Noul regulament european privind consolidarea cooperării polițienești împotriva traficului de migranți și a traficului de persoane abordează o problemă gravă: rețelele criminale transformă exploatarea oamenilor într-o „afacere” de miliarde, traficul de migranți generând peste 5 miliarde de euro anual doar în UE, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

În acest context, Parlamentul European a votat poziția sa legislativă, bazată pe acordul provizoriu negociat cu Consiliul, care reconfigurează rolul Europol și actualizează instrumentele de cooperare polițienească transfrontalieră.

Ce își propune noul regulament
Propunerea de regulament face parte din pachetul legislativ pentru combaterea traficului de migranți, prezentat de Comisia Europeană în noiembrie 2023. Acest pachet include 2 acte distincte:
1. Regulamentul de consolidare a cooperării polițienești și de întărire a rolului Europol în combaterea traficului de migranți și a traficului de persoane
2. O nouă directivă privind prevenirea facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate în UE

Cele două inițiative merg împreună: regulamentul întărește instrumentele polițienești și cooperarea la nivel european, iar directiva clarifică și actualizează normele privind incriminarea facilitatorilor și funcționarea investigațiilor.
Astfel, noul regulament urmărește 4 obiective principale:

• Crearea Centrului European împotriva Traficului de Migranți

Regulamentul transformă structura existentă a Europol într-un centru permanent specializat în combaterea traficului de migranți și a traficului de persoane. Noul Centru European împotriva Traficului de Migranți va reuni experți din Europol, Eurojust și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă (Frontex). Acesta va coordona schimbul de informații între țările UE, va identifica tendințe, va analiza metodele rețelelor criminale și va sprijini anchetele naționale.

• Schimb mai rapid și mai complet de informații între țările UE

Statele membre vor avea obligația să transmită fără întârziere către Europol toate informațiile relevante privind rețelele de traficanți, folosind sistemul securizat de comunicare al Europol, numit SIENA. Regulamentul permite și procesarea strict reglementată a datelor biometrice, cum ar fi amprentele sau imaginile faciale, pentru a identifica mai ușor persoanele suspecte sau victimele exploatării. Ofițerii de legătură pentru imigrație trimiși de statele membre în țări terțe vor fi, de asemenea, obligați să trimită informații către Europol, pentru a sprijini acțiunile de-a lungul principalelor rute migratorii, cum ar fi Mediterana Centrală și Balcanii de Vest.

• Sprijinul direct al Europol pentru anchete și operațiuni

Regulamentul întărește rolul Europol în sprijinirea directă a investigațiilor desfășurate de polițiile naționale. Europol va putea participa mai ușor la echipe comune de anchetă, va putea organiza grupuri operative pentru cazuri complexe și va putea trimite specialiști în teren atunci când un stat membru solicită ajutor. Este important de menționat că Europol nu primește puteri de poliție. Agenția nu poate efectua arestări și nu poate lua măsuri coercitive. Ea oferă doar analiză, expertiză tehnică și suport operațional.

• Resurse dedicate și acțiune mai coordonată la nivel european

Se consolidează cooperarea în cadrul platformei europene EMPACT, care coordonează acțiunile împotriva criminalității organizate. Acest lucru permite finanțarea mai eficientă a operațiunilor transfrontaliere și o mai bună coordonare între statele membre. Regulamentul lărgește și mandatul Europol, astfel încât agenția să poată sprijini investigațiile privind încălcarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, atunci când acestea se află în legătură cu alte infracțiuni grave.

Dezbaterea din plenul Parlamentului European
Dezbaterea în plen a pus față în față două cadre de interpretare: securitate și cooperare polițienească, pe de o parte, și riscuri pentru drepturile fundamentale și actori umanitari, pe de altă parte.

Raportorul Jeroen Lenaers (PPE, Olanda) a insistat asupra faptului că noul text întărește cooperarea practică între poliții și codifică, pentru prima dată, rolul Centrului UE pentru Migrație și Azil pentru Europol, privind schimburi structurate de informații.

În numele Comisiei Europene, Dubravka Šuica a numit fenomenul fără echivoc: „traficul de migranți este diabolic”. Ea a invocat inițiative transfrontaliere deja în derulare, inclusiv un hackathon care a generat sute de piste investigative pe ruta mediteraneană, și a anunțat alocări de până la șase milioane de euro pentru acțiuni comune.

Din partea social-democraților, Thijs Reuten (S&D, Olanda) a rezumat logica de fond a regulamentului: „Infracțiunile transfrontaliere sunt cel mai bine combătute prin abordări transfrontaliere.” Argumentul central al susținătorilor este că niciun stat membru nu poate, singur, demonta rețele globale, bine finanțate, care operează simultan pe mai multe rute.
Nikola Minchev (Renew, Bulgaria) a vorbit despre dimensiunea structurală a fenomenului: familii care își riscă viața pe rute periculoase, în timp ce rețelele criminale acumulează profituri de miliarde, folosind logistica, platformele online și documente frauduloase pentru a transforma vulnerabilitatea în business.

Din partea Verzilor/ALE, Sergey Lagodinsky (Germania) a recunoscut soliditatea bazei juridice (articolul 88(2) TFUE), dar a avertizat că textul „slăbește esența Uniunii noastre, mută resursele de la protecție și alimentează incriminarea migranților, refugiaților și solicitanților de azil, precum și a actorilor umanitari.”

El a subliniat lipsa unei evaluări de impact din partea Comisiei și a criticat extinderea schimbului de date biometrice cu țări terțe, fără garanții suficient de robuste. Ţinte similare apar și în Opinia 4/2024 a Autorității Europene pentru Protecția Datelor (EDPS), care recunoaște obiectivul legitim de a combate traficul, dar pune sub semnul întrebării proporționalitatea unor prevederi și suficiența garanțiilor pentru dreptul la viață privată și protecția datelor.

Pentru Verzi și o parte dintre eurodeputații de stânga, riscul este ca un text născut din nevoia de a lovi rețelele criminale să ducă, în practică, la:

• colectarea și prelucrarea masivă de date despre persoane aflate în mișcare,
• cooperare cu regimuri terțe cu standarde reduse de drepturile omului,
• și o delimitare încă insuficientă între contrabandiști și persoane sau organizații care oferă ajutor umanitar.

Intervențiile europarlamentarilor români
Intervențiile românești au pus accentul în principal pe dimensiunea de securitate și pe nevoia de a trata traficul de migranți ca infracțiune transnațională organizată, nu ca efect colateral al migrației.
Georgiana Teodorescu (ECR): „Europa trebuie în sfârșit să trateze traficul de migranți ca afacerea criminală transnațională care a devenit. Crearea centrului european împotriva traficului de migranți este o decizie corectă.”

Loránt Vincze (PPE) a insistat asupra caracterului profund exploatator al rețelelor: „Activitatea acestor rețele nu este migrația ilegală, ci comercializarea speranței umane pentru profit.”

Pentru Vincze, miza este să mutăm accentul politicii europene de la reacția la „criză”, la destructurarea sistematică a lanțului criminal: de la recrutare, la transport și „servicii” conexe (documente false, coruperea unor funcționari, rute alternative după închiderea unei frontiere). Scăderea recentă a traversărilor ilegale, invocată în plen, este prezentată ca semn că presiunea coordonată asupra rețelelor poate produce rezultate, cu condiția menținerii cooperării operaționale.

Acordul provizoriu asupra regulamentului a fost adoptat cu 556 de voturi „pentru”, 74 „împotrivă” și 7 abțineri.
28 de europarlamentari români au votat în favoarea acestui acord:
PPE:
Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D:
Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Renew Europe:
Barna, Vasile-Voiculescu
ECR:
Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Neafiliați (NI):
Iovanovici Șoșoacă

Singurul europarlamentar român care a votat împotrivă a fost Nicu Ștefănuță, de la Verzi.

 
Niciun europarlamentar român nu s-a abținut.