La un an de la propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, peste 150 de reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai administrației publice centrale și locale, ai mediului de afaceri, ai organizațiilor patronale și sindicale, ai societății civile, ai mediului academic și ai organizațiilor de tineret s-au reunit la Palatul Parlamentului în cadrul Summitului Comunităților Locale - Conturarea Viitorului Buget European.

 
Evenimentul, organizat de Europuls - Centrul de Expertiză Europeană, în parteneriat cu G4Media, Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, Reprezentanța Comisiei Europene în România, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), a reprezentat ultimul eveniment din cadrul proiectului COHERO4EU - Cohesion Heroes, desfășurat pe parcursul ultimului an.

Proiectul COHERO4EU a creat, pe parcursul ultimului an, un spațiu de dialog între autoritățile europene și naționale, administrațiile locale și regionale, beneficiarii fondurilor europene, mediul de afaceri și societatea civilă, printr-o serie de consultări și dezbateri organizate în mai multe regiuni ale României. Concluziile rezultate în urma acestor întâlniri au fost aduse în atenția decidenților în cadrul summitului, cu obiectivul de a contribui la conturarea poziției României în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene și la formularea unor recomandări pentru viitoarele politici europene de investiții.

Dezbaterile s-au concentrat asupra celor trei componente care vor defini noul exercițiu financiar european: Planurile de Parteneriat Național-Regional (PPNR), Fondul European pentru Competitivitate și viitorul Fond Social European. În centrul discuțiilor a stat întrebarea privind modul în care România poate valorifica experiența ultimilor ani pentru a construi un model de dezvoltare care să răspundă atât noilor priorități europene, cât și nevoilor reale ale comunităților locale.

Summitul a fost deschis de Ovidiu Cîmpean, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, și de Mara Roman, șefa interimară a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
În intervenția sa, Ovidiu Cîmpean a subliniat că România poate fi considerată un veritabil „erou al coeziunii” doar în măsura în care fondurile europene sunt transformate în rezultate concrete pentru cetățeni - infrastructură modernă, servicii publice de calitate, școli, spitale și comunități mai dezvoltate. Acesta a evidențiat, totodată, importanța implicării beneficiarilor în procesul de programare a investițiilor europene și necesitatea consolidării dialogului dintre autoritățile centrale și administrațiile locale.

La rândul său, Mara Roman a evidențiat faptul că, în cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat o parte semnificativă din decalajele de dezvoltare, însă diferențele dintre regiuni continuă să reprezinte o provocare majoră. Mesajul transmis a fost că Uniunea Europeană trebuie privită nu doar ca o sursă de finanțare, ci ca un partener strategic în dezvoltarea României, iar viitorul Cadru Financiar Multianual oferă oportunitatea realizării unor investiții cu impact economic și social pe termen lung.

În acest context, Francesca Cristea, Head of Policy & Programs al Europuls și Project Manager COHERO4EU, a sintetizat obiectivul întregului proiect printr-un mesaj care a devenit punctul de plecare al dezbaterilor:
„Noul exercițiu financiar european trebuie să reprezinte o pânză pe care să punem toate ideile și, cel mai important, să le interconectăm. Viitorul buget european trebuie construit împreună cu cei care îl vor implementa în comunități.”

Această idee a fost reluată pe parcursul întregului summit și s-a reflectat în concluziile tuturor celor trei paneluri: politicile europene pot produce rezultate durabile doar dacă sunt construite printr-un dialog real între instituțiile europene și naționale, administrațiile regionale și locale, mediul privat, societatea civilă și beneficiarii direcți ai investițiilor.

• Panelul I - Coeziunea și Planurile de Parteneriat Național-Regionale

Primul panel al summitului a fost dedicat viitorului politicii de coeziune și noilor Planuri de Parteneriat Național-Regionale (PPNR), instrumentul propus pentru implementarea viitorului Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Dezbaterea a urmărit să răspundă unei întrebări esențiale: cum poate România valorifica experiența acumulată în actualul exercițiu financiar și în implementarea PNRR pentru a construi un mecanism de programare mai eficient, mai flexibil și mai apropiat de nevoile comunităților locale?

În deschiderea panelului, Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European și co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2028-2034, a prezentat stadiul negocierilor europene și principalele modificări obținute de Parlamentul European față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Acesta a subliniat importanța menținerii Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca politici distincte ale viitorului buget european, arătând că noile priorități europene, inclusiv securitatea și apărarea, nu trebuie să conducă la diminuarea investițiilor dedicate dezvoltării regiunilor și reducerii disparităților dintre statele membre.

 
Mesajul său a fost completat de intervențiile europarlamentarului Gheorghe Falcă, care a evidențiat rolul strategic al agențiilor pentru dezvoltare regională în viitoarea arhitectură a fondurilor europene, și ale europarlamentarului Daniel Buda, care a pledat pentru menținerea agriculturii și dezvoltării rurale printre prioritățile Uniunii Europene.
Din perspectiva poziției României în negocierile europene, Valentin Naumescu, Consilier prezidențial pentru afaceri europene, a prezentat contextul negocierilor dintre statele membre și a evidențiat complexitatea discuțiilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

Totodată, Aniela Crețu, director general al Departamentului Uniunea Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și Nicolae Toderaș, director în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, au subliniat importanța construirii unei poziții naționale bazate pe dialog cu beneficiarii și pe experiența acumulată în implementarea actualelor programe europene, astfel încât viitoarele Planuri de Parteneriat Național-Regionale să răspundă atât priorităților europene, cât și nevoilor reale din teritoriu.

Un subiect recurent al dezbaterii a fost rolul autorităților locale și regionale în definirea viitoarelor investiții europene. Reprezentanții administrației publice locale au atras atenția asupra riscului ca noul mecanism de programare să conducă la o recentralizare a procesului decizional și au subliniat că autoritățile locale trebuie implicate încă din etapa de elaborare a PPNR.

 
Daniela Stanciu, viceprimar al Sectorului 1, Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, Andreea Anghel, primarul comunei Turnu Roșu, Maria Adelina Sfăt, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Teleorman, Ana Maria Boghean, consilier general al Municipiului București, Petrea Maricel, Primar al localității Schela, jud. Galați și Emilia Neagu, consilier local în cadrul Primăriei Craiova, au adus în discuție provocările întâmpinate de autoritățile locale și mediul antreprenorial în accesarea și implementarea fondurilor europene. Intervențiile acestora au evidențiat necesitatea unei implicări mai consistente a beneficiarilor în procesul de elaborare a viitoarelor programe.

În același timp, au fost semnalate o serie de dificultăți întâmpinate în implementarea actualelor programe europene, printre care birocrația excesivă, durata mare a procedurilor de evaluare și aprobare, lipsa personalului specializat și capacitatea administrativă limitată a unor autorități locale, în special din comunitățile mici. Reprezentanții administrației locale au subliniat că simplificarea procedurilor și creșterea predictibilității mecanismelor de finanțare reprezintă condiții esențiale pentru creșterea absorbției fondurilor europene și pentru implementarea unor investiții de calitate.

Perspectivele regionale au fost completate de Vasile Asandei, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Dumitru Dan Nicula, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, Gabriela Călin, director al Direcției Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia, și Magda Lungu, director Programare și Gestionare Program în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Aceștia au evidențiat importanța consolidării rolului regiunilor în procesul de programare și implementare a investițiilor, subliniind că dezvoltarea echilibrată a României presupune o colaborare permanentă între administrația centrală, agențiile pentru dezvoltare regională și autoritățile locale, precum și o planificare adaptată specificului fiecărei regiuni.

Din perspectiva mediului de afaceri, Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române și membru în Board-ul Confederației Patronale Concordia, a susținut faptul că viitorul Cadru Financiar Multianual trebuie privit ca un instrument pentru creșterea competitivității, nu doar ca un buget. Acesta a evidențiat necesitatea definirii unui avantaj competitiv clar pentru România și a susținut că Planurile de Parteneriat Național-Regionale și Fondul European pentru Competitivitate trebuie concepute ca parte a aceleiași strategii. Totodată, a atras atenția că fondurile europene trebuie să sprijine dezvoltarea unor ecosisteme de inovare și să mobilizeze investițiile private, nu să le înlocuiască.

Florin Duma, prim-vicepreședinte al Confederației Patronale IMM România, a evidențiat importanța utilizării strategice a fondurilor europene și a prezentat o serie de propuneri concrete ale Confederației. Printre acestea se numără excluderea datoriei NextGenerationEU din viitorul CFM, menținerea regulii N+2 pentru utilizarea fondurilor europene și identificarea unor noi surse de venit proprii pentru bugetul UE. De asemenea, acesta a atras atenția asupra faptului că reunirea Politicii de Coeziune, a Politicii Agricole și a fondurilor sociale într-un singur mecanism ar fi o eroare.

 
Un exemplu concret privind beneficiile cooperării teritoriale a fost prezentat de Oana Cristea, șef Unitate al Programului Interreg IPA România-Serbia din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Aceasta a evidențiat modul în care proiectele dezvoltate prin programele Interreg contribuie la consolidarea cooperării dintre autoritățile locale, la schimbul de bune practici și la dezvoltarea unor investiții adaptate nevoilor comunităților de la nivel regional. Experiența acestor programe a fost prezentată ca un exemplu relevant pentru viitoarele mecanisme de cooperare și planificare integrate în cadrul PPNR.

Moderat de Tana Foarfă, Director executiv al Europuls, panelul s-a încheiat cu un mesaj comun: viitorul Cadru Financiar Multianual trebuie construit împreună cu cei care implementează investițiile în teritoriu. Participanții au susținut menținerea politicii de coeziune ca pilon distinct al bugetului european, consolidarea rolului autorităților locale și al regiunilor în definirea priorităților de investiții, simplificarea accesului la fondurile europene și dezvoltarea unor mecanisme de guvernanță bazate pe parteneriat și consultare, capabile să răspundă diversității nevoilor existente la nivel local și regional.

• Panelul II - România în noua arhitectură a competitivității europene

Cel de-al doilea panel al summitului a analizat modul în care România se poate poziționa în noua arhitectură economică a Uniunii Europene, în contextul lansării Fondului European pentru Competitivitate, unul dintre pilonii centrali ai viitorului Cadru Financiar Multianual. Dezbaterea a evidențiat faptul că, într-un context internațional marcat de competiție economică, transformare tehnologică și schimbări geopolitice, competitivitatea și politica de coeziune nu trebuie privite ca obiective concurente, ci ca politici complementare, capabile să genereze dezvoltare economică echilibrată în toate regiunile Uniunii Europene.

În deschiderea panelului, Dan Barna, membru al Parlamentului European, a subliniat că viitorul Fond European pentru Competitivitate trebuie construit astfel încât să reducă, și nu să accentueze, diferențele de dezvoltare dintre statele membre. Acesta a evidențiat importanța unor criterii de finanțare care să țină cont atât de performanța economică, cât și de particularitățile statelor aflate în proces de convergență, precum România, și de cele de natură geografică (propunând, de exemplu, o alocare de minim 40% pentru țările flancului estic). Mesajul său a fost că investițiile în competitivitate trebuie să consolideze coeziunea europeană și să contribuie la dezvoltarea tuturor regiunilor Uniunii Europene.

Din perspectiva politicilor publice naționale, Florin Zaharia, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, și Dan Adrian Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, au evidențiat necesitatea unei schimbări de paradigmă în utilizarea fondurilor europene. În cadrul discuțiilor s-a subliniat că succesul viitorului exercițiu financiar nu trebuie măsurat exclusiv prin gradul de absorbție, ci prin impactul investițiilor asupra economiei, capacitatea acestora de a genera valoare adăugată și de a atrage investiții private, precum și prin dezvoltarea unor sectoare strategice care pot consolida competitivitatea României la nivel european. 

Au fost evidențiate domenii precum inteligența artificială, tehnologiile avansate, industria aerospațială, industria de apărare, semiconductorii, economia circulară și digitalizarea, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică în următorul deceniu. De asemenea, a fost accentuat efectul pozitiv al descentralizării programelor regionale din actualul Cadru Financiar Multianual, descentralizare ce trebuie nu doar să continue, ci chiar să fie aprofundată și consolidată.

În același timp, Violeta Alexandru, senatoare și președintă a Comisiei Speciale Comune pentru aderarea la OCDE, a subliniat că procesul de aderare la OCDE reprezintă o oportunitate pentru definirea unei strategii economice pe termen lung, bazată pe competitivitate, inovare și parteneriate solide între sectorul public și mediul privat. Totodată, aceasta a evidențiat importanța unui cadru concurențial echitabil și a unei colaborări mai strânse între instituțiile publice și mediul de afaceri.

Unul dintre cele mai importante subiecte abordate în cadrul panelului a vizat dificultățile întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii în accesarea finanțărilor europene. Felix Căprariu, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov și membru în conducerea Confederației Patronale IMM România, a evidențiat provocări precum birocrația excesivă, lipsa coordonării între instituții, întârzierile în implementarea programelor și digitalizarea insuficient orientată către simplificarea procedurilor.

Din perspectiva coordonării fondurilor europene, Alina Costăchescu, consilier superior în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a evidențiat necesitatea dezvoltării unui mecanism integrat care să faciliteze orientarea beneficiarilor către cele mai potrivite surse de finanțare. În acest context, au fost prezentate complementaritatea dintre programele gestionate direct de Comisia Europeană și cele implementate la nivel național și regional, precum și oportunitățile oferite de instrumente precum InvestEU. Totodată, a fost subliniată performanța încă redusă a României în accesarea unor programe europene dedicate cercetării și inovării și necesitatea dezvoltării unui mecanism de consiliere care să sprijine beneficiarii în identificarea celor mai potrivite oportunități de finanțare.

Tema complementarității instrumentelor financiare a fost dezvoltată și de Mirela Dobre, reprezentantă a Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care a evidențiat importanța combinării diferitelor surse de finanțare europene pentru susținerea investițiilor strategice și a dezvoltării sectoarelor cu valoare adăugată ridicată. În același timp, aceasta a atras atenția asupra fragmentării actuale a instrumentelor de finanțare și asupra necesității unei implicări mai active a autorităților și actorilor regionali în proiectarea viitoarelor mecanisme financiare.

Rolul instrumentelor financiare europene a fost completat de intervenția lui Marius Cara, șeful Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) în România, care a evidențiat importanța garanțiilor europene și a instrumentelor precum InvestEU pentru mobilizarea investițiilor private și creșterea competitivității economiei. Acesta a subliniat că România trebuie să își consolideze capacitatea de a atrage finanțări pentru cercetare și inovare și a evidențiat necesitatea dezvoltării unor parteneriate între administrație, universități și mediul privat, astfel încât rezultatele cercetării să poată fi transformate în produse și servicii competitive.

O dimensiune importantă a competitivității a fost reprezentată de investițiile în cercetare și capital uman. Mircea Gabriel Ciolpan, director economic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, a subliniat că dezvoltarea unui ecosistem competitiv presupune investiții susținute în cercetare, inovare și formarea resursei umane, acestea reprezentând condiții esențiale pentru creșterea economică pe termen lung. În încheierea panelului, Sabin Prunău, fondator Sports Diplomacy, a propus extinderea perspectivei asupra competitivității, evidențiind potențialul industriei sportului de a contribui la inovare, digitalizare, dezvoltarea capitalului uman și tranziția verde, argumentând că acest sector poate deveni un motor important al dezvoltării economice și al competitivității europene.

Moderat de Ana-Maria Icătoiu, președintă executivă a Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), panelul a evidențiat că viitorul Fond European pentru Competitivitate oferă României oportunitatea de a trece de la o abordare axată predominant pe absorbția fondurilor europene la una orientată spre impact, inovare și valoare adăugată. Participanții au concluzionat că acest obiectiv poate fi atins printr-o mai bună coordonare a instrumentelor financiare, reducerea birocrației, sprijinirea cercetării și inovării, consolidarea parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat și definirea unor priorități economice clare, capabile să valorifice avantajele competitive ale României în noul context european.

• Panelul III - Coeziunea socială în noua arhitectură europeană

Ultimul panel al Summitului Comunităților Locale a fost dedicat dimensiunii sociale a viitorului Cadru Financiar Multianual și rolului pe care investițiile în educație, competențe, ocupare și servicii sociale îl vor avea în consolidarea competitivității Uniunii Europene. Dezbaterea a pornit de la premisa că dezvoltarea economică și competitivitatea nu pot fi susținute în absența unor investiții consistente în capitalul uman, iar viitorul buget european trebuie să continue să acorde un rol central politicilor de coeziune socială.

În deschiderea panelului, Victor Negrescu, Vicepreședinte al Parlamentului European, a evidențiat oportunitatea pe care viitorul exercițiu financiar o oferă României prin resursele propuse pentru perioada 2028-2034. Acesta a subliniat că aceste fonduri trebuie orientate către proiecte strategice, capabile să consolideze competitivitatea economiei europene, fără a pierde din vedere obiectivul reducerii disparităților sociale și teritoriale.

Unul dintre mesajele centrale ale dezbaterii a fost că educația reprezintă cea mai importantă investiție pe termen lung în competitivitatea unei economii. Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a subliniat că reformele din sistemul educațional trebuie însoțite de consolidarea capacității administrative a instituțiilor de învățământ și de profesionalizarea managementului educațional, astfel încât fondurile europene să poată fi utilizate eficient inclusiv în comunitățile mici și în zonele mai puțin dezvoltate. Totodată, aceasta a evidențiat necesitatea păstrării accesului echitabil la educație, indiferent de dimensiunea sau localizarea comunităților.

Din perspectiva politicilor sociale, Silvia Dinică, secretară de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a prezentat experiența dezvoltării centrelor comunitare integrate și a evidențiat importanța unor servicii publice care să combine intervențiile din domeniul educației, sănătății și ocupării forței de muncă. Discuțiile au evidențiat că reducerea excluziunii sociale presupune o abordare integrată, adaptată particularităților fiecărei comunități și construită în jurul nevoilor reale ale beneficiarilor.

În același timp, participanții au discutat despre impactul accelerat al transformărilor tehnologice și al inteligenței artificiale asupra pieței muncii și asupra sistemului educațional. Mihai Matei, vicepreședinte al Confederației Patronale Concordia din partea Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), a evidențiat importanța dezvoltării competențelor digitale și a investițiilor în centre educaționale performante, capabile să pregătească viitoarea forță de muncă pentru noile cerințe ale economiei. În completarea acestei perspective, participanții au subliniat că dezvoltarea competențelor tehnice trebuie însoțită de formarea gândirii critice, a capacității de adaptare și a competențelor transversale, esențiale într-o economie aflată într-o continuă transformare.

Dezbaterile au evidențiat și rolul politicilor europene în reducerea inegalităților sociale și teritoriale. Corina Atanasiu, deputată și membră a Comisiei pentru Învățământ, și Nicolae Toderaș, director în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, au evidențiat importanța utilizării fondurilor europene pentru consolidarea serviciilor publice și dezvoltarea unor investiții care să răspundă nevoilor comunităților locale. În același timp, Mihnea Adrian Haiduc, președintele Consiliului Național al Elevilor, a adus în discuție perspectiva tinerilor și necesitatea implicării acestora în definirea politicilor publice care le influențează viitorul. Albert Conachi, vicepreșdinte, ANOSR, a atras atenția asupra faptului că alfabetizarea digitală nu trebuie redusă la utilizarea dispozitivelor, ci trebuie înțeleasă ca dezvoltarea competențelor necesare participării active într-o societate digitală.

În cadrul intervențiilor dedicate participanților, Simona Constantinescu, vicepreședinta Confederației Patronale Concordia din partea FIHR - Federația Industriei Hoteliere din România, Amalia Georgescu, vicepreședintă FICSIMM și președintă executivă a Organizației Femeilor Antreprenor, și Costel Marian Pavel, secretar general al organizației de tineret a Asociației Partida Romilor „Pro-Europa”, au adus în prim-plan provocările cu care se confruntă diferite categorii sociale și comunități locale. Au fost evidențiate dificultăți precum depopularea, deficitul de personal calificat, abandonul școlar, accesul inegal la servicii publice și provocările întâmpinate de tinerii proveniți din medii vulnerabile sau din sistemul de protecție socială. 

Participanții au subliniat că viitorul Fond Social European trebuie să răspundă acestor provocări prin investiții integrate, construite în jurul comunităților și orientate către rezultate măsurabile.

Moderat de Francesca Cristea, Head of Policy & Programs al Europuls - Centrul de Expertiză Europeană, panelul a evidențiat faptul că politica socială, educația și competitivitatea nu reprezintă domenii separate, ci componente complementare ale aceluiași model european de dezvoltare. Participanții au concluzionat că investițiile în oameni, competențe și servicii publice reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea durabilă a comunităților și pentru consolidarea rezilienței economice și sociale a României în următorul exercițiu financiar european.

Concluzii și recomandări
Summitul Comunităților Locale - Conturarea Viitorului Buget European a demonstrat existența unui consens larg între reprezentanții instituțiilor europene și naționale, ai administrației publice centrale și locale, ai mediului de afaceri și ai societății civile cu privire la necesitatea construirii unui viitor Cadru Financiar Multianual care să răspundă atât noilor priorități strategice ale Uniunii Europene, cât și nevoilor concrete ale comunităților locale.

De-a lungul celor trei paneluri de dezbatere, participanții au evidențiat că succesul viitorului exercițiu financiar va depinde nu doar de volumul resurselor disponibile, ci și de modul în care acestea vor fi programate, implementate și adaptate realităților din teritoriu.

Discuțiile au arătat că politica de coeziune, competitivitatea și investițiile sociale trebuie abordate într-o manieră complementară, acestea reprezentând piloni interdependenți ai dezvoltării europene. Participanții au susținut că investițiile în infrastructură, inovare, cercetare, educație și servicii sociale trebuie să contribuie în egală măsură la reducerea disparităților regionale, la consolidarea competitivității economice și la creșterea rezilienței comunităților locale.

Un mesaj constant al summitului a fost acela că autoritățile locale și regionale trebuie să aibă un rol activ în elaborarea și implementarea viitoarelor Planuri de Parteneriat Național-Regionale, acestea fiind actorii care cunosc cel mai bine nevoile comunităților și pot contribui la identificarea investițiilor cu cel mai mare impact. Participanții au subliniat că experiența implementării actualelor programe europene și a Planului Național de Redresare și Reziliență oferă lecții importante pentru simplificarea procedurilor, consolidarea capacității administrative și dezvoltarea unor mecanisme de guvernanță bazate pe parteneriat și consultare permanentă.

În același timp, dezbaterile au evidențiat că viitorul Fond European pentru Competitivitate trebuie să stimuleze investițiile în sectoarele strategice ale economiei, în cercetare și inovare, fără a diminua rolul politicii de coeziune. Dezvoltarea unor instrumente financiare complementare, facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și consolidarea colaborării dintre administrația publică, mediul privat, universități și institutele de cercetare au fost identificate drept condiții esențiale pentru valorificarea oportunităților oferite de noua arhitectură bugetară europeană.

În ceea ce privește dimensiunea socială, participanții au subliniat că investițiile în educație, dezvoltarea competențelor, ocupare și servicii sociale reprezintă fundamentul competitivității pe termen lung. Reducerea abandonului școlar, combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea competențelor digitale și consolidarea serviciilor publice integrate au fost identificate ca priorități esențiale pentru viitorul Fond Social European și pentru dezvoltarea echilibrată a comunităților din România.

Principalele recomandări rezultate în urma Summitului
În urma dezbaterilor desfășurate pe parcursul summitului, s-au conturat o serie de direcții de acțiune care pot contribui la definirea poziției României în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034:

• menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca politici distincte ale bugetului Uniunii Europene;
• consolidarea rolului autorităților locale și regionale în elaborarea și implementarea Planurilor de Parteneriat Național-Regionale;
• dezvoltarea unor mecanisme de programare bazate pe consultarea permanentă a beneficiarilor și pe parteneriat între administrația centrală, regiunile de dezvoltare și autoritățile locale;
• simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației în accesarea fondurilor europene;
• consolidarea capacității administrative a autorităților publice locale, în special în comunitățile mici și în zonele mai puțin dezvoltate;
• creșterea investițiilor în cercetare, inovare, digitalizare și tehnologii strategice, printr-o mai bună coordonare a instrumentelor financiare europene;
• dezvoltarea unor mecanisme integrate de finanțare care să faciliteze accesul beneficiarilor la programele europene și să valorifice complementaritatea dintre diferitele instrumente disponibile;
• susținerea investițiilor în educație, dezvoltarea competențelor și servicii sociale integrate, ca elemente esențiale pentru competitivitatea economică și coeziunea socială;
• consolidarea cooperării dintre administrația publică, mediul privat, organizațiile societății civile și mediul academic, în vederea dezvoltării unor politici publice bazate pe nevoile reale ale comunităților
• amplificarea principiului parteneriatului în procesul de implementare al proiectelor strategice, într-un mod inter-sectorial, astfel încât toți actorii societății (ONG-uri, universități, IMMuri, autorități locale și instituții publice) să fie implicați încă de la început în fiecare proiect
• fără spațiu fiscal predictibil - cofinanțare programată multianual, prefinanțare dimensionată realist - orice arhitectură europeană rămâne teorie
• banii ajung în economia reală doar printr-un sistem simplificat și prin instrumente financiare care multiplică fiecare euro public
• refacerea integrală a Strategiei industriale a României, care în versiunea actuală este la ani lumină de realitățile economice de azi, cu atât mai mult de viitorul economic al Europei
• elaborarea unei strategii investiționale a României, care să pună coerență în modul în care fondurile publice sunt transpuse în mixuri de finanțare
• o alocare echilibrată pentru ECF: 60% pentru proiecte care premiază pur excelența, 40% care să includă și criterii geografice, cu atenție la flancul estic
• punctaj suplimentar sau prioritate la finanțare pentru consorțiile care includ firme din Europa Centrală și de Est, pentru proiectele mari în care ecosistemul de furnizori este format din IMM-uri locale și pentru proiectele cu utilizare duală
• one-stop-shop-uri de tip advisory hub la nivel de micro-regiuni, unde antreprenorii să primească asistență tehnică și să înțeleagă concret ce înseamnă inovarea, cercetarea, transformarea digitală și tranziția verde pentru afacerea lor
• eliminarea eternelor liste de coduri CAEN eligibile - focus pe valoarea proiectului și pe efectul lui multiplicator în economie și în comunitate
• instrumente dedicate pentru modernizarea bazei industriale existente, dezvoltarea tehnologiilor strategice și construirea de lanțuri valorice românești pe baza resurselor locale
• identificarea și sprijinirea unor „campioni regionali" în economie, printr-un efort comun MIPE - Ministerul Finanțelor - MEDAT - ADR-uri - structurile asociative ale mediului privat
• un cadru predictibil pentru investițiile în cercetare-dezvoltare-inovare în mediul academic și consorții dinamice între autorități publice, universități și mediul privat, care să stimuleze firmele să implementeze proiecte cu componentă majoră de CDI
• Recomandările formulate în cadrul summitului vor sta la baza demersurilor viitoare ale Europuls privind viitorul buget al Uniunii Europene și vor fi transmise autorităților competente.

Invitați
Summitul Comunităților Locale - Conturarea Viitorului Buget European a reunit reprezentanți ai Parlamentului European, Camerei Deputaților, Administrației Prezidențiale, Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Băncii Europene de Investiții, Băncii de Investiții și Dezvoltare, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, Consiliului Național al Elevilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), organizațiilor patronale și profesionale, mediului de afaceri, organizațiilor societății civile, organizațiilor de tineret și administrației publice locale.