G4Media, Europuls și AIJR le mulțumesc tuturor invitaților și participanților care au fost alături de noi la evenimentul de lansare a proiectului „Gen Anti-Fake” și au contribuit la discuția despre dezinformare, manipulare și gândire critică.

Le mulțumim lui Ștefan-Marius Deaconu, lector universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București, lui Bogdan Oprea, lector universitar și director al Departamentului de Jurnalism al FJSC, lui Cătălin Striblea, jurnalist și radio show host la Europa FM, precum și Lucianei Alexandra Ghica, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, pentru intervențiile și ideile prezentate în cadrul dezbaterii.

Nu în ultimul rând, mulțumim Universității din București pentru găzduire în Sala Senatului din clădirea Rectoratului. Mulțumim, de asemenea, tuturor celor care au participat la eveniment și au contribuit la discuție.

De la modul în care informațiile false sunt produse și amplificate pe internet, până la nostalgia pentru perioada comunistă și efectele politice ale campaniilor de dezinformare, discuțiile de la lansarea proiectului „Gen Anti-Fake” au urmărit câteva dintre mecanismele prin care informația poate fi manipulată și modul în care publicul, în special tinerii, poate învăța să le recunoască.

Dezinformarea nu mai poate fi analizată doar în contextul unei campanii electorale sau al unui eveniment punctual, ci trebuie privită ca un fenomen permanent, care poate afecta încrederea în instituții, poate accentua polarizarea și poate influența procesele democratice. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinței de lansare a proiectului "Sub lupa: Conspirațiile demontate de tineri. Implicare pentru combaterea dezinformărilor anti-democratice / Gen Anti-Fake", organizat de G4Media, Europuls și Veridica.
Jurnaliști și cadre universitare au discutat despre mecanismele prin care informațiile false sunt create și distribuite, despre rolul rețelelor sociale și al inteligenței artificiale, dar și despre modul în care narațiunile conspiraționiste și nostalgia față de regimul comunist pot influența percepțiile și comportamentul politic.

Proiectul "Gen Anti-Fake" urmărește să dezvolte gândirea critică și competențele de verificare a informațiilor în rândul tinerilor și să îi implice în combaterea dezinformării în propriile comunități.

Cristian Pantazi: "Puterea extraordinară a ideii, a cuvântului, a imaginii"
Cristian Pantazi, director editorial al G4Media, a explicat, în deschiderea conferinței, că proiectul pornește de la nevoia de a transmite tinerilor experiența acumulată de jurnaliști, profesori și activiști în lucrul cu informația.

"Este extrem de important pentru voi să învățați să discerneți între ideile corecte, ideile incorecte, ideile adevărate, ideile false. (...) Încercăm să vă oferim în acest eveniment și în acest proiect instrumente prin care să faceți această alegere", a spus Pantazi.

Directorul editorial al G4Media a povestit și despre un experiment făcut în liceu, când el și doi colegi au răspândit zvonul fals că fotbalistul Gheorghe Hagi urma să se retragă la Unirea Urziceni. Zvonul a parcurs orașul în aproximativ două zile, ceea ce i-a arătat cât de rapid poate circula o informație falsă chiar și într-o comunitate mică. Diferența față de prezent este, în opinia sa, viteza cu care aceste informații pot fi propagate în mediul online.
"Ideile, că sunt ele puse în cuvinte sau în imagini, sau în sunete ca la radio, determină acțiuni, iar aceste acțiuni au consecințe", a afirmat Pantazi.

El a subliniat și componenta locală a proiectului. În cadrul acestuia, organizatorii își propun să ajungă în 10 localități, inclusiv în mediul rural, și să formeze "noduri de cunoaștere" prin intermediul unor tineri care să ducă mai departe informațiile și instrumentele discutate în cadrul proiectului.

Cătălin Gomboș: "Cei care produc fake news au o capacitate mult mai mare decât avem noi de a le demonta"
Cătălin Gomboș, redactor-șef al Veridica, a făcut o distincție între "false news", informații false care pot fi create pentru a obține vizualizări, și "fake news", pe care le-a descris drept informații produse și distribuite pentru atingerea unui obiectiv.

Potrivit acestuia, în spatele unor campanii de dezinformare pot exista atât actori statali, cât și actori non-statali, iar Rusia joacă un rol important în valurile moderne de fake news. El a dat ca exemplu narațiunile care urmăresc subminarea sprijinului pentru Ucraina, a Uniunii Europene sau a NATO.

Gomboș a atras atenția asupra diferenței dintre simpla informație falsă și campaniile coordonate de dezinformare.
"Marea problemă cu aceste campanii de fake news este că cei care le produc au o capacitate mult mai mare de a le produce decât avem noi de a le demonta", a spus acesta.

În acest context, jurnalistul a susținut că verificarea nu trebuie să se limiteze la o singură informație, ci să urmărească narațiunea mai largă în care aceasta se înscrie. "Nu mergem să demontăm fiecare știre în parte. Dar ne uităm ce narațiune încearcă să vândă", a explicat Gomboș.

Printre elementele care trebuie analizate se numără contextul în care apare informația, obiectivul urmărit, explicația concretă pentru care o afirmație este falsă, dar și "sâmburele de adevăr" pornind de la care poate fi construită o narațiune dezinformatoare.

Luciana Ghica: Dezinformarea nu mai poate fi analizată doar în timpul campaniei electorale
Conferențiarul universitar Luciana Alexandra Ghica, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a vorbit despre dezinformarea în contexte electorale și despre transformarea acesteia într-un fenomen permanent.

Ea a explicat diferențele dintre "misinformation", "disinformation" și "malinformation", subliniind că informația care produce efecte negative nu trebuie să fie neapărat complet falsă. O informație parțial adevărată, distribuită într-un anumit moment și context, poate avea de asemenea efecte importante.

Ghica a introdus și conceptul de FIMI - "Foreign Information Manipulation and Interference" - folosit în instituțiile europene pentru a descrie manipularea informațională și interferența străină. Potrivit acesteia, FIMI poate reprezenta o componentă a unui război hibrid, care include și alte instrumente, de la atacuri cibernetice și sabotaj până la acțiuni împotriva instituțiilor.

"România este într-un război hibrid. Nu de azi, de ieri, ci de cel puțin un deceniu", a afirmat Luciana Ghica.
În opinia sa, ecosistemele de dezinformare sunt construite pe perioade lungi, astfel încât o analiză a unei campanii electorale nu poate fi limitată la cele 30 de zile de campanie oficială. Neîncrederea în instituții poate fi cultivată cu ani înainte, iar apoi exploatată într-un moment electoral.

Ca regulă pentru cetățeni, Ghica a recomandat ca informațiile să nu fie distribuite înainte de verificarea sursei.
"Nu dăm mai departe înainte să verificăm. Întotdeauna ne uităm nu la ce se spune, ci mai întâi cine spune", a spus ea.

Bogdan Oprea: "Internetul este mai degrabă un loc al înșelăciunii decât un loc în care să găsim informația adevărată"
Bogdan Oprea, lector universitar și director al Departamentului de Jurnalism de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, a vorbit despre tehnicile de manipulare și dezinformare și despre modul în care acestea pot fi recunoscute.
Oprea a grupat aceste tehnici în patru mari categorii: exploatarea tehnologiilor digitale, manipularea informației și dezinformarea, tehnicile retorice și exploatarea vulnerabilităților psihologice. El a subliniat că aceste categorii se suprapun și că manipularea poate folosi simultan mai multe mecanisme.

"Cred că trăim o epocă în care internetul este mai degrabă un loc al înșelăciunii, al falsului, decât un loc în care să găsim informația adevărată", a spus Oprea.

Profesorul a explicat că, în ultimii ani, își învață studenții să nu verifice doar dacă o informație este falsă, ci să verifice dacă este adevărată. În același timp, el a atras atenția că nu toate zonele internetului sunt spații ale manipulării și că una dintre competențele importante este tocmai capacitatea de a separa sursele credibile de cele care încearcă să manipuleze.

În intervenția sa, Oprea a discutat și despre boți, troli, targetarea utilizatorilor și folosirea tehnologiei pentru amplificarea anumitor mesaje.

Francesca Cristea: Dezinformarea, un nou teren de bătălie
Francesca Cristea, Head of Policy la Europuls, a atras atenția că dezinformarea nu este un fenomen apărut odată cu internetul, însă mediul digital i-a schimbat amploarea și mecanismele.

 În opinia sa, dezinformarea a devenit un "nou teren de bătălie", inclusiv pentru ideologii, în care utilizatorii sunt confruntați cu jumătăți de adevăr și informații recompuse astfel încât să creeze o imagine diferită asupra realității.

"Dezinformarea nu este un lucru nou. Este un fenomen existent de când lumea și pământul", a spus Cristea, explicând că, în prezent, diferența este dată de noul mediu în care aceste mesaje sunt produse și distribuite. Ea a subliniat că mecanismele din spatele dezinformării nu mai sunt exclusiv umane, tehnologia contribuind la amplificarea și direcționarea conținutului.

Cristea a vorbit și despre experiența Europuls în comunități din afara marilor orașe. În cadrul unui training despre funcționarea Uniunii Europene organizat în mediul rural, un participant a afirmat că nu există "legi scrise". Echipa a încercat să corecteze această percepție nu doar prin explicații, ci arătându-i concret sursele și site-urile unde putea verifica informația.

Exemplul, a explicat Cristea, arată cât de importantă este alfabetizarea informațională și accesul la surse verificabile, mai ales în comunitățile în care astfel de informații și instrumente sunt mai puțin accesibile. Tocmai de aceea, proiectul "Gen Anti-Fake" își propune să ajungă și în afara Bucureștiului, inclusiv în comunități rurale.

Ștefan Marius Deaconu: Cum este construită nostalgia față de comunism
Lectorul universitar Ștefan Marius Deaconu, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, a analizat nostalgia față de perioada comunistă și modul în care anumite mituri despre regimul Ceaușescu continuă să circule, inclusiv în rândul tinerilor.

Printre afirmațiile frecvent întâlnite pe care le-a analizat s-au numărat ideea că "mâncarea era mai sănătoasă", că România era "mai bogată", că se producea mai mult, că statul avea mai multă grijă de cetățeni sau că accesul la educație și sănătate era mai bun.

Deaconu a încercat să confrunte aceste percepții cu date statistice privind sănătatea, alimentația, locuințele, producția industrială și educația.

De exemplu, el a arătat că România aloca, la finalul regimului comunist, doar 2,4% din PIB pentru sănătate și avea o rată ridicată a mortalității copiilor de până la cinci ani în comparație cu alte state europene.

În ceea ce privește educația, Deaconu a arătat că, la finalul regimului comunist, România era în urma statelor vecine în ceea ce privește ponderea populației cu studii superioare și că învățământul liceal teoretic fusese puternic redus în favoarea formării profesionale.

Istoricul a pledat însă pentru o abordare empatică a discuției despre trecut.
"Discuția trebuie să fie una empatică. Da, vorbim cu oameni și trebuie să vorbim pe fapte, chiar dacă sunt seci, reci, câteodată, cu empatie", a spus Deaconu.

Cătălin Striblea: Dezinformarea creează "realități paralele"
Jurnalistul Cătălin Striblea, radio show host la Europa FM, a vorbit despre efectele dezinformării pe care le observă în interacțiunea zilnică cu ascultătorii.

El a povestit cum informații neverificate ajung să circule în interiorul unor "bule" informaționale și să fie preluate de oameni care pornesc de la presupunerea că "toată lumea știe" un anumit lucru.

Potrivit lui Striblea, una dintre consecințele fenomenului este apariția unor "realități paralele", în care oameni care discută despre aceeași societate ajung să aibă imagini complet diferite asupra faptelor.

Un exemplu prezentat de jurnalist a fost un caz recent în care o declarație a lui Cristian Tudor Popescu despre Călin Georgescu a fost tăiată și distribuită fără context. Fragmentul astfel rezultat a circulat intens și a generat reacții în lumea reală. Striblea a explicat că, în emisiunea sa, a pus la dispoziția unui ascultător declarația integrală, iar acesta și-a reconsiderat afirmația după ce a ascultat contextul complet.
Striblea a atras atenția că astfel de episoade nu afectează doar percepția asupra unei persoane, ci pot schimba agenda publică și pot accentua diviziunile dintre grupurile sociale.

"Oamenii cred în dezinformare cu mai mare ușurință decât cred într-o știre banală", a spus jurnalistul, explicând că narațiunile conspiraționiste au adesea avantajul de a sugera că există o explicație ascunsă în spatele unui eveniment.

Proiectul "Gen Anti-Fake" își propune să ducă aceste instrumente dincolo de București, prin organizarea unor workshopuri în 10 localități din România și formarea unei rețele de tineri care să poată identifica și combate dezinformarea în propriile comunități.

Proiectul este finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.
Programul de Implicare Civică: www.elvetiaromania.ro
Facebook: https://www.facebook.com/elvetiaromania
Instagram: https://www.instagram.com/elvetiaromania/