Unde se află România la capitolul mediu?
Evaluarea periodică privind punerea în aplicare a politicilor de mediu în statele membre ale Uniunii Europene
Alexandra Cîrjă
Comisia Europeană a publicat o nouă ediție a evaluării periodice privind punerea în aplicare a politicilor de mediu în statele membre ale Uniunii Europene, cunoscută sub acronimul EIR (Environmental Implementation Review). Acest exercițiu de monitorizare, lansat pentru prima dată în 2016, își propune să ofere o imagine clară și obiectivă asupra modului în care fiecare stat membru aplică legislația de mediu a UE, precum și să identifice provocările persistente, progresele înregistrate și oportunitățile de îmbunătățire. Raportul este construit pe baza datelor colectate oficial, a dialogului instituțional și a unei analize tehnice detaliate a domeniilor relevante pentru tranziția ecologică europeană.
România este analizată în cadrul acestei evaluări, precum toate celelalte state membre, în raport cu diferite teme-cheie: economia circulară și gestionarea deșeurilor, biodiversitatea și protecția naturii, calitatea aerului și a apei, combaterea poluării, schimbările climatice, dar și aspecte legate de finanțare, guvernanță și implicarea publicului. În ansamblu, raportul arată că România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în implementarea eficientă a legislației europene de mediu, deși au existat și unele progrese punctuale în anumite sectoare.
Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de doar 12%, în condițiile în care media UE este de aproximativ 49%, iar 74% dintre deșeuri sunt în continuare depozitate, ceea ce contravine obiectivelor europene care prevăd ca până în 2035, maximum 10% din deșeurile municipale să mai fie eliminate prin depozitare. România riscă astfel să nu îndeplinească nici obiectivele pentru anul 2025 privind reciclarea ambalajelor și deșeurilor municipale, motiv pentru care a solicitat oficial amânarea acestor termene până în 2030. Comisia Europeană a lansat deja o procedură de infringement (o acțiune formală prin care atrage atenția asupra nerespectării legislației Uniunii Europene) împotriva României pentru neîndeplinirea țintelor asumate anterior.
În ceea ce privește guvernanța de mediu, raportul notează unele progrese în aplicarea Directivei INSPIRE privind datele spațiale și în elaborarea de ghiduri pentru evaluările de impact de mediu, mai ales în cazul proiectelor hidrotehnice. Cu toate acestea, accesul publicului la informație de mediu și la justiție rămâne deficitar, iar capacitatea instituțională de aplicare a legii trebuie întărită.
Evaluarea Comisiei Europene arată clar că deficiențele structurale din politicile de mediu ale României, fie că vorbim despre gestionarea inadecvată a deșeurilor, poluarea aerului sau lipsa infrastructurii pentru apele uzate devin factori de vulnerabilitate națională într-un climat tot mai instabil.
În acest sens, investițiile în infrastructură verde, adaptarea urbană la temperaturi extreme, refacerea ecosistemelor și digitalizarea sistemelor de monitorizare a mediului nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru sănătatea populației și siguranța economică a țării. România nu își mai poate permite să amâne reformele, să subutilizeze fondurile europene sau să trateze protecția mediului ca pe o temă secundară.
România este analizată în cadrul acestei evaluări, precum toate celelalte state membre, în raport cu diferite teme-cheie: economia circulară și gestionarea deșeurilor, biodiversitatea și protecția naturii, calitatea aerului și a apei, combaterea poluării, schimbările climatice, dar și aspecte legate de finanțare, guvernanță și implicarea publicului. În ansamblu, raportul arată că România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în implementarea eficientă a legislației europene de mediu, deși au existat și unele progrese punctuale în anumite sectoare.
- Economia circulară
Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de doar 12%, în condițiile în care media UE este de aproximativ 49%, iar 74% dintre deșeuri sunt în continuare depozitate, ceea ce contravine obiectivelor europene care prevăd ca până în 2035, maximum 10% din deșeurile municipale să mai fie eliminate prin depozitare. România riscă astfel să nu îndeplinească nici obiectivele pentru anul 2025 privind reciclarea ambalajelor și deșeurilor municipale, motiv pentru care a solicitat oficial amânarea acestor termene până în 2030. Comisia Europeană a lansat deja o procedură de infringement (o acțiune formală prin care atrage atenția asupra nerespectării legislației Uniunii Europene) împotriva României pentru neîndeplinirea țintelor asumate anterior.
- Epurarea apelor uzate urbane
- Calitatea aerului
- Biodiversitate și conservare, un domeniu cu exemple de bune practici
- Finanțarea politicilor de mediu
În ceea ce privește guvernanța de mediu, raportul notează unele progrese în aplicarea Directivei INSPIRE privind datele spațiale și în elaborarea de ghiduri pentru evaluările de impact de mediu, mai ales în cazul proiectelor hidrotehnice. Cu toate acestea, accesul publicului la informație de mediu și la justiție rămâne deficitar, iar capacitatea instituțională de aplicare a legii trebuie întărită.
- De ce nu mai putem aștepta?
Evaluarea Comisiei Europene arată clar că deficiențele structurale din politicile de mediu ale României, fie că vorbim despre gestionarea inadecvată a deșeurilor, poluarea aerului sau lipsa infrastructurii pentru apele uzate devin factori de vulnerabilitate națională într-un climat tot mai instabil.
În acest sens, investițiile în infrastructură verde, adaptarea urbană la temperaturi extreme, refacerea ecosistemelor și digitalizarea sistemelor de monitorizare a mediului nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru sănătatea populației și siguranța economică a țării. România nu își mai poate permite să amâne reformele, să subutilizeze fondurile europene sau să trateze protecția mediului ca pe o temă secundară.