La sesiunea plenară de la Strasbourg din perioada 15-18 decembrie, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate raportul realizat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), ce conține recomandări privind digitalizarea, inteligența artificială și gestionarea algoritmică la locul de muncă - configurarea viitorului muncii.

Raportul transmite mesajul că noile tehnologii trebuie implementate și utilizate cu scopul de a servi persoana și trebuie să fie guvernate de principiile „eticii prin design” (ethics by default) și ale precauției. Abordarea în dezvoltarea noilor tehnologii trebuie să fie centrată pe om, care să beneficieze de noile tehnologii. Inteligența artificială pare că nu ne fură locurile de muncă dacă este utilizată cum trebuie, întrucât UE poate beneficia de o creștere netă estimată de 78 de milioane de locuri de muncă generate de inteligența artificială (7 % din totalul actual al ocupării forței de muncă) până în 2030, potrivit Forumului Economic Mondial. Totuși, atingerea acestui potențial este dificilă, în condițiile în care, conform rezoluției, doar 15 % dintre angajați au participat în 2023 la programe de formare relevante pentru dezvoltarea competențelor în domeniul inteligenței artificiale. Se subliniează faptul că tranziția digitală pe piața muncii generează o cerere tot mai mare atât pentru competențe digitale de bază, cât și pentru competențe avansate în domeniul inteligenței artificiale. Economiile naționale trebuie să se adapteze la aceste noi nevoi dacă vor să fie competitive, deoarece atât raportul Draghi, cât și raportul Letta identifică deficitul de competențe digitale drept un obstacol major pentru competitivitatea Europei.

Gestionarea algoritmică este un aspect important al rezoluției, care înseamnă utilizarea de sisteme automatizate de monitorizare și de sisteme automatizate de luare a deciziilor. Aceasta prezintă oportunități precum optimizarea muncii, o mai mare coerență și obiectivitate a deciziilor manageriale, îmbunătățirea sănătății și siguranței la locul de muncă, dar și riscuri precum reducerea autonomiei lucrătorilor, lipsa de transparență și intensificarea ritmului de muncă. Gestionarea algoritmică poate constitui, în absența unui control uman adecvat, o sursă de discriminare și prejudecăți, în special în detrimentul femeilor. Raportul subliniază că, dacă Uniunea își propune să se afle în avangarda tranziției digitale, trebuie să dea un exemplu prin stabilirea unor standarde ridicate pentru utilizarea inteligenței artificiale și a managementului algoritmic la locul de muncă, inclusiv prin reguli clare privind transparența și controlul uman.

De ce a fost necesar acest raport?

Noile tehnologii și inteligența artificială sunt aici, nu într-un viitor apropiat. Trebuie să înțelegem cum aceste tehnologii pot crește flexibilitatea și pot facilita un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală prin munca la distanță și programe flexibile, însă, pe de altă parte, cum să combatem potențialul negativ pentru sănătatea mintală a lucrătorilor și presiunea tot mai mare de a fi disponibili în permanență. Se subliniază, de asemenea, că gestionarea algoritmică implică riscuri în materie de protecție a datelor, inclusiv supravegherea nejustificată și monitorizarea lucrătorilor în afara locului de muncă. În raport se discută de asemenea și despre stresul profesional excesiv, epuizare (burnout), creșterea riscurilor psihosociale legate de muncă, pierderea autonomiei și accentuarea sentimentului de izolare socială și profesională.


Cele mai importante idei ale dezbaterii
În cadrul dezbaterii, au luat cuvântul mai mulți europarlamentari din majoritatea grupurilor politice, din păcate niciunul român. Redăm mai jos principalele intervenții.

Autorul principal al raportului, Andrzej Bula, PPE (Partidul Popular European), a subliniat că dezvoltarea rapidă a tehnologiei schimbă profund organizarea muncii, tot mai multe decizii fiind luate de algoritmi. Această evoluție este văzută ca o oportunitate pentru eficiență, inovare și competitivitatea companiilor, în special a IMM-urilor. Totuși, avertizează asupra riscurilor legate de lipsa transparenței, deciziile automate fără control uman și impactul asupra sănătății mintale, pledând pentru o abordare centrată pe om, care să respecte drepturile și demnitatea lucrătorilor.

Sergey Lagodinsky, grupul Verzilor, afirmă că legislația trebuie să țină pasul cu digitalizarea și că tehnologia trebuie să evolueze în limitele drepturilor fundamentale. Deși există deja instrumente precum GDPR, Actul privind Inteligența Artificială sau Directiva privind munca pe platforme, este nevoie de claritate juridică suplimentară. Raportul urmărește să ghideze acest proces prin norme coerente, țintite și solide din punct de vedere juridic.

Marc Angel, grupul Socialiștilor și Democraților, atrage atenția că milioane de angajați lucrează sub supravegherea unui „manager invizibil” algoritmic. Deși inteligența artificială poate îmbunătăți munca, ea poate submina demnitatea și încrederea lucrătorilor. El cere un cadru centrat pe om și dialog social, subliniind că lipsa reglementării duce la fragmentare și costuri ridicate pentru IMM-uri. Sprijină adoptarea raportului, pentru a proteja atât cetățenii, cât și mediul de afaceri.

Pál Szekeres, grupul Patrioților Europeni, recunoaște potențialul digitalizării pentru eficiență, dar insistă că tehnologia nu trebuie să fie deasupra oamenilor. El critică tendința de a impune sarcini birocratice IMM-urilor și susține necesitatea unor reglementări etice, nu excesive. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană are nevoie de un „ancoraj moral” pentru a modela inteligența artificială în acord cu valorile europene.

Francesco Torselli, ECR – grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, subliniază că gestionarea algoritmică va avea un impact semnificativ asupra locului de muncă. El consideră că versiunea finală a textului supus votului este îmbunătățită față de variantele anterioare și crede că aceasta abordează aspecte importante legate de condițiile de muncă și sănătatea lucrătorilor.

Irena Joveva de la Renew Europe susține că, deși algoritmii sunt omniprezenți, modul lor de funcționare rămâne opac. Aceștia pot crește eficiența și competitivitatea, dar pot degenera în supraveghere digitală excesivă, cu sancțiuni automate. Ea cere transparență, proporționalitate și control uman real, pentru ca drepturile lucrătorilor și încrederea în viitorul digital să nu fie afectate.

Kim van Sparrentak de la Verzi, avertizează că utilizarea inteligenței artificiale devine problematică atunci când erodează drepturile lucrătorilor. Ea insistă asupra dreptului angajaților de a fi informați și consultați, de a primi explicații și de a contesta deciziile automate. De asemenea, critică practicile de monitorizare intruzivă, inclusiv supravegherea emoțiilor la locul de muncă.

Bineînțeles, la dezbatere a participat și Comisia Europeană, prin vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, doamna Roxana Mînzatu. Ea consideră că astfel de inițiative contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la consolidarea protecției datelor pentru angajați. Preocuparea Comisiei nu este nouă, ea există și în Declarația europeană din 2023 privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, prin care s-a făcut referire la dreptul la condiții de muncă echitabile și juste, precum și la un nivel adecvat de protecție în mediul digital. În plus, s-a stabilit rolul esențial al sindicatelor și al organizațiilor reprezentative ale angajaților în orientarea transformării digitale a locului de muncă. În cadrul discursului, ea a subliniat dorința pentru protecție împotriva supravegherii ilegale și nejustificate a angajaților la locul de muncă și pentru necesitatea asigurării transparenței în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă. 

În acest sens, Comisia a adoptat Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, care recunoaște că gestionarea algoritmică poate spori eficiența și siguranța, dar generează totodată preocupări serioase, inclusiv breșe de securitate a datelor, discriminare și riscuri psihosociale. Prin urmare, foaia de parcurs propune două obiective care trebuie urmărite concomitent: sprijinirea adoptării inteligenței artificiale la locul de muncă și protejarea angajaților împotriva riscurilor asociate managementului algoritmic. S-a afirmat că aceste riscuri sunt deja abordate parțial de legislația existentă a Uniunii Europene, în special de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și de Actul privind inteligența artificială, în măsura în care sistemele utilizate se încadrează în domeniul său de aplicare. 

Abordarea Comisiei constă în consolidarea aplicării și clarificarea modului de implementare a protecțiilor existente. Acolo unde persistă lacune, pot fi avute în vedere măsuri complementare și țintite, cu evitarea suprapunerilor de reglementare și asigurarea unei coerențe generale. În paralel, Comisia a lansat prima etapă de consultare a partenerilor sociali europeni cu privire la Actul pentru locuri de muncă de calitate, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială și managementul algoritmic. Comisia va aștepta rezultatele procesului de consultare în două etape înainte de a decide asupra unor acțiuni suplimentare. În conformitate cu orientarea privind o mai bună legiferare, orice inițiativă viitoare va respecta principiile proporționalității și subsidiarității, va urmări reducerea sarcinilor de reglementare inutile și va contribui la norme europene mai simple.

Rezoluția, prin participarea a 649 de europarlamentari, a fost adoptată cu 451 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 153 abțineri.

23 de europarlamentari români au votat în favoarea acestui acord:
ECR: Axinia, Piperea, Teodorescu
PPE: Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
S&D: Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu
Verzi/ALE: Ștefănuță

3 europarlamentari români s-au abținut:
ECR: Sturdza, Târziu, Terheş