Parlamentul European a adoptat, în data de 7 iulie 2026, cu 447 de voturi pentru, 128 împotrivă și 78 de abțineri o rezoluție privind nouă strategie pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală. În continuarea cadrului normativ european existent, documentul stabilește noi direcții și priorități de acțiune, subliniind rolul educației media și al competențelor digitale în protejarea utilizatorilor și consolidarea capacității acestora de a naviga în siguranță în mediul online.

Ținta asumată de rezoluție este aceea de a oferi cetățenilor posibilitatea de a-și exersa competențe critice de bază, esențiale pentru a evalua, a crea și a partaja informații și conținut într-un mediu digital devenit din ce în ce mai divers și volatil. În același timp, prin intermediul acestor competențe se are în vedere „dezvoltarea gândirii critice, a conștiinței de sine și a unui comportament responsabil în mediul online”.

De asemenea, luând în considerare actualul context geopolitic, cetățenii UE trebuie să fie înzestrați cu o gamă largă de competențe cognitive, tehnice și sociale ce le permit să analizeze în mod eficace conținutul mediatic și astfel să rămână „rezilienți la potențiale acțiuni manipulatoare sau atacuri hibride care vizează destabilizarea dezbaterilor publice și a proceselor democratice”.

Mai mult decât atât, potrivit rezoluției, cetățenii trebuie să se familiarizeze cu modul în care funcționează algoritmii platformelor de socializare, precum și în ceea ce privește consecințele negative ale mediului digital „asupra sănătății mintale și a stării de bine”.

Rezoluția mai prevede că proiectele de educație în domeniul mass-mediei trebuie să fie concepute de o manieră incluzivă, fiind configurate pentru persoane de toate vârstele și, în special, pentru utilizatorii vulnerabili care se confruntă cu dezavantaje din cauza unor factori geografici, sociali, culturali și economici (e.g. persoanele cu dizabilități, persoanele care locuiesc în zone îndepărtate sau persoanele cu niveluri mai scăzute de competențe digitale).

Totodată, pornind de la o statistică potrivit căreia 97 % dintre tinerii din UE cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani utilizează zilnic internetul, se recunoaște importanța alfabetizării digitale ce ar trebui să înceapă de la o vârstă fragedă (de exemplu, din învățământul primar), având în vedere diversificarea și multiplicarea mijloacelor de informare în masă.

Pe partea de implementare, rezoluția propune organizarea periodică de ateliere pe teme precum gândirea critică, verificarea surselor de informare sau pluralismul de opinii în presă. Totodată, se propune organizarea anuală a Săptămânii europene a educației în domeniul mass-mediei ca eveniment fanion după formatul unui „forum incluziv de discuții și de consolidare a capacităților” în cadrul căruia să se poată împărtăși exemple de bune practici de către actorii direct implicați. Demn de menționat este și faptul că un rol deosebit de important în implementarea rezoluției revine mijloacelor de informare în masă tradiționale ce ar trebui sprijinite de către statele membre, pentru că „jurnalismul de înaltă calitate, independent și pluralist este piatra de temelie a societăților democratice”.

Rezoluția reiterează importanța dialogului dintre statele membre și instituțiile europene, precum și a parteneriatelor între sectorul public și cel privat. Se recunoaște relevanța deosebită, în acest context, a bibliotecilor publice, a centrelor comunitare și a organizațiilor societății civile, prezentate drept „centre de încredere [...] care contribuie la incluziunea socială, participarea democratică și accesul egal la cunoștințe, cultură și informații”. În afară de acestea, sunt menționați ca actori relevanți și instituțiile de învățământ, organizațiile mass-media sau platformele tehnologice. Tuturor acestor entități le revine „o responsabilitate civică de a combate dezinformarea, polarizarea și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine”.

Nu în ultimul rând, rezoluția prevede necesitatea elaborării unor coduri de conduită pentru creatorii și distribuitorii de conținut în mediul digital, în care să se regăsească principalele obligații ce le revin (de exemplu, etichetarea conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, indicarea sponsorizărilor comerciale etc.), precum și rolul acestora în implementarea educației în domeniul mass-mediei.

Europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru
Partidul Popular European (PPE): Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D): Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica
Renew Europe: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzii: Ștefănuță

Împotrivă
Neafiliați: Lazarus

Abțineri
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş

La acest vot nu au fost prezenți europarlamentarii Mihai Tudose (S&D), Dragoș Benea (S&D) și Diana Iovanovici-Șoșoacă (Neafiliați).

Fiind vorba de o rezoluție, aceasta nu reprezintă un act juridic cu forță obligatorie. Ideile trasate în cuprinsul acesteia pot fi utile în a anticipa posibile domenii noi de reglementare sau direcții de îmbunătățire a legislației europene în vigoare.