilor, păstrând în același timp echilibrul între solidaritatea europeană și interesele naționale.

• Agenda strategică vizând relațiile UE-India

Agenda de cooperare UE–India stabilește cinci domenii principale de colaborare: comerț și investiții, tehnologie și inovare, securitate, conectivitate și probleme globale și sociale.
Unul dintre obiectivele centrale îl reprezintă finalizarea negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb, menit să stimuleze schimburile comerciale și investițiile bilaterale. Acordul urmărește reducerea tarifelor, simplificarea procedurilor vamale și creșterea accesului la piețele de servicii, oferind astfel un cadru mai favorabil pentru mediul de afaceri din ambele regiuni.

Pe lângă componenta economică, parteneriatul vizează dezvoltarea cooperării în domeniul tehnologiilor emergente, sprijinirea tranziției verzi și consolidarea securității, prin schimb de informații și cooperare cibernetică. Strategia reafirmă angajamentul Uniunii Europene de a construi o relație echilibrată cu India, bazată pe valori și interese comune.