În perioada 7-10 iulie 2025, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg pentru a dezbate și vota o serie de teme de interes major pentru Uniunea Europeană și partenerii săi. Sesiunea plenară este cea mai importantă etapă a procesului decizional european, în care toți europarlamentarii se reunesc pentru a discuta, modifica și adopta legislația UE, precum și pentru a adopta poziții oficiale pe teme esențiale.

Printre subiectele principale se numără moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, siguranța produselor în comerțul electronic și importurile din țările terțe, prioritățile Președinției daneze a Consiliului UE, adoptarea monedei euro de către Bulgaria, regimul special de TVA pentru vânzările online din afara UE și declararea TVA-ului la import, libertatea mass-mediei în statele membre, negocierile comerciale dintre UE și SUA, precum și disparitățile de gen în materie de sănătate, și anume endometrioza.


Astfel, regăsim pe agenda sesiunii plenare:

• Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei

Acest demers politic presupune retragerea încrederii Parlamentului față de întreaga Comisie, ceea ce ar duce la demisia acesteia dacă moțiunea ar fi adoptată. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de cel puțin 361 de voturi favorabile moțiunii.
Moțiunea a fost inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea (AUR), alături de alți membri ai grupurilor conservatoare și eurosceptice. Printre principalele acuzații se află refuzul Comisiei de a publica schimbul de mesaje cu CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei („Pfizergate”), gestionarea defectuoasă a fondurilor de redresare post-COVID, utilizarea abuzivă a articolului 122 din Tratatul UE pentru a adopta rapid măsuri fără control parlamentar și suspiciuni privind influențarea alegerilor naționale prin regulamentul privind serviciile digitale.
Dezbaterea are loc astăzi, pe 7 iulie, iar votul pe 10 iulie. Deși moțiunea nu are șanse reale de a fi adoptată, ea obligă Comisia să răspundă public la critici și scoate în evidență tensiunile tot mai mari între instituțiile europene și unele grupuri politice.

• Siguranța produselor și conformitatea cu reglementările în domeniul comerțului electronic și al importurilor din țările terțe

Parlamentul European analizează un set de măsuri legislative menit să întărească controlul asupra produselor vândute online, în special cele importate din țări terțe. Se va discuta impunerea unor obligații mai clare pentru platformele digitale, astfel încât acestea să fie responsabile pentru verificarea conformității produselor listate, inclusiv în ceea ce privește marcajul CE, regulile de siguranță pentru jucării, electrocasnice, cosmetice sau produse textile.

Totodată, se urmărește îmbunătățirea cooperării între autoritățile vamale, organismele de control naționale și Comisia Europeană, pentru a opri la graniță produsele periculoase sau ilegale. Se propune și consolidarea sistemului RAPEX (de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase), pentru a reacționa mai eficient în cazul unor riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor.

În esență, inițiativa are ca scop protejarea consumatorilor europeni și asigurarea unui cadru echitabil pentru companiile din UE, care respectă normele stricte impuse pe piața internă.

• Prezentarea programului de activități al Președinției daneze

Danemarca a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie 2025. În cadrul acestei sesiuni plenare vor fi discutate prioritățile acestei Președinții, care se va concentra pe consolidarea competitivității europene, tranziția verde, securitatea digitală și apărarea democrației. În următoarele șase luni, Danemarca va coordona activitatea Consiliului, va media negocierile dintre statele membre și va avansa agenda legislativă europeană, lucrând strâns cu Parlamentul și Comisia pentru a sprijini progrese importante în aceste domenii.

• Adoptarea monedei euro de către Bulgaria la 1 ianuarie 2026

Pentru a adopta moneda unică, un stat membru trebuie să respecte o serie de condiții economice și juridice, cunoscute sub numele de criteriile de convergență de la Maastricht. Acestea includ: stabilitatea prețurilor, o datorie publică și un deficit bugetar controlate, stabilitatea cursului de schimb și dobânzi pe termen lung scăzute. Conform evaluărilor recente ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, Bulgaria a reușit să îndeplinească aceste cerințe, în ciuda provocărilor economice globale.

Raportul ce va fi discutat în plen salută progresele Bulgariei în consolidarea cadrului fiscal, reformarea instituțiilor financiare și menținerea stabilității monetare. De asemenea, se va sublinia sprijinul populației pentru aderarea la zona euro, precum și beneficiile economice anticipate: acces la piețe financiare mai stabile, creșterea încrederii investitorilor și eliminarea riscurilor legate de cursul valutar.

După votul favorabil al Parlamentului, următorii pași includ adoptarea oficială a deciziei de către Consiliul UE și stabilirea cursului de schimb fix între leva bulgărească și euro. Dacă procesul decurge conform planului, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2026.

• TVA: persoanele impozabile, regimul special de TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate și regimul special pentru declararea și plata TVA-ului la import

Scopul acestui demers este simplificarea procedurilor, reducerea fraudei fiscale și adaptarea regulilor la realitățile economiei digitale.

Una dintre principalele propuneri vizează regimul special de TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate. Astfel, în cazul produselor cu valoare redusă (sub 150 EUR), cumpărate online din afara UE, se extinde utilizarea sistemului IOSS (Import One-Stop Shop), un ghișeu unic digital prin care comercianții pot declara și plăti TVA-ul într-un singur stat membru, chiar dacă livrează bunuri în întreaga Uniune. Măsura are ca obiectiv atât facilitarea comerțului transfrontalier, cât și asigurarea colectării corecte a TVA-ului de la vânzători extraeuropeni.

În paralel, se modifică și regimul special pentru declararea și plata TVA la import, permițând autorităților vamale și fiscale să colaboreze mai eficient și să combată subdeclararea valorii bunurilor. Persoanele impozabile (adică firmele sau operatorii economici) vor beneficia de proceduri mai clare pentru a evita blocajele administrative, în timp ce statele membre vor putea recupera mai ușor veniturile fiscale pierdute.

Reforma TVA vine în completarea eforturilor mai ample ale Uniunii de a moderniza sistemul fiscal european și de a crea condiții egale de concurență între comercianții din UE și cei din afara ei.

• Stadiul punerii în aplicare a Regulamentului european privind libertatea mass-mediei în statele membre

Un alt punct important ce va fi discutat în sesiunea plenară a Parlamentului European a fost stadiul punerii în aplicare a Regulamentului european privind libertatea mass-mediei în statele membre. Acest regulament, adoptat în 2024, are ca scop protejarea independenței presei, garantarea transparenței proprietății mass-media și prevenirea interferențelor politice sau economice în activitatea jurnalistică.
Deputații europeni vor evalua modul în care statele membre au început să aplice noile norme, care impun obligații clare atât autorităților publice, cât și companiilor media. Printre măsurile cheie se numără: protecția jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive, transparența privind finanțarea și proprietarii trusturilor media, precum și limitarea concentrării excesive a presei într-o singură sursă.

• Bugetul UE pe termen lung pentru perioada de după 2027: așteptările Parlamentului înainte de prezentarea propunerii Comisiei

Parlamentul European își conturează așteptările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada de după 2027, pregătindu-se pentru dezbaterile ce vor urma după prezentarea oficială a propunerii Comisiei Europene. Acest buget pe termen lung, cunoscut sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual, va defini prioritățile financiare ale UE pentru următorii ani și va influența modul în care vor fi alocate fondurile pentru domenii precum tranziția verde, digitalizarea, securitatea și coeziunea economică. Comisia Europeană va prezenta pe 16 iulie propunerea sa privind Cardul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034.

Siguranța produselor și conformitatea cu reglementările în domeniul comerțului electronic și al importurilor din țările terțe
Pe măsură ce tot mai mulți consumatori europeni achiziționează produse online, inclusiv de la comercianți din afara Uniunii, crește riscul ca pe piața internă să intre bunuri care nu respectă standardele de siguranță europene.

Pentru a răspunde acestei provocări, Parlamentul va discuta propuneri legislative menite să întărească controlul asupra produselor vândute prin platformele digitale și să asigure respectarea normelor comunitare. Se urmărește, în special, responsabilizarea platformelor online în verificarea conformității produselor importate, impunându-le să nu permită comercializarea produselor care nu au marcajul CE sau care prezintă riscuri pentru consumatori.

• Negocieri comerciale UE-SUA

Parlamentul European urmărește îndeaproape evoluțiile negocierilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, în vederea consolidării relațiilor economice transatlantice. Înaintea unor discuții oficiale viitoare, Parlamentul și-a exprimat dorința ca aceste negocieri să abordeze aspecte esențiale precum eliminarea barierelor comerciale, armonizarea standardelor și protecția valorilor europene în domenii precum mediul, drepturile muncii și securitatea produselor. Prioritatea este ca acordul comercial să fie echilibrat și să susțină atât interesele consumatorilor, cât și competitivitatea companiilor europene.

• Endometrioza: un semnal de alarmă pentru Europa în ceea ce privește disparitățile de gen în materie de sănătate

Parlamentul European atrage atenția asupra endometriozei ca un semnal important privind disparitățile de gen în domeniul sănătății, anticipând discuții viitoare pe această temă. Această boală cronică afectează un număr semnificativ de femei și este adesea subdiagnosticată sau tratată insuficient, evidențiind probleme mai largi legate de accesul inegal la servicii medicale și cercetarea insuficientă dedicată sănătății femeilor.