Pe 11 septembrie 2025, Parlamentul European a găzduit o sesiune plenară în care s-a dezbătut impozitarea marilor platforme digitale. Membrii Parlamentului European au adresat Comisiei Europene un set de întrebări și propuneri, cu scopul de a clarifica direcțiile și măsurile necesare pentru adaptarea reglementărilor fiscale. Din păcate, niciun europarlamentar român nu a fost prezent la dezbatere, ceea ce a reprezentat o altă ocazie ratată de a susține interesele României, contribuind la elaborarea unor politici adaptate priorităților și nevoilor specifice ale țării, mai ales având în vedere importanța sectorului IT la nivel național.

În ultimele decenii, digitalizarea rapidă a transformat profund economia globală, generând provocări majore pentru sistemele fiscale tradiționale, construite în jurul conceptului de prezență fizică. Giganții digitali precum Google, Amazon sau Meta obțin venituri colosale din piețe internaționale fără a avea o prezență fizică notabilă, ceea ce le permite să evite impozitarea în multe dintre țările în care activează. Această realitate a declanșat o amplă dezbatere internațională despre necesitatea adaptării reglementărilor fiscale la noile realități economice.
La nivel global, mai multe țări au implementat sau au propus taxe pe serviciile digitale (DST) pentru a aborda aceste provocări. Franța a fost pionieră în această direcție, introducând un DST de 3% în 2019. Măsura a generat reacții puternice, în special din partea Statelor Unite, care au considerat taxa discriminatorie față de companiile americane.

În 2021, sub egida OCDE, s-a ajuns la un acord preliminar privind impozitarea economiei digitale, structurat pe doi piloni: redistribuirea drepturilor de impozitare (Pilonul 1) și un impozit minim global (Pilonul 2). SUA au fost inițial reticente față de Pilonul 1, temându-se că acesta ar afecta marile corporații americane cu venituri globale considerabile. Totuși, administrația Biden a început să susțină măsura, precizând că se va aplica doar celor mai mari companii și în mod gradual, pentru a proteja competitivitatea națională. În schimb, SUA au fost susținători fermi ai Pilonului 2, susținând un impozit minim global de 15% ca instrument de combatere a evaziunii fiscale și pentru echitate internațională, prevedere integrată în 2022 în legislația internă prin Legea de Reducere a Inflației. Negocierile pentru Pilonul 1 au fost complicate de opoziția unor state precum India și China, iar expirarea moratoriului asupra taxelor digitale unilaterale în 2023 a complicat situația, astfel încât implementarea completă a ambilor piloni rămâne incertă, reflectând poziția SUA de a prioritiza interesele economice naționale. În plus, administrația Trump blocase anterior acorduri internaționale și amenințase UE cu tarife de până la 50% asupra exporturilor europene în cazul introducerii unei taxe digitale unilaterale.

În plenul Parlamentului European, discuțiile despre taxarea marilor platforme digitale s-au transformat într-o dezbatere mai amplă despre suveranitatea Uniunii Europene, relația cu SUA și nevoia de resurse bugetare pentru viitor. Eurodeputații au subliniat că Big Tech – Google, Amazon, Meta, Microsoft sau TikTok – obțin profituri de peste 90 de miliarde de euro anual în Europa, dar contribuie fiscal mult sub nivelul companiilor tradiționale. Rata efectivă de taxare pentru giganții digitali se situează la doar 9%, comparativ cu 23% pentru firmele clasice. În acest context, parlamentarii au cerut ca UE să demonstreze că are o suveranitate reală și să protejeze interesele celor 450 de milioane de cetățeni europeni.

Deși Uniunea Europeană recunoaște importanța unei abordări coordonate, aceasta a luat măsuri atât la nivel național, cât și la nivel comunitar. În plus față de introducerea unor taxe digitale naționale (DST) de către unele state membre, UE și-a exprimat angajamentul față de mai multe inițiative-cheie:

• Planul de acțiune pentru fiscalitatea digitală: lansat de Comisia Europeană, subliniază necesitatea unei strategii coerente la nivelul UE pentru impozitarea economiei digitale.
• Propunerea pentru o Consolidare Comunitară a Bazei de Impozitare a Societăților: urmărește să unifice modul în care corporațiile sunt impozitate în UE, inclusiv pentru activitățile lor digitale.
• Colaborarea cu OCDE: UE susține ferm eforturile OCDE de a stabili un cadru fiscal global, considerând că o soluție internațională este cea mai eficientă metodă de a aborda provocările impozitării digitale.

Cu toate acestea, Parlamentul European și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul lent al negocierilor și lipsa progreselor concrete. Deputații europeni consideră că actualul impas afectează credibilitatea angajamentului internațional și fac presiuni asupra Comisiei Europene pentru a adopta o poziție fermă, exprimând temeri că întârzierile ar putea permite marilor platforme digitale să continue să evite plata unui nivel corect de impozite în Europa, subminând justiția fiscală și competitivitatea IMM-urilor. Europarlamentarii au criticat lipsa unor măsuri concrete, percepută ca un semnal de slăbiciune în fața presiunilor internaționale, și au avertizat că fără acțiune imediată Uniunea riscă să piardă oportunitatea de a-și consolida suveranitatea digitală și de a asigura echitatea contribuțiilor fiscale, temându-se că eventualele taxe ar putea fi transferate asupra consumatorilor prin creșterea costurilor abonamentelor și serviciilor digitale.

Acesta a fost, de altfel, punctul central al discuției: posibilitatea implementării unei taxe digitale unilaterale în absența unui acord internațional. Europarlamentarii au făcut presiuni asupra Comisiei pentru a-și exprima poziția în această privință. În răspuns, Comisia și-a reiterat preferința pentru o soluție multilaterală, dar a admis că instituirea unei taxe la nivelul Uniunii Europene nu este exclusă dacă negocierile internaționale eșuează.
Concomitent, europarlamentarii au evidențiat necesitatea unei analize detaliate privind impactul economic și fezabilitatea introducerii unei taxe digitale. Discuțiile au subliniat necesitatea unor studii amănunțite pentru evaluarea efectelor asupra afacerilor europene, competitivității și consumatorilor. Ca soluții, s-au propus: continuarea negocierilor multilaterale prin OCDE, implementarea unilaterală a unor taxe europene precum o taxă pe serviciile digitale de 5% (care ar putea aduce 37 de miliarde de euro anual începând cu 2026), „Amazon tax” (impozit pe fiecare produs vândut pe marile platforme), „social media tax” (1 euro pentru fiecare utilizator european al Meta, YouTube sau TikTok) sau o taxă de utilizare a rețelei, care ar obliga companiile să contribuie la costurile infrastructurii digitale. Totodată, s-a subliniat importanța unei reforme fiscale interne a Uniunii, menite să prevină fragmentarea pieței și competiția fiscală între statele membre.

Parlamentul European și Comisia Europeană au convenit că o cooperare strânsă între statele membre este esențială pentru armonizarea reglementărilor fiscale, buna funcționare a pieței unice și asigurarea unui cadru fiscal echitabil. De asemenea, menținerea dialogului cu partenerii internaționali, inclusiv cu Statele Unite, rămâne fundamentală pentru prevenirea tensiunilor comerciale și pentru consolidarea percepției de echitate a măsurilor adoptate.

Comisia Europeană a reiterat necesitatea continuării dialogului la nivel internațional, în cadrul OCDE și în alte foruri, pentru a avansa discuțiile privind Pilonul 1, făcând apel la statele membre să efectueze evaluări naționale și să contribuie activ la dezbateri, astfel încât orice propunere să fie bine fundamentată și adaptată specificului european.

Dezbaterea a evidențiat că fiscalitatea digitală este mai mult decât o chestiune economică: ea ține de justiție socială și suveranitate europeană. În timp ce giganții digitali își cresc profiturile – ajungând la peste 90 miliarde de euro în câteva luni – contribuabilii europeni și IMM-urile suportă o povară fiscală disproporționată.