Comisia Europeană a publicat o nouă ediție a evaluării periodice privind punerea în aplicare a politicilor de mediu în statele membre ale Uniunii Europene, cunoscută sub acronimul EIR (Environmental Implementation Review). Acest exercițiu de monitorizare, lansat pentru prima dată în 2016, își propune să ofere o imagine clară și obiectivă asupra modului în care fiecare stat membru aplică legislația de mediu a UE, precum și să identifice provocările persistente, progresele înregistrate și oportunitățile de îmbunătățire. Raportul este construit pe baza datelor colectate oficial, a dialogului instituțional și a unei analize tehnice detaliate a domeniilor relevante pentru tranziția ecologică europeană.
România este analizată în cadrul acestei evaluări, precum toate celelalte state membre, în raport cu diferite teme-cheie: economia circulară și gestionarea deșeurilor, biodiversitatea și protecția naturii, calitatea aerului și a apei, combaterea poluării, schimbările climatice, dar și aspecte legate de finanțare, guvernanță și implicarea publicului. În ansamblu, raportul arată că România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în implementarea eficientă a legislației europene de mediu, deși au existat și unele progrese punctuale în anumite sectoare.

• Economia circulară
  

Unul dintre cele mai critice capitole rămâne cel privind economia circulară și gestionarea deșeurilor. România are în continuare cea mai scăzută rată de utilizare circulară a materialelor din Uniunea Europeană, cu doar 1,3% în 2023, mult sub media UE de aproape 12%. Aceasta înseamnă că majoritatea resurselor utilizate în economie nu sunt reciclate sau reintroduse în circuit, ci devin deșeuri care ajung, în proporție covârșitoare, la depozitele de gunoi.
Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de doar 12%, în condițiile în care media UE este de aproximativ 49%, iar 74% dintre deșeuri sunt în continuare depozitate, ceea ce contravine obiectivelor europene care prevăd ca până în 2035, maximum 10% din deșeurile municipale să mai fie eliminate prin depozitare. România riscă astfel să nu îndeplinească nici obiectivele pentru anul 2025 privind reciclarea ambalajelor și deșeurilor municipale, motiv pentru care a solicitat oficial amânarea acestor termene până în 2030. Comisia Europeană a lansat deja o procedură de infringement (o acțiune formală prin care atrage atenția asupra nerespectării legislației Uniunii Europene) împotriva României pentru neîndeplinirea țintelor asumate anterior.

• Epurarea apelor uzate urbane
  

În ceea ce privește tratarea apelor uzate din orașe, situația este, de asemenea, gravă și necesită atenție urgentă. O mare parte din apele uzate colectate în România nu sunt tratate conform cerințelor europene. În special în orașele mari, cu populație de peste 10.000 de locuitori, infrastructura este deficitară, iar investițiile în acest sector au fost lente și insuficiente. Acest lucru a dus la declanșarea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a UE, pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate. Deși România beneficiază de fonduri europene prin politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), utilizarea acestor surse de finanțare este considerată ineficientă, iar deficitul anual de investiții în mediu rămâne ridicat: aproximativ 5,4 miliarde de euro, adică aproape 2% din PIB.

• Calitatea aerului 
  

Un alt capitol problematic este calitatea aerului. Poluarea atmosferică se menține la niveluri periculoase în mai multe zone urbane, în special din cauza emisiilor de dioxid de azot (NO₂), particule în suspensie (PM10 și PM2,5) și oxizi de azot (NOx). Măsurile luate de România pentru reducerea acestor poluanți sunt considerate insuficiente, iar sistemul de monitorizare a calității aerului prezintă încă deficiențe, de la lipsa unor puncte de măsurare relevante, până la slaba calitate a datelor colectate. Aceste probleme au consecințe directe asupra sănătății populației, dar și asupra obligațiilor legale asumate la nivel european.

• Biodiversitate și conservare, un domeniu cu exemple de bune practici
  

Raportul menționează și unele evoluții pozitive. În domeniul biodiversității, România a beneficiat de proiecte importante finanțate prin programul european LIFE, axate pe conservarea habitatelor, speciilor rare sau ecosistemelor valoroase din Carpați și Delta Dunării. De exemplu, au fost realizate proiecte de reintroducere a unor specii dispărute, de protejare a pădurilor seculare și de gestionare sustenabilă a pajiștilor incluse în rețeaua Natura 2000. De asemenea, România a adoptat o Strategie Națională pentru Economia Circulară și un Plan Național de Acțiune care vizează 14 sectoare economice, cu 52 de măsuri prioritare. Aceste documente strategice au fost elaborate cu sprijinul tehnic al Comisiei Europene și reprezintă un pas important către reforme structurale.

• Finanțarea politicilor de mediu
  

Un alt domeniu abordat în raport este cel al achizițiilor publice verzi. Prin aprobarea unui program național pentru perioada 2025–2030, România își propune să crească ponderea achizițiilor publice care includ criterii de sustenabilitate, în special în sectoarele de construcții, transport și servicii publice. Acest tip de politici are potențialul de a stimula cererea de produse ecologice și de a susține tranziția către o economie verde.
În ceea ce privește guvernanța de mediu, raportul notează unele progrese în aplicarea Directivei INSPIRE privind datele spațiale și în elaborarea de ghiduri pentru evaluările de impact de mediu, mai ales în cazul proiectelor hidrotehnice. Cu toate acestea, accesul publicului la informație de mediu și la justiție rămâne deficitar, iar capacitatea instituțională de aplicare a legii trebuie întărită.

• De ce nu mai putem aștepta?
  

Contextul actual al verii anului 2025, marcat de temperaturi record și valuri de căldură prelungite, vine ca un avertisment pentru România în ceea ce privește urgența adaptării la schimbările climatice. Evenimentele meteo extreme, incendiile de mari proporții pe care până în prezent le vedeam numai în țări cu climă mult mai călduroasă, precum Grecia, secetele severe și inundațiile bruște nu mai pot fi tratate ca fenomene izolate, ci ca manifestări directe ale dezechilibrelor climatice globale, amplificate de lipsa unor măsuri eficiente de protecție a mediului.
Evaluarea Comisiei Europene arată clar că deficiențele structurale din politicile de mediu ale României, fie că vorbim despre gestionarea inadecvată a deșeurilor, poluarea aerului sau lipsa infrastructurii pentru apele uzate devin factori de vulnerabilitate națională într-un climat tot mai instabil.
În acest sens, investițiile în infrastructură verde, adaptarea urbană la temperaturi extreme, refacerea ecosistemelor și digitalizarea sistemelor de monitorizare a mediului nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru sănătatea populației și siguranța economică a țării. România nu își mai poate permite să amâne reformele, să subutilizeze fondurile europene sau să trateze protecția mediului ca pe o temă secundară.